BAGA s. f. Carapace de broasca testoasa prelucrata pentru fabricarea de piepteni, bratari, tabachere etc. – Din tc. baga.

TEST, testuri, s. n. 1. Obiect de pamant sau de fonta de forma unui clopot, cu care se acopera painea, malaiul etc. puse la copt pe vatra incinsa. 2. (Pop.) Carapace de broasca testoasa. – Lat. *testum.

CARAPACE s. (ANAT.) test, (rar) capac, scafa, (reg.) troaca, (inv.) teasta. (~ de broasca testoasa.)

niors s.n. (reg.) broasca testoasa.

CARET s. m. broasca testoasa comestibila, din marile calde. (< fr. caret)

TRIONIX s. m. broasca testoasa uriasa, feroce, din tarile calde. (< fr. trionyx)

CHELONIENI (‹ fr. {i}; {s} gr. khelone „broasca testoasa”) s. m. pl. Ordin al reptilelor (Chelonia) care cuprinde testoasele caracterizate prin craniu lipsit de ferestre temporale (tip anapsid) si prin prezenta unor formatiuni exoscheletice dezvoltate sub forma de placi osoase ce compun un invelis dorsal (carapace) si altrul ventral (plastron). Au aparut in Triasic.

baga f. (turc. bagha). Solzi (test) de broasca testoasa, din care se fac pepteni, tabacheri, plasele s.a.

calamita f., pl. e (d. lat. calamus si vgr. kalamos, trestie). O broasca care traieste pin [!] trestii. O broasca testoasa verde. O planta fosila. Un fel de argila. Un fel de rasina inferioara scoasa din trestie.

carapace f., pl. aci (fr. carapace, f., d. sp. carapacho). Test de broasca testoasa.

chelonian, -a adj. (vgr. helone, broasca testoasa). Zool. Din ordinu broastelor testoase. S. n., pl. e. Animal din ordinu al carui tip e broasca testoasa. V. reptil.

broasca (oa dift.) f., pl. ste (lat. brosca, mlat. bruscus = rubeta, un fel de broasca de unde si alb. breska, broasca testoasa, ruda cu vgr. batrahos; ngr. [d. rom.] braska; vfr. bruesche, germ. frosch, broasca. V. brotac). Un batracian care traieste de obicei in balti si mlastini. Ficus. Mecanizmu cu care se incuie usa si in care intra cheia (V. lacat). Olt. Rindea. Chist, tumoare, bolfa, modilca, unflatura pe supt pele sau inauntru trupului (V. jaba). A te face broasca, un fel de broasca care-si cloceste ouale pe spinare si pare a fi riioasa (bufo cinereus). broasca testoasa (sau cu troaca), un fel de broasca mai mare (chear mai mare de un metru) al carei corp e aparat de un test, troaca ori carapace (testudo).

Chelone era o tinara fata care traia intr-o casa retrasa, la marginea unui riu. Vestita fiind si ea, printre alti muritori, de catre Hermes de nunta lui Zeus cu Hera, Chelone a refuzat sa se duca si a preferat sa ramina singura, acasa. Inciudat ca nu i-a ascultat porunca, mesagerul zeilor a transformat-o pe Chelone in broasca testoasa, animal mereu nedespartit de casa lui.

REPETEK, rezervatie a biosferei (34.600 ha) situata in Turkmenistan, in marginea E a desertului Karakum, la 180-220 m alt. Este cea mai importanta rezervatie de desert din Asia Centrala, cu barcane mobile de mari dimensiuni alternand cu dune fixate de vegetatie si depresiuni interdune. Pe suprafete intinse se formeaza cruste de gips, cu cristale foarte mari (60-80 cm), cunoscute sub numele de gipsuri de R. In flora se remarca saxaulul alb si saxaulul negru si muschiul Tortula desertorum, iar in fauna diverse specii endemice de rozatoare, iepurele tolai, gazela cu gusa, rasul de desert, dihorul patat, vrabia de desert, broasca testoasa de Asia Centrala, varanul cenusiu, numerosi serpi. 75% din speciile de nevertebrate sunt endemice.

broasca, broaste, s. f. I. Nume dat mai multor animale amfibii din clasa batracienilor, fara coada, cu picioarele dinapoi mai lungi, adaptate pentru sarit, cu gura larga si ochii bulbucati. ◊ Expr. Ochi de broasca = ochi bulbucati. ◊ Compus: broasca-testoasa = nume dat mai multor specii de reptile cu corpul inchis intr-o carapace osoasa, dintre care unele traiesc pe uscat (Testudo graeca si hermanni), iar altele in apa (Emys orbicularis). II. 1. Compus: broasca-apei = planta erbacee acvatica cu frunze lucioase, cufundate in apa, si cu flori verzui (Potamogeton lucens). 2. Planta arborescenta exotica cu flori mari, galbene si cu frunze groase, cultivata ca planta de ornament (Opuntia ficus indica). III. Mecanism montat la o usa, la un sertar etc., pentru a le incuia cu ajutorul unei chei. – Lat. *brosca.

CARET, careti, s. m. broasca testoasa comestibila din marile calde lunga de 60-80 cm, inotatoare, din a carei carapace cornoasa se obtine bagaua (Eretmochelys imbricata). – Din fr. caret.

testos, -OASA, testosi, -oase, adj. Acoperit de carapace. broasca testoasa. – Test + suf. os.

TERARIU, terarii, s. n. 1. (Rar) Stancarie. 2. Spatiu amenajat pentru cresterea si observarea serpilor, broastelor testoase etc. – Din lat., fr., engl. terrarium, germ. Terrarium.

