FOTOFOBIE, fotofobii, s. f. Aversiune pentru lumina, ca urmare a unei hipersensibilitati a ochiului fata de lumina, constituind simptomul unei boli de ochi. – Din fr. photophobie.

PAR², peri, s. m. 1. Totalitatea firelor subtiri de origine epidermica, cornoasa, care cresc pe pielea omului si mai ales pe a unor animale; spec. fiecare dintre firele de felul celor de mai sus sau (cu sens colectiv) totalitatea acestor fire, care acopera capul omului. ◊ In doi peri = a) loc. adj. (pop.) carunt; p. ext. care este intre doua varste; b) loc. adj. si adv. (care este) neprecizat, nedefinit bine, nehotarat, intre doua stari; p. ext. indoielnic, confuz, echivoc, neclar; c) loc. adj. si adv. (reg.) ametit de bautura; cherchelit. ◊ Loc. adv. In par = cu toti de fata. ◊ Expr. Din (sau de-a) fir in (ori a) par = de la un capat la altul si cu lux de amanunte; in intregime, in amanunt. Tras de par, se spune despre o concluzie fortata, la care ajunge cineva exagerand sau denaturand adevarul. A se lua cu mainile de par sau a-si smulge parul din cap, se spune cand cineva este cuprins de disperare. A se lua (sau a se prinde) de par cu cineva = a se certa foarte tare, a se incaiera cu cineva. A atarna de un fir de par = a depinde de o nimica toata. A se da dupa par = a se comporta dupa cum cere imprejurarea; a se acomoda. N-am par in cap sau cat par in cap, ca parul din cap = in numar foarte mare; foarte mult. Cat par in palma (sau pe broasca) = nimic; deloc. Cand mi-o creste par in palma = niciodata. A avea par pe limba = a fi prost; a fi lipsit de educatie, necioplit. A i se ridica (sau a i se sui) (tot) parul (in cap sau in varful capului) sau a i se face (ori a i se ridica, etc.) parul maciuca = a se inspaimanta, a se ingrozi, a-i fi foarte frica. A despica (sau a taia) parul (sau firul de par) in patru (ori in sapte etc.) = a cerceta ceva cu minutiozitate exagerata. A-i scoate (cuiva) peri albi = a pricinui (cuiva) multe necazuri; a sacai, a agasa (pe cineva). A-i iesi (cuiva) peri albi = a imbatrani din cauza prea multor necazuri. A-i iesi (sau a-i trece) cuiva parul prin caciula = a face eforturi deosebite, trecand peste multe greutati; a ajunge la limita rabdarii. ♦ (Pop.) Peri rai = numele unei boli de ochi, de obicei provocata de firele de gene mai lungi care irita globul ocular. ♦ (Fiecare dintre) firele chitinoase care acopera unele organe sau parti ale corpului insectelor. ♦ P. a**l. Firele scurte, iesire in afara, care acopera suprafata unei tesaturi, in special a unui covor. 2. Denumire generala data fibrelor naturale de origine animala; p. ext. tesatura din aceste fibre. 3. P. a**l. Fiecare dintre filamentele (fine), de origine epidermica, existente pe anumite organe ale unor plante. 4. Arc in forma de spirala la ceas. 5. Compuse: parul-fetei = planta criptogama inrudita cu feriga, intrebuintata ca planta medicinala si ornamentala (Adianthum capillus- Veneris); parul-Maicii-Domnului = planta erbacee cu frunze mate, crestate adanc (Asplenium adianthum nigrum); parul-porcului = planta erbacee cu frunze lungi si cu spiculete (Equisetum telmateja). 6. Compus: (Astron.) Parul Berenicei = numele unei constelatii din emisfera boreala. – Lat. pilus.

PROTARGOL s. n. Antiseptic sub forma de pulbere fina, galbena sau galbena-bruna, format din azotat de argint si o solutie alcalina de proteine, folosit in tratamentul mucoaselor, la guturai, la boli de ochi etc. – Din germ. Protargol.

ORB¹ s. n. (In sintagma) Orbul gainilor (sau gainii) = numele popular al unei boli de ochi care se manifesta prin imposibilitatea de a vedea seara dupa apusul soarelui; p. ext. miopie. ◊ Expr. A avea orbul gainilor = a nu vedea sau a nu observa un obiect aflat foarte aproape. – Din orbi (derivat regresiv).

FLUXIUNE, fluxiuni, s. f. (Med.) Concentrare a sangelui sau a altor lichide in anumite tesuturi, din cauza unei inflamatii. Fluxiune periodica = numele unei boli de ochi la cai. [Pr.: -xi-u-] – Din fr. fluxion.

COLIR n. Preparat medicamentos folosit in tratamentul unor boli de ochi. /<fr. collyre

FOTOFOBIE s.f. Hipersensibilitate a ochiului la lumina, constituind simptomul unor boli de ochi. [Gen. -iei. / < fr. photophobie, cf. gr. phos – lumina, phobos – frica].

nixa s.f. (reg.) sulfat de zinc folosit ca medicament in unele boli de ochi.

iarba sf [ At: COD. VOR. 144/15 / Pl: (inv) ierbi, e, (5, 12, 13 colectiv) ierburi / E: ml. herba ] 1 Plante erbacee, anuale sau perene, cu partile aeriene verzi, subtiri si mladioase, folosite pentru hrana animalelor. 2 (Ie) Paste murgule, iarba verde Va trebui sa astepti mult si bine pana ti se va intampla ceea ce iti doresti. 3 (Ie) Din pamant, din iarba verde Cu orice pret Si: neaparat. 4 Nutret verde, proaspat cosit. 5 (Lpl) Buruieni de tot felul. 6 Pajiste. 7 (Is) ~ba rea Planta otravitoare nedefinita mai indeaproape. 8 (Pfm; ias) Om rau, primejdios. 9 (Reg; Ie) A fi de-o iarba cu cineva A fi de aceeasi varsta sau de acelasi neam cu cineva. 10 (Ie) Cand mi-o creste iarba-n barba Niciodata. 11 (Ie) A creste iarba pe sub cineva A fi lenes. 12 (Is) Ierburi de leac Plante medicinale. 13 Plante cu care se condimenteaza mancarurile. 14 (Arg) Nume dat marihuanei sau hasisului. 15 (Ie) A merge la iarba verde A merge la picnic. 16 (Ic; sic iarba-boierului, iarba-canarasului, iarba-canarasului, iarba-canarului, iarba lui Timofte, iarba-matei, iarba-popilor, iarba-preotilor, iarba-sarpelui, iarba-serpii, iarba-sierteasca, iarba-balaie, iarba-boiereasca, iarba-crestata, iarba-dalba, iarba-de-matase, iarba-ghilana, iarba-neagra si mare, iarba-sura, iarba-sierteasca, iarba-serpeasca, iarba-tarcata, iarba-tarcatica, iarba-vargata) iarba-alba Planta ierboasa din familia gramineelor, cu frunze vargate cu linii albe – rosiatice, cultivata mai ales prin gradini Si: ierbaluta, panglicuta (Phalaris arundinacea). 17 (Bot; ic) iarba-albinei, iarba-albinelor, iarba-ciutei Dumbravnic (Melittis melisophyllum) 18 (Bot; ic) iarba -alunecoasa, iarba-aspra, iarba-teapana Taposica (Nardus stricta). 19 (Mtp; Ic) iarba-apelor Un anumit fel de iarba (1) care rasare in locurile unde apar la suprafata izvoarele si pe care nu o recunoaste decat cel initiat. 20 (Bot; ic) iarba-asinului Luminita (Oenothera biennis). 21 (Ic) iarba-aerului, iarba-fiarelor, iarba-cerii, iarba-ferii, iarba-fierului, iarba-randunelei Planta erbacee veninoasa, cu frunze opuse, acoperite cu peri, cu flori albe-galbui (Cynachum vincetoxicum). 22 (In basme; ic) iarba-fiarelor Iarba (1) cu putere miraculoasa, cu ajutorul careia se poate deschide orice usa. 23 (Pex; fig; iac) Putere supranaturala care poate ajuta la ceva greu de obtinut. 24 (Bot; ic) iarba-bolnavului, iarba-balaurului, iarba-rosie, iarba-sarpelui Raculet (Polygonum bistorta). 25 (Bot; ic) iarba-baltii Coada-vulpii (Alopecurus pratensis). 26 (Bot; iac; sic iarba-bateata) Paius (Descampsia caespitosa). 27 (Bot; ic) iarba-boierilor, iarba-boierului, iarba-boilor Ricin (Ricinus communis). 28 (Bot; ic) iarba-boierului, iarba-brosteasca Barba-boierului (Ajuga laxmanni). 29 (Bot; ic) iarba-boierului Brusture (Arctium lappa). 30 (Ic) iarba-broastelor Mica planta, din familia hidrocharitaceelor, cu frunze lucioase, rotunde care plutesc la suprafata apei si cu flori albe Si: limba-broastei, muscatul-broastelor (Hydrocharis morus-ranae). 31 (Bot; ic) iarba-bubei, iarba-bubelor Omag (Aconitum callibotryon). 32 (Bot; ic) iarba-cailor, iarba-dulce F*******a (Holcus lanatus). 33 (Bot; ic) iarba-calului Parul-porcului (Festuca sulcata). 34 (Ic) iarba-carelor Planta medicinala pusa in apa de baie pentru copiii care nu pot sa mearga (Senecio erraticus). 35 (Ic) iarba-caprioarei Planta Donoricum hungaricum. 36 (Ic) iarba-cartitelor, iarba-matrililor Planta folosita in medicina populara in tratarea varicelor Si: silnic (Glechoma hedaraceum). 37 (Bot; ic) iarba-casunatului, iarba-casunaturii Stupinita (Platanthera bifolia). 38 (Bot; ic) iarba-catanelor, iarba-porcului, iarba-saraciei, iarba-catuneasca Busuioc salbatic (Galinsoga parviflora). 39 (Bot; ic) iarba-cerbilor, iarba-cainelui Pieptanarita (Cynosurus cristatus). 40 (Bot; ic) iarba-ciobanului, iarba-voiniceasca Varga-ciobanului (Dipsacus silvestris). 41 (Bot; ic) iarba-ciumei Ciumarea (Galega officinalis). 42 (Ic) iarba-ciutei Planta compozita cu flori galbene dispuse in capitule Si: cujda (Doronicum austriacum). 43 (Bot; iac; sic iarba-lupului) Turta (Carlina acaulis). 44 (Ic) iarba-campului, iarba-vantului Planta cu tulpini noduroase si cu flori verzui-alburii sau violete Si: paius (Agrostis stolonifera). 45 (Bot; ic) iarba-cocosului Cocosei de camp (Adonis aestivalis). 46 (Bot; iac) Stupitul-cucului (Cardamine pratensis). 47 (Ic) iarba-codrului, iarba-lupului Planta care induce stari de somnolenta, ameteala si dureri de cap Si: matraguna (Atropa belladona). 48 (Ic) iarba-coifului, iarba-fierului, iarba-jermilor, iarba-viermilor Planta otravitoare care creste pe piatra de cremene (Aconitum napellus). 49 (Ic) iarba-cristoforului, iarba-fiarelor, iarba lui Hristofor, iarba-orbaltului, iarba Sf. Cristofor, iarba-de-orbant Planta folosita in trecut ca leac impotriva ciumei, a bolilor de piele, a ranilor sau care se dadea vitelor. Si: orbalt (Actaea spicata). 50 (Bot; ic) iarba-crucii Smantanica (Galium cruciata). 51 (Bot; iac; sic iarba-taieturii) Gentiana (Gentiana cruciata). 52 (Iac; sic iarba lui Sf. Ion, iarba-sangelui, iarba-spaimei, iarba-spurcatii, iarba-sunatoare) Planta care se foloseste impreuna cu florile sale atat in farmacie, cat si in medicina populara contra durerilor de stomac, bolilor de ficat, bolilor de rinichi, eczemelor, pojarului Si: sunatoare, pojarnita (Hypericum perforatum). 53 (Bot; iac; sic iarba-laptoasa, iarba-lipitoare) Amareala (Polygala comosa). 54 (Bot; ic) iarba-cucului, iarba-iepurelui, iarba-tremuratoare Tremuratoare (Briza media). 55 (Iac) Planta Orobache alba. 56 (Bot; iac; sic iarba-de-lamaioara) Cimbru (Thymus vulgaris). 57 (Ic) iarba-cuforilor, iarba-neagra Planta care se foloseste ca leac impotriva eczemelor (Filipendula vulgaris). 58 (Ic) iarba-curelei Planta amintita in cantecele populare Si: nagara (Stipa capillata). 