TRIONIX, trionicsi, s. m. broasca testoasa uriasa din tarile calde, deosebit de periculoasa prin muscatura ei. [Pr.: tri-o-] – Din fr. trionix.

broasca-testoasa s. f., pl. broaste-testoase

caret (broasca-testoasa) s. m., pl. careti

BAGA f. Material obtinut din carapacea broastelor-testoase si folosit la confectionarea pieptenilor, bratarilor, manerelor, tabacherelor. Ochelari de ~. [Art. bagaua; G.-D. bagalei] /<turc. baga

CARAPACE ~ f. Invelis tare (chitinos, calcaros, osos) care protejeaza corpul unor animale (raci, broaste-testoase etc.). [G.-D. carapacei] /<fr. carapace

CARET ~ti m. broasca-testoasa marina comestibila, din carapacea careia se obtine bagaua. /<fr. caret

CHELONIAN ~eni m. 1) la pl. Subclasa de reptile cu corpul protejat de o carapace osoasa (reprezentant: broasca-testoasa). 2) Animal din aceasta subclasa. [Sil. -ni-an] /<fr. cheloniens

TRIONIX ~csi m. broasca-testoasa exotica, uriasa, a carei muscatura este periculoasa. /<fr. trionyx

TEASTA teste f. pop. 1) (la om si la animalele vertebrate) Totalitate a oaselor capului; craniu. 2) (la broastele-testoase, raci etc.). Invelis tare format din tegumente osoase, care protejeaza corpul; carapace; test. [G.-D. testei] /<lat. testa

TEST ~uri n. 1) Capac in forma de clopot, cu care se acopera painea pusa la copt pe vatra incinsa. 2) pop. (la broastele-testoase, raci etc.) Invelis dur, format din tegumente osoase care protejeaza corpul; carapace; teasta. /<lat. testum

CARAPACE s.f. Invelis tare care acopera corpul broastelor testoase, al racilor etc. [< fr. carapace, cf. sp. carapacho].

CARET s.m. broasca-testoasa comestibila din regiunile tropicale, ale carei specii pot atinge lungimea de 1 m. [< fr. caret].

scoifura, scoifure, s.f. (reg.) carapacea broastei testoase.

TRIONIX s.m. broasca testoasa uriasa, din tarile calde, foarte feroce. [Pron. tri-o-. / < fr. trionyx].

CARAPACE s. f. 1. invelis tare care acopera corpul broastelor testoase, al racilor etc. 2. (fig.) invelis protector. (< fr., it. carapace)

PLASTRON s. n. 1. aparatoare din piele, captusita, care protejeaza pieptul la scrima. ◊ partea din fata a unei platose. 2. partea din fata (apretata) care acopera pieptul la o camasa barbateasca. 3. partea ventrala a carapacei broastelor testoase. 4. (med.) regiune dura la palpare. (< fr. plastron)

TERARIU s. n. 1. spatiu amenajat pentru cresterea si observarea diferitelor animale mici terestre (serpi, soparle, broaste testoase etc.). 2. teren stancos amenajat special pentru cultivarea unor anumite plante. (< fr., lat. terrarium, germ. Terrarium)

TESTUDIDE s. f. pl. familie de chelonieni: broastele testoase de uscat. (< fr. testudides)

BAGA s. f. Materie obtinuta din carapacea broastelor testoase, din care se fabrica diferite obiecte de uz comun, ca: piepteni, bratari, tabachere etc. – Tc. bagha.

REPTILA (‹ fr., germ.) s. f. (La pl.) Clasa de vertebrate amniote, poikiloterme, ovipare, avand membre scurte, uneori rudimentare sau absente (ex. serpii), plamanii bine dezvoltati si inima tricamerala (Reptilia). Sunt primele vertebrate in intregime terestre, ca adaptare avand pielea acoperita de un strat de solzi cornosi care impiedica pierderea apei din corp. Au aparut la sfarsitul Carboniferului si au fost animalele dominate in Mezozoic, cand au ocupat toate mediile de viata (acvatic, terestru si aerian) si au atins dimensiuni impresionante (dinozaurii, ichtiosaurii, ptedoractilii etc.). Formele actuale includ soparlele, serpii, broastele testoase si crocodilii. ♦ (Si la sg.) Animal din aceasta clasa.

Dryope, fiica unica a regelui Dryops. A fost iubita de zeul Apollo, – care s-a unit cu ea luind infatisarea unei broaste testoase, – si a avut un fiu, pe Amphissus.

testos ~oasa (~osi, ~oase) Care are test; acoperit cu carapace. broasca-~oasa. /test + suf. ~os

broasca¹ ~ste f. 1) Animal amfibiu, fara coada, cu gura larga si ochii bulbucati, cu picioarele din urma mai lungi, adaptate pentru sarit. ◊ ~ raioasa broasca nocturna cu pielea acoperita cu negi, din care, la primejdie, se elimina un lichid iritant. ~ verde brotac. ~-testoasa reptila (terestra si acvatica), avand corpul acoperit cu o carapace osoasa, sub care isi poate trage capul si picioarele in caz de primejdie. Ochi de ~ ochi bulbucati. (A fi) plin de noroc ca ~sca de par se spune despre cineva, caruia nu-i merge in viata. Cand a face ~ par nicicand; niciodata. 2) pop. Umflatura sub pielea gatului; scrofula. [G.-D. broastei; Sil. broas-ca] /<lat. brosca