59 (Ic) iarba-datului, iarba-faptului, iarba-fecioarei, iarba-feciorilor, iarba-surpaturii, iarba-de-surpatura Planta care se foloseste in medicina populara Si: fecioara (Herniaria glabra). 60 (Bot; ic) iarba-degetelor, iarba-cu-cinci-foi Cinci-degete (Potentilla reptans). 61 (Ic) iarba-degetului, iarba-de-plamani, iarba-de-tripal Planta care se foloseste ca leac pentru bolile de plamani Si: degetar (Digitalis grandiflora). 62 (Bot; ic) iarba-dintelui Dintura (Odontites rubra). 63 (Bot; ic) iarba-d******i Ciumafaie (Datura stramonium). 64 (Bot; ic) iarba-dragostei Limba-cucului (Botrychium lunaria). 65 (Ic) iarba-drumurilor Planta Chenopodium murale. 66 (Bot; ic) iarba-eretei, iarba-gainilor Vulturica (Hieracium pilosella). 67 (Ic) iarba-faptului Mica planta ierboasa din familia crassulaceelor, cu tulpina serpuitoare, frunze cilindirice si flori albe care creste pe stancile de calcar (Sedum album). 68 (Bot; ic) iarba-fanului, iarba-mirositoare Vitelar (Anthoxanthum odoratum). 69 (Ic) iarba-fecioarelor Planta folosita in medicina populara ca aperitiv si digestiv pentru bolile de ficat si pentru dureri de stomac Si: pelin, pelin-alb (Artemisia absinthum). 70 (Ic) iarba-fetei, iarba-moale Planta cu frunze liniare, lanceolate cu flori in corimb (Stellaria holostea). 71 (Ic) iarba-frantului, iarba-sasului Planta folosita in medicina populara pentru tratarea herniei, durerilor de mijloc si de stomac Si: sanisoara (Sanicula europaea). 72 (Ic) iarba-frigurilor Planta ale carei flori se folosesc in medicina populara si in farmacie Si: albastrita (Centaurea cysnus). 73 (Iac; sic iarba-de-curca, iarba-de-friguri, iarba-gonitoare-de-friguri, iarba-incepatoare-de-sange) Planta care se foloseste in medicina populara pentru tratarea frigurilor, ca tonic, stomahic si febrifug (Centaurium umbellatum). 74 (Ic) iarba-fumului, iarba-de-curca Planta intrebuintata in medicina populara contra bolilor de piele, stomac si splina Si: fumarita (Fumaria officinalis). 75 (Ic) iarba-gaii, iarba-gaii-amara Planta erbacee cu frunze dintate, acoperite cu peri asprii, cu flori galbene Si: amaruta (Picris hieracioides). 76 (Bot; ic) iarba-gainii, iarba-gainilor Galbenusi (Crepis setosa). 77 (Bot; ic) iarba-gastei, iarba–sclintiturii Planta folosita in medicina populara impotriva frigurilor si a scrantiturii (Potentilla anserina). 78 (Ic) iarba-gatului Mica planta ierboasa din familia scrofulaceelor, cu tulpina paroasa, frunze moi, flori galbene si care creste pe locurile umede de pe coastele muntilor (Tozzia alpina). 79 (Ic) iarba-gusteritei, iarba-creata Veche planta medicinala cultivata in statiuni de plante medicinale si in gradini taranesti, folosita in farmacie ca dezinfectant si in medicina populara sub forma de ceai contra durerilor de stomac, diaree si pentru pofta de mancare Si: izma (Mentha longifolia). 80 (Ic) iarba-iepurelui, iarba-iepurilor Planta amintita in cantecele populare Si: susai (Sonchus oleracesus). 81 (Ic) iarba-intruielelor Planta folosita ca leac impotriva reumatismului Si: grozama (Genista sagittalis). 82 (Ic) iarba-junghiului Planta folosita in medicina populara, care se pune in scaldatoarea copiilor Si: (Centaurea phrygia). 83 (Iac; sic iarba-taieturii) Planta folosita in medicina populara la taieturi si la scaldaturi Si: ochiul-boului (Chrysanthemum leucanthemum). 84 (Ic) iarba-junghiurilor, iarba-de-holbura, iarba-de-junghiuri Planta folosita in medicina populara contra junghiurilor (Geranium pratense). 85 (Bot; ic) iarba-limbii, iarba-de-durerea-gatului Ousor (Sreptopus amplexifolius). 86 (Bot; ic) iarba-limbricilor Unghia-gaii (Astragalus glycyphyllus). 87 (Ic) iarba-lingurii, iarba-mare Planta folosita in medicina populara contra ranilor si hepatitei (Inula britannica). 88 (Bot; ic) iarba-lui-Antonie, iarba-lupariei, iarba-soparlei, iarba-neagra Busoioc-salbatic (Prunella vulgaris). 89 (Bot; ic) iarba-lui-ceas-rau Cervana (Lycopus europaeus). 90 (Ic) iarba-lui-cel-slab, iarba-naparcii Planta folosita in medicina populara impotriva surmenajului, anemiei, durerilor de dinti si a brancii la porci Si: iarba-sarpelui (Echium vulgare). 91 (Bot; ic) iarba-lui-Daraboiv, iarba-dulce, iarba-tare Lemn-dulce (Glycyrrhiza echinata). 92 (Ic) iarba-lui-Dumnezeu Planta folosita in medicina populara contra durerilor de stomac Si: lemnul-Domnului (Artemisia abrotanum). 93 (Ic) iarba-lui-Sfantul-Gheorghe, iarba-margaritarului Planta ale carei flori sunt folosite in medicina populara la prepararea unui ceai contra durerilor de piept Si: lacramioare (Convallaria majalis). 94 (Bot; ic) iarba-lui-Sfantul-Ion, iarba-Sfantului-Ion Sburatoare (Chamaenerion angustifolium). 95 (Ic) iarba-lui-Sfantul-Ion Planta folosita in medicina populara contra durerilor de dinti Si: maselarita (Hyosciamus niger). 96 (Ic) iarba-lui-Sfantul-Ion, iarba-Sfantului-Ion Planta care se fierbe impreuna cu alte plante folosita contra durerilor de incheieturi si de picioare si in medicina populara veterinara Si: cinstet (Salvia glutinosa). 97 (Iac) Planta folosita in medicina populara Si: jale (Salvia pratensis). 98 (Ic) iarba-lui-Tat, iarba-lui-Tate, iarba-lui-Taten, iarba-lui-Tatic, iarba-lui-Tatie, iarba-lui-Tatin, iarba-lui-Tatol, iarba-lutatinului, iarba-tatii, iarba-baloasa, iarba-intaritoare, iarba-neagra Planta folosita in medicina populara contra durerilor de piept, astm, galci, dureri de mijloc, de dinti, diaree, hernie si ca unguent Si: tataneasa (Symphytum officinale). 99 (Bot; ic) iarba-lui-Timofte Iarba-iepurelui (Phleum alpinum). 100 (Bot; iac; sic iarba-lui-Timofteu, iarba-lui-Timoftei, iarba-lui-Timofti Timoftica (Phleum pratense). 101 (Bot; ic) iarba-lupului, iarba-ciutei, iarba-tunului Borsisor (Sempervivum schlechani). 102 (Iac; sic iarba-urechii, iarba-de-tun, iarba-de-urechi, iarba-grasa) Planta cultivata adesea pe case, suri, grajduri cu credinta ca apara impotriva trasnetului, folosita in medicina populara impotriva durerilor de urechi Si: urechelnita (Sempervivum tectorum). 103 (Ic) iarba-magarului Planta folosita in medicina populara contra durerilor de dinti Si: scaiul-d******i (Eryngium campestre). 104 (Bot; ic) iarba-malcedului, iarba-potca Trei-frati-patati (Viola arvensis). 105 (Ic) iarba-marii, iarba-de-mare Planta ierboasa acvatica, din familia potamogetonaceelor, cu flori verzi, care creste pe fundul marii, formand adesea intinse livezi submarine (Zostera marina). 106 (Ic) iarba-marinului, iarba-cerii, iarba-baloasa Planta Centaurea austriaca. 107 (Bot; ic) iarba-marinului, iarba-cerii Albastrita (Centaurea jacea). 108 (Bot; ic) iarba-marinului Corobatica (Centaurea nigrescens). 109 (Ic) iarba-matricilor, iarba-zgaibii Planta folosita in medicina populara la tratarea varicelor Si: silnic (Glechoma hederaceum). 110 (Bot; ic) iarba-matrisii Rajnica (Cardamine impatiens). 111 (Ic) iarba-matei, iarba-vantului, iarba-f******a Planta folosita in medicina populara contra tusei, frisoanelor, durerilor de cap, ale carei frunze se asaza pe burta copiilor bolnavi de dizenterie si care este mancata cu placere de pisici Si: catusnica (Nepeta cataria). 112 (Bot; iac) Poala Sfintei Marii (Nepeta pannonica). 113 (Bot; ic) iarba-matului, iarba-pisicii, iarba-pisicilor Valeriana (Valeriana officinalis). 114 (Bot; ic) iarba-metricii Floare-de-perina-brosteasca (Anthemis macrantha). 115 (Ic) iarba-minciunii Planta folosita in medicina populara contra tusei si ale carei frunze se pun pe rani si pe taieturi pentru a opri sangerarea (Plantago cornuti). 116 (Bot; ic) iarba-mlastinei Pipirig (Juncus conglomeratus). 117 (Bot; iac) Rugina (Juncus effusus). 118 (Bot; iac) Pipirig (Juncus inflexus). 119 (Bot; iac) Malaiul-cucului (Luzula piosa). 120 (Bot; ic) iarba-muncilor Trifoi-alb (Trifolium repens). 121 (Ic) iarba-nebunilor, iarba-stranutatoare, iarba-serpeasca Planta a carei radacina se foloseste in medicina populara veterinara care se pune in urechea porcilor bolnavi de branca sau contra dalacului la cai Si: spanz (Helleborus niger, Helleborus purpurascens). 122 (Ic) iarba-negeilor Planta folosita in medicina populara impotriva negilor (Teucrium montanum). 123 (Bot; ic) iarba-nigeilor Juslen (Sedum hispanicum). 124 (Ic) iarba-nisipului Planta Corynephorus canescens. 125 (Ic) iarba-o-mie-buna Planta folosita in medicina populara la prepararea diverselor leacuri Si: frasinel (Dictamnus albus). 126 (Ic) iarba-oilor, iarba-soarecelui, iarba-stranutatoare Planta folosita in medicina populara la prepararea ceaiului contra durerilor de stomac, a febrei, a tuturor bolilor care implica aparatul genital feminin, si contra taieturilor, a ranilor Si: coada-soricelului (Achillea millefolium). 127 (Bot; ic) iarba-orbaltului Rotungioare (H******e alpia). 128 (Bot; ic) iarba-osului, iarba-faptului, iarba-ranii, iarba-de-rani, iarba-de-vatam, iarba-de-vatamatura Vatamatoare (Anthyllis vulneraria). 129 (Bot; ic) iarba-osului, iarba-ovazului, iarba-vantului Obsiga (Bromus sterilis). 130 (Mar; ic) iarba-osului Arbust mic cu tulpini ramificate, cu frunze opuse si cu flori galbene, folosit in medicina populara contra diareei si care se da la vitele care se umfla Si: malaoaie (Helianthemum alpestre). 131 (Ic) iarba-osului, iarba-ursului Planta folosita in medicina populara pentru febra si vatamari (Helianthemum nummularium). 132 (Bot; ic) iarba-osului Malaoaia-stancilor (Helianthemum rupifragum). 133 (Bot; ic) iarba-ovazului, iarba-vantului Obsiga (Bromus japonicus). 134 (Bot; iac) Secarea (Bromus secalinus). 135 (Bot; ic) iarba-paduchelui, iarba-paduchilor Pintenel (Pedicularis paustris). 136 (Bot; ic) iarba-paduchilor, iarba-de-stranutat Rototele-albe (Achillea ptarmica). 137 (Bot; iac) Clocotici (Rhinanthus minor). 138 (Bot; iac) Balbisa (Stachys silvatica). 139 (Ic) iarba-palariei, iarba-parului Planta folosita in medicina populara, a carei radacina pisata se foloseste la dureri de cap, iar ceaiul din frunzele sale, impreuna cu alte plante, se foloseste contra racelii Si: brusture (Petasites hybrudus). 140 (Ic) iarba-pamantului, iarba-plamanilor, iarba-plumanei, iarba-plumanului Planata folosita in medicina populara pentru tratarea bolilor pulmonare Si: mierea-ursului (Pulmonaria officinalis). 141 (Bot; ic) iarba-parului Perisor (Elymus asper). 142 (Ic) iarba-parciului, iarba-sangelui, iarba-de-parci Planta folosita in medicina populara contra reumatismului si a ranilor la vite Si: napraznica (Geranium robertianum). 143 (Bot; ic) iarba-piciorul-gainii Floare-de-leac (Ranunculus repens). 144 (Ic) iarba-porcilor, (reg) iarba-jermilor, iarba-puricelului, iarba-purecilor, iarba-tantarilor, iarba-viermilor, iarba-iute, iarba-amara, iarba-creata Planta folosita in medicina populara care se pune in incaltaminte contra bataturilor sau pe ranile vitelor ca sa nu faca viermi Si: Iarba-rosie (Polygonum persicaria). 145 (Ic) iarba-porcilor, iarba-tunului, iarba-de-gradina, iarba-grasa, iarba-grasa-de-gradina Planta cu tulpina ramificata si intinsa pe pamant, cu frunze carnoase, lucioase si flori galbene (Portulaca oleracea). 146 (Ic) iarba-porcului, iarba-sarata Planta folosita in medicina populara contra umflaturilor de la maini si contra afectiunilor pulmonare Si: branca (Lobaria pulmonaria). 147 (Ic) iarba-porcului, iarba-grasa, iarba-grasa-de-ghiol, iarba-sarata Branca (Salicornia europaea). 148 (Bot; ic) iarba-porcului, iarba-sarata Saricica (Salsola kali). 149 (Iac; sic iarba-de-tranji, iarba-neagra) Planta folosita in medicina populara contra scrofulozei, contra crupului difteric la porci Si: buberic (Scrophularia nodosa). 150 (Bot; ic) iarba-porcului, iarba-sarata Branca (Stereum hirsutum). 151 (Bot; ic) iarba-porcului Plevaita (Xeranthemum annuum). 152 (Bot; ic) iarba-porumbilor Gainusi (Isopyrum thalictroides). 153 (Ic) iarba-purecilor, iarba-puriceilor, iarba-puricelui, iarba-viermilor, iarba-iute, iarba-rosie Planta folosita in medicina populara veterinara in tratamentul ranilor de la picioarele viteilor si pentru colorarea lanei in galben Si: dintele-d******i (Polygonum hydropiper). 154 (Ic) iarba-purecilor, iarba-puricelui, iarba-amara, iarba-creata, iarba-de-facut-copii, iarba-rosie Planta Polygonum lapathifolium). 155 (Bot; ic) iarba-puricelui Puricica (Pulicaria vulgaris). 156 (Ic) iarba-raiului Planta folosita in medicina populara la crampe stomacale si diaree Si: vetrice (Chrysanthemum macrophyllum). 157 (Bot; ic) iarba-ratelor, (reg) iarba-rea Mana-de-apa (Glyceria aquatica). 158 (Ic) iarba-randunelei, iarba-randunicii, iarba-de-negei, iarba-de-negi Planta folosita in medicina populara impotriva negilor si a bubelor de piele Si: rostopasca (Chelidonium majus). 159 (Bot; Ic) iarba-randunelei-mici Rosuta (Anagalis caerulea). 160 (Iac) Planta folosita in medicina populara contra bolilor de piele, a scorbutului si a hemoroizilor Si: untisor (Ficaria verna). 161 (Ic) iarba-roilor, iarba-albinelor, iarba-stupilor, iarba-stupului Planta folosita pentru frecatul cosnitelor cu care se prind stupii roiti sau, in medicina populara, sub forma de ceai contra durerilor de dinti, de urechi si de piept si ca expertorant sau c*****c Si: roinita (Melissa officinalis). 162 (Bot; ic) iarba-sasului Coada-calului (Hippuris vulgaris). 163 (Bot; ic) iarba-sagetii Sageata-apei (Sagittaria sagittifolia). 164 (Ic) iarba-sangelui, iarba-de-langoare, iarba-de-lungoare Planta folosita in medicina populara contra febrei tifoide, s*********i, frigurilor, decoctul dandu-se la vitele bolnave de sange Si: galbinele (Lysimachia vulgaris). 165 (Ic) iarba-Sfintei-Marii Planta Hierochloe australis. 166 (Ic) iarba-Sfintei-Sofia Planta intrebuintata pentru confectionarea maturilor Si: pelinita (Artemisia pontica). 167 (Ic) iarba-smeului, iarba-urechii, iarba-de-urechi, iarba-grasa, iarba-grasa-de-urechi, iarba-groasa Planta folosita in medicina populara contra urateniei si in unele credinte populare (Sedum maximum). 168 (Ic) iarba-smizii, iarba-smida, iarba-smiza Planta folosita in medicina populara contra durerilor de cap, a lipsei poftei de mancare Si: dumbat (Teucrium chamaedrys). 169 (Ic) iarba-soarelui Planta ai carei rizomi, frunze si flori se folosesc in medicina populara la vindecarea ranilor Si: arnica (Arnica montana). 170 (Iac) Planta folosita in medicina populara contra dalacului Si: vanilie-salbatica (Heliotropium europaeum). 171 (Bot; iac; sic iarba-dulce) Barba-caprei (Tragopogon orientalis). 172 (Bot; ic) iarba-somnului Urechea-porcului (Salvia verticillata). 173 (Bot; iac) Papanasi (Trifolium arvense). 174 (Bot; ic) iarba-spurcului, iarba-intaritoare Vinerita (Ajuga reptans). 175 (Bot; iac; sic iarba-infarinata, iarba-piciorul-gastei) Spanacul-ciobanilor (Chenopodium bonus-henricus). 176 (Bot; ic) iarba-stupului Aparatoare (Calamintha clinopodium). 177 (Bot; ic) iarba-surpaturii Feciorica (Herniaria incana). 178 (Ic) iarba-surzilor Mica planta ierboasa din familia saxifragaceelor, cu tulpina dreapta si flori albe-galbui care creste prin regiuni stancoase (Saxifraga aizoon). 179 (Bot; ic) iarba-sarpelui Coada-zmeului (Calla palustris). 180 (Iac; sic iarba-serpilor) Planta al carei rizom se foloseste ca vermifug Si: feriga (Dryopteris filix-mas). 181 (Ic) iarba-sarpelui, iarba-vatamaturii Planta folosita in medicina populara sau care se usuca si se da la vite pentru a da mai mult lapte Si: muma-padurii (Lathraea squamaria). 182 (Ic) iarba-sarpelui Planta care se foloseste in medicina populara la spalatul ranilor provocate de muscatura serpilor Si: mana-Maicii-Domnului (Orchis maculata). 183 (Bot; iac) Soparlita (Veronica chamaedrys, Veronica latifolia, Veronica teucrium). 184 (Bot; ic) iarba-serii Buruiana-de-ghing (Gentiana praecox). 185 (Bot; ic) iarba-soarecului Pliscul-cucoarei (Erodium cicutarium). 186 (Ic) iarba-soparlei, iarba-soparlelor, iarba-rosie Planta cu rizom gros, carnos, cu tulpina terminata in spic, cu frunze ovale si flori mici, albe-roz (Polygonum viviparum). 187 (Bot; ic) iarba-tainei Lacramita (Catabrosa aquatica). 188 (Bot; ic) iarba-taieturii, iarba-bubii, iarba-talharului, iarba-vantului, iarba-de-rana, iarba-de-rani Vindecea (Betonica officinalis). 189 (Ic) iarba-taieturii Planta care se foloseste in medicina populara ca stimulent (in rachiu), contra durerilor de cap, hepatita, astmului, iar minerii din Muntii Apuseni folosesc tulpinile ca fitil pentru explozii Si: lumanarica (Gentiana asclepiadaea). 190 (Bot; iac; sic iarba-fierului, iarba-de-tartil) Incheietoare (Sideritis montana). 191 (Ic) iarba-talharului Planta folosita in medicina populara la taieturi si rani Si: talharea (Mycelis muralis). 192 (Ic) iarba-tunului, iarba-ciutei, iarba-urechii, iarba-de-soldina, iarba-de-soaldina, iarba-de-tranji, iarba-grasa Planta cu frunze ovale, cu flori galbene in corimb (Sedum acre). 193 (Bot;ic) iarba-tunului, iarba-ciutei, iarba-urechii Ruja (Sedum rosea). 194 (Bot; ic) iarba-untului, iarba-vantului Verigel (Orobanche caryophzllacea). 195 (Bot; ic) iarba-untului Craielici (Orobanche lutea). 196 (Bot; ic) iarba-uraciunii Garofita (Dianthus carthusianorum). 197 (Bot; iac) Garofite-de-munte (Dianthus compactus). 197 (Ic) iarba-ursului Planta care se fierbe pentru colorarea lanii in verde Si: pedicuta (Lycopodium clavatum). 198 (Bot; iac) Ciuperca nedefinita mai indeaproape (Ramaria aurea). 199 (Bot; ic) iarba-vatamaturii, iarba-ghimpoasa Ghimparita (Crypsis aculeata). 200 (Bot; ic) iarba-vatamaturii Scrintitoare (Potentilla argentea). 201 (Ic) iarba-vantului Planta a carei radacina se foloseste in medicina populara contra diareei Si: neghina (Agrostemma githago). 202 (Iac) Planta cu frunze liniare, cu flori violacee sau verzi in spicule (Apera spica-venti). 203 (Bot; Trs; iac) Stelita (Aster amellus). 204 (Bot; iac) Coama-de-aur (Aster linosyris). 205 (Bot; iac; sic iarba-cainelui, iarba-caineasca) Pir-gros (Cynodon dactylon). 206 (Bot; ic) iarba-vantului Opaita (Melandryum album). 207 (Iac) Planta folosita la vopsitul oualelor Si: deditei (Pulsatilla vulgaris). 208 (Ic) iarba-voinicului Planta care atunci cand este tanara se foloseste ca salata de primavara si in medicina populara Si: nasturel (Nasturtium officinale). 209 (Bot; iac) Brancuta (Sisymbrium officinale). 210 (Bot; ic) iarba-vrajitoarei Tilisca (Circaea lutetiana). 211 (Ic) iarba-vulturului Planta din familia compozitelor cu frunze lanceolate sau liniare, cu flori galbene in capitule (Hieracium umbellatum). 212 (Ic) iarba-zgaibii Planta utilizata in medicina populara Si: spanac-porcesc (Chenopodium hybridum). 213 (Iac; sic iarba de zgaibi, iarba de zgaiba) Planta Lapsana communis. 214 (Reg; ic) iarba-zgaibii Planta folosita in medicina populara contra zgaibii Si: caldarusa-popii (Nicandra physaloides). 215 (Ic) iarba-albastra Planta din familia gramineelor, cu frunze plane, ingramadite la baza tulpinei, care creste prin locuri umede (Molinia coerulea). 216 (Ic) iarba-alba de slatina, iarba-de-galbeaza, iarba-de-sare, iarba-de-saratura Planta Puccinelia distans. 217 (Ic) iarba-amara, iarba-creata, iarba-mare Planta folosita in medicina populara contra durerilor de cap si a durerilor de urechi Si: granat (Chrysanthemum parthenium). 218 (Bot; ic) iarba-amara, iarba-creata Schinel (Cnicus bedictus). 219 (Bot; ic) iarba-baloasa Colacul-babei (Alchemilla acutiloba). 220 (Bot; ic) iarba-barboasa Pelin negru (Artemisia vulgaris). 221 (Bot; iac; sic iarba-ghimpoasa) Costrei (Echinochloa crus-gali). 222 (Bot; ic) iarba-caiasa, iarba-lunga-de-lac, iarba-lungoare Urda-vacii (Cardaria draba). 223 (Bot; ic) iarba-ce-moaie-vinele, iarba-intaritoare-a-vinelor Canale (Impatiens balsamina). 224 (Bot; ic) iarba-costrei Mohor (Setaria verticillata). 225 (Bot; ic) iarba-de-apa, iarba-f******a, iarba-lanoasa Siminoc (Gnaphalium uliginosum). 226 (Bot; ic) iarba-de-bahna Ierboi-de-bahna (Beckmannia erucaeformis). 227 (Bot; ic) iarba-de-boale, iarba-de-langoare, iarba-de-lungoare, iarba-de-rana, iarba-de-toate-boalele Usturoita (Alliaria officinalis). 228 (Ic) iarba-de-bou-salbatica Planta Anchusa ochroleuca. 229 (Bot; iac) Limba-boului ( Anchusa officinalis). 230 (Ic) iarba-de-cale, iarba-grasa-de-gradina Planta cu numeroase intrebuintari in medicina populara: frunzele se aplica pe rani si se folosesc la boli de ochi, sucul se foloseste contra limbricilor si radacina este folosita la prepararea unui ceai contra afectiunilor pulmonare si gastrice Si: patlagina (Plantago major). 231 (Iac) Planta folosita in medicina populara in afectiunile pulmonare Si: patlagina (Plantago media). 232 (Ic) iarba-de-cositor Planta folosita frecvent in medicina populara Si: coada-calului (Equisetum arvense). 233 (Bot; iac) Pipirig (Equisetum hiemale). 234 (Bot; ic) iarba-de-crescut-parul Tortel (Cuscuta epithymum). 235 (Bot; ic) iarba-de-dat, iarba-casunaturii, iarba-f******a Talpa-gastii (Leonurus c*****ca). 236 (ic) iarba-de-dureri Coada-cocosului (Polygonatum latifolium). 237 (Iac; sic iarba-de-durori) Planta al carei rizom se foloseste in medicina populara contra podagrei (Polygonatum odoratum). 238 (Bot; ic) iarba-de-friguri Traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris). 239 (Ic) iarba-de-ghiata Planta ornamentala, suculenta cu flori viu si variat colorate Si: gheata (Mesembrianthemum crystallinum). 240 (Bot; ic) iarba-de-greutate Suliman (Ajuga genevensis). 241 (Bot; ic) iarba-de-inima-rea, iarba-rosie Punga-babei (Pulicaria dysenterica). 242 (Bot; ic) iarba-de-intruiele Canepioara (Eupatorium cannabinum). 243 (Ic) iarba-de-margina, iarba-vapsatoare Planta care se foloseste la vopsirea lanii in rosu Si: roiba (Rubita tinctorum). 244 (Bot; ic) iarba-de-munte Paius (Festuca ovina). 245 (Bot; ic) iarba-de-negei Aior (Euphorbia esula). 246 (Bot; iac; sic iarba-de-raie) Alior (Euphorbia helioscopia). 247 (Ic) iarba-de-om-sarac Planta folosita in medina populara Si: avrameasca (Gratiola officinalis). 248 (Bot; reg; ic) iarba-de-par Buruiana-de-par (Chara). 249 (Ic) iarba-de-pasari Planta folosita in medicina populara veterinara Si: scanteuta (Anagallis arvensis). 250 (Iac) Planta folosita in medicina populara la scrantituri, cangrene etc Si: rocoina (Stellaria media). 251 (Ic) iarba-de-perina Planta folosita la vopsitul in galben Si: floare-de-perina (Anthemis tinctoria). 251 (Ic) iarba-de-piatra Planta aromata, melifera si furajera folosita in medicina populara contra frisoanelor si leucoreei sau pentru aromatizarea tutunului, iar planta uscata se asaza in haine contra moliilor Si: sulfina (Melilotus officinale). 252 (Ic) iarba-de-plamani Planta medicinala folosita contra durerilor de piept (Centaurea micranthos). 253 (Bot; ic) iarba-de-rovina Bumbacarita (Eriophorum v*******m). 254 (Ic) iarba-de-saratura Planta Suaeda maritima. 255 (Ic) iarba-de-slatina Planta Poa bulbosa vivipara. 256 (Bot; ic) iarba-de-smida Struna-cocosului (Cerastium vulgatum). 257 (Ic) iarba-de-soponit, iarba-de-taietura Planta al carei rizom se foloseste la prepararea sapunului Si: sapunarita (Saponaria officinalis). 258 (Bot; ic) iarba-de-Susan Costrei (Sorghum halepense). 259 (Ic) iarba-de-soaldina Planta Sedum hillebrandii. 260 (Bot; ic) iarba-de-talan Ruscuta-primavaratica (Adonis vernalis). 261 (Ic) iarba-de-telina, iarba-englezeasca Planta folosita in medicina populara la bai contra reumatismului Si: zizanie (Lolium perene). 262 (Ic) iarba-de-urechi Ciuperca din familia pezizaceelor Si: urechea-babei (Peziza aurantia). 263 (Iac) Planta folosita in medicina populara contra tusei, ranilor si a febrei Si: navalnic (Phyllitis scolopendrium). 264 (Bot; iac; sic ~a-grasa) Gheata (Sedum spectabile). 265 (Ic) iarba-de-vatam Planta folosita in medicina populara contra tranjii si contra unor boli care apar la vite Si: linarita (Linaria vulgaris). 266 (Ic) iarba-de-zugravit, iarba-vapsatoare Planta folosita in medicina populara la dropica si contra galbezei la oi Si: drobusor (Isatis tinctoria). 267 (Bot; ic) iarba-deasa, iarba-dulce-de-balta Hirusor (Poa annua). 268 (Bot; ic) iarba-deasa Firisca-soparlelor (Poa alpina). 269 (Bot; iac) Firicea (Poa bulbosa). 270 (Iac) Planta cu tulpini subtiri, cu frunze inguste si flori verzi, dispuse in panicule (Poa nemoralis). 271 (Iac) Firuta (Poa pratensis). 272 (Bot; iac) Suvar-de-munte (Poa trivialis). 273 (Bot; ic) iarba-dulce, iarba-dulce-de-balta Rourica (Glyceria fluitans). 274 (Bot; ic) iarba-dulce Lemn-dulce (Glycyrrhiza glabra). 275 (Iac) Planta Nonnea atrata. 276 (Iac) Planta folosita in credinte populare Si: barba-caprei (Tragopogon pratensis). 278 (Iac; sic iarba-dulce-de-munte, iarba-dulce-de-padure) Planta cu frunze lanceolate, cu sporangii pe ambele parti ale nervurii mediane (Polypodium vulgare). 279 (Ic) iarba-f******a Planta amintita in cantecele populare Si: siminoc (Helichrysum arenarium). 280 (Bot; iac; sic, reg, iarba-neagra) Talpa-lupului (Leonurus marrubiastrum). 281 (Iac; sic iarba-mambie) Planta folosita in medicina populara contra durerilor de mijloc Si: voronic (Marrubium vulgare). 282 (Bot; ic) iarba-frumoasa Banuti (Bellis perenis). 283 (Ic) iarba-grasa, iarba-laptoasa Planta folosita in medicina populara contra afectiunilor pulmonare sau, fiarta in lapte, se foloseste pentru cicatrizarea urmelor lasate de varsatul de vant pe fata Si: amareala (Polygala vulgaris). 284 (Bot; ic) iarba-grasa, ĩarba-grasa-de-gradina Agurijoara (Portulaca grandiflora). 285 (Ic) iarba-grasa Planta Sedum purpureum. 286 (Ic) iarba-grasa-de-gradina, iarba-nodoroasa, iarba-rosie Planta care se foloseste in medicina populara sub forma de ceai contra diareei si in medicina populara veterinara Si: troscot (Polygonum aviculare). 287 (Ic) iarba-impuscata, iarba-starpitului Planta care se foloseste in medicina populara amestecata cu rachiu contra durerilor de stomac (Hypochoeris maculata). 288 (Bot; ic) iarba-infa(r)inata Fraga-tatarasca Chenopodium foliosum). 289 (Ic) iarba-lata Planta Carex digita. 290 (Bot; iac) Stanjenei (Iris germanica). 291 (Ic) iarba-laptoasa Planta folosita in medicina populara ca purgativ drastic contra afectiunilor biliare Si: buruiana-de-venin (Euphorbia lathyris). 292 (Iac) Planta Polygala major. 293 (Bot; ic) iarba-lipitoare Lipicioasa (Galium aparine). 294 (Bot; ic) iarba-macris Macris (Rumex acetosa). 295 (Ic) iarba-mare, iarba-mare-frumoasa, (Mun) iarba-neagra Planta erabacee cu tulpina paroasa si ramificata, cu frunze mari si flori galbene, folosita in medicina populara contra tusei, febrei tifoide, raiei, durerilor de cap si caderii parului Si: oman (Inula helenium). 296 (Ic) iarba-mare Planta Inula oculus-christi. 297 (Bot; iac) Limba-oii (Leuzea salina). 298 (Iac) Planta folosita in medicina populara contra bubelor si uneori la vopsitul in negru Si: zarna (Solanum nigrum). 299 (Bot; ic) iarba-muceda F*******e (Filago arvernsis). 300 (Ic) iarba-neagra Planta din familia ericaceelor cu frunze mici liniare si flori albe sau trandafirii folosita in medicina populara contra taieturilor (Calluna vulgaris). 301 (Bot; iac) Orastica (Lathyrus niger). 302 (Bot; iac) Izma-creata (Mentha crispa). 303 (Bot; Olt; iac) Izma-buna (Mentha piperita). 304 (Iac) Planta Prunella grandiflora. 305 (Bot; iac) Busuioc-salbatic (Prunella laciniata). 306 (Iac) Planta cu frunze dintate si cu flori brune-purpurii la exterior si galbene-verzui la interior folosita in medicina populara pentru vindecarea ranilor si a s*********i (Scrophularia alata). 307 (Bot; ic) iarba-noduroasa Golomat (Dactylis glomerata). 308 (Bot; ic) iarba-puturoasa Puciogna (Bifora radians). 309 (Bot; iac) Coriandru (Coriandrum sativum). 310 (Bot; ic) iarba-radacina Angelina-salbatica (Angelica sylvestris). 311 (Ic) iarba-rea Planta Aconitum tauricum. 312 (Bot; ic) iarba-rosie Carligioare (Bidens cernuus). 313 (Iac) Planta ale carei inflorescente sunt folosite in medicina populara pentru proprietatile lor diuretice si diaforetice Si: dentita (Bidens tripartitus). 314 (Bot; iac; sic iarba-salbatica) Trestie-de-cimp (Calamagrotis epigeios). 315 (Ic) iarba-rosie Planta folosita in medicina populara pentru proprietatile sale diuretice Si: slabanog (Impatiens noli-tangere). 316 (Bot; iac) Hrisca-deasa (Polygonum dumetorum). 317 (Bot; iac) Pungulita (Thlaspi arvense). 318 (Bot; ic) iarba-rosie-brosteasca Salcuta (Polygonum amphibitum). 319 (Bot; ic) iarba-rosie-tatareasca Hrisca-tatareasca (Fagopyrum tataricum). 320 (Ic) iarba-rosioara Planta Silene acaulis. 321 (Ic) iarba-saraca Planta Onobrychis viciaefolia. 322 (Ic) iarba-scaioasa Planta cu tulpini difuze, ramificate, cu frunze plane, rigide, cu cili si cu flori verzui sau violacee in spicule (Tragus racemosus). 323 (Ic) iarba-sfanta Lemnul-Maicii-Domnului (Santolina chamaecyparissus). 324 (Ic) iarba-spornica, iarba-fiarelor,iarba-fierului Planta folosita in medicina populara la rani, abcese, dureri de cap, de ficat splina si rinichi Si: sporici (Verbena officinalis). 325 (Bot; ic) iarba-stricatoare Cruciulita (Senecio vulgaris). 326 (Bot; ic) iarba-serpeasca Steregoaie (Veratrum nigrum). 327 (Bot; ic) iarba-treirai Trei-rai (Hepatica nobilis). 328 (Bot; ic) iarba-untoasa Foaie-grasa (Pinguicula vulgaris). 329 (Ic) iarba-usturoasa Planta paroasa, cu frunze oblongii, dintate adanc pe margine, cu flori rosii-purpurii in verticile, mirosind slab a usturoi (Teucrium scordium). 330 (Ic) iarba-vantoasa Planta Kochia prostrata.

OFTALMIC, -A, oftalmici, -ce, adj. Care apartine ochiului sau bolilor ochiului, privitor la ochi sau la bolile ochiului. – Din fr. ophtalmique.

OFTALMIC, -A adj. Referitor la ochi sau la bolile ochilor. [< fr. ophtalmique].

OFTALMIC, -A adj. referitor la ochi sau la bolile ochilor. (< fr. ophtalmique)

CATARACTA, cataracte, s. f. I. Cadere naturala de apa produsa pe o succesiune de terenuri abrupte mici; ansamblu de cascade mai mici; cascada. II. boala de ochi, care consta in opacifierea cristalinului si care poate duce la orbire totala sau partiala. – Din fr. cataracte, lat. cataracta.

GLAUCOM, glaucomuri, s. n. boala de ochi caracterizata prin cresterea tensiunii oculare, dureri locale intense si grave tulburari de vedere. – Din fr. glaucome, lat. glaucoma.

XEROZA, xeroze, s. f. boala de ochi caracterizata prin uscarea si contractarea conjunctivei, prin disparitia secretiei lacrimale si opacifierea corneii, care, in unele cazuri, devine alba; xeroftalmie. – Din fr. xerose.

ZGAIBA, zgaibe, s. f. 1. Buba mica, rana, zgarietura care a inceput sa prinda coaja. ♦ Coaja care se formeaza pe o rana prin inchegarea sangelui; zganca. 2. (Pop.) boala de ochi. 3. (Pop.) boala a vitelor, constand in aparitia unor bubulite pe diferite parti ale corpului. – Lat. scabia (= scabies).

OFTALMOPATIE, oftalmopatii, s. f. (Med.) Denumire generica pentru bolile de ochi. – Din fr. ophtalmopathie.

LEUCOM, leucoame, s. n. boala de ochi constand in formarea unei pete albe pe cornee si care poate duce la orbire; albeata. [Pr.: le-u-] – Din fr. leucome.

CROMOPSIE, cromopsii, s. f. boala a ochiului datorita careia obiectele necolorate sunt percepute in culori. – Din fr. chromopsie.

BLEFARITA f. boala de ochi, care se manifesta prin inflamarea pleoapelor. /<fr. blepharite

CATARACTA¹ ~e f. boala de ochi caracterizata prin opacitatea cristalinului si pierderea (partiala sau totala) a vederii. [G.-D. cataractei] /<fr. cataracte, lat. cataracta

HEMERALOPIE f. med. boala de ochi, constand in diminuarea sau pierderea vederii in conditii de iluminare redusa. /<fr. hemeralopie

OCULIST ~sta (~sti, ~ste) m. si f. Medic specializat in tratarea bolilor de ochi; oftalmolog. /<fr. oculiste

OFTALMIC ~ca (~ci, ~ce) Care tine de ochi sau de bolile de ochi; propriu ochilor sau bolilor de ochi. Nerv ~. /<fr. ophtalmique

PERDEA ~ele f. 1) Bucata de tesatura care se atarna la ferestre (uneori la usi, la paturi etc.) in scop decorativ sau pentru a ascunde ceva vederii. ◊ A avea ~ la ochi a) a nu observa; b) a nu intelege ceva. A pune cuiva ~ (sau ~ele) la ochi a impiedica pe cineva sa inteleaga corect lucrurile. A-i lua cuiva ~eaua de pe ochi a face pe cineva sa inteleaga lucrurile asa cum se prezinta ele in realitate. Cu ~ a) in mod indirect; b) cuviincios. Fara ~ a) in mod direct; b) necuviincios; obscen. 2) Fasie continua de vegetatie (arbori, tufari) menita sa protejeze culturile agricole sau drumurile. 3) fig. Factor ce impiedica vederea. ~ de ceata. ~ de fum. 4) pop. boala de ochi care se manifesta prin opacifierea cristalinului; cataracta. 5) Adapost de iarna pentru oi. [Art. perdeaua; G.-D. perdelei] /<turc. perde

TRAHOM ~oame n. boala de ochi contagioasa, manifestata prin inflamarea si ingrosarea conjunctivei; conjunctivita granuloasa. /<fr. trachome

XEROZA ~e f. boala de ochi caracterizata prin uscarea si retractia conjunctivei, prin disparitia secretiei lacrimale si opacifierea corneei. /<fr. xerose

CATARACTA s.f. I. Cadere de apa pe cursul unui fluviu; complex de cascade mai mici. ♦ Cascada. II. boala de ochi caracterizata prin opacifierea cristalinului; (pop.) albeata. [< fr. cataracte, cf. lat. cataracta, gr. katarrhaktes – cadere].

OFTALMOCONIOZA s.f. boala a ochilor produsa de praf. [Pron. -ni-o-. / < fr. ophtalmoconiose, cf. gr. ophthalmos – ochi, konis – pulbere].

CROMOPSIE s.f. boala a ochiului datorita careia obiectele necolorate sunt percepute in culori. [Gen. -iei. / < fr. chromopsie, cf. gr. chroma – culoare, opsis – vedere].

FLUXIUNE s.f. Concentrare a sangelui sau a altor lichide in anumite tesuturi din cauza unei inflamatii. ◊ Fluxiune periodica = boala de ochi la cai. [Pron. -xi-u-. / < fr. fluxion, lat. fluxio].

GLAUCOM s.n. boala a ochilor caracterizata prin cresterea tensiunii intraoculare. [Pron. glau-com, pl. -oame. / < fr. glaucome, cf. gr. glaukoma < glaukos – verde].

HEMERALOPIE s.f. boala de ochi care se manifesta prin slabirea vederii in momentul cand se insereaza; cecitate nocturna. [Gen. -iei. / < fr. hemeralopie, cf. gr. hemera – zi, ops – vedere].

LEUCOM s.n. boala de ochi, manifestata prin formarea unor pete albe pe cornee; (pop.) albeata. [Pl. -oame. / < fr. leucome].

pohoiala, s.f. (inv. si reg.) 1. boala de ochi la cai, datorita careia acestia nu mai vad drumul (cataracta, leucom, epitora, urdoare). 2. membrana care inveleste diferite organe interne ale corpului, in special stomacul si intestinele; prapur. 3. partea de jos a burtii animalelor; vintre. 4. parte a corpului animalelor situata intre ultima coasta si osul soldului, formand o adancitura; desert, flamanzare. 5. (in forma: povaiala) sira spinarii, spatele. 6. (la pl.; in forma: povaieli) marginile blanii de miel care nu sunt acoperite de lana si care din aceasta cauza nu se pot folosi la caciuli si pieptare.

OFTALMOPATIE s.f. (Med.) Denumire generica a bolilor de ochi. [Gen. -iei. / < fr. ophtalmopatie, cf. gr. ophthalmos – ochi, pathos – boala].

TRAHOM s.n. boala de ochi manifestata prin granulatii cenusii, rotunde, pe fata interna a pleoapelor; conjunctivita granuloasa. [Pl. -oame, var. trahoma s.f. / < fr. trachome].

CROMOPSIE s. f. boala a ochiului datorita careia obiectele necolorate sunt percepute in culori. (< fr. chromopsie)

LEUCOM s. n. boala de ochi prin formarea unor pete albe pe cornee; albeata. (< fr. leucome)

OFTALMOCONIOZA s. f. boala a ochilor produsa de praf. (< fr. ophtalmoconiose)

OFTALMOPATIE s. f. denumire generica pentru bolile de ochi. (< fr. ophtalmopathie)

TRAHOM s. n. boala de ochi contagioasa, datorata unui virus, manifestata prin granulatii cenusii, rotunde, pe fata interna a pleoapelor; conjunctivita granuloasa. (< fr. trachome)

ACROMATOPSIE s. f. boala de ochi care se manifesta prin imposibilitatea distingerii culorilor. – Fr. achromatopsie (< gr.).

CATARACTA², cataracte, s. f. boala de ochi, care poate duce la orbire, provocata de tulburarea cristalinului. – Fr. cataracte (lat. lit. cataracta).

ZGAIBA, zgaibe, s. f. 1. Buba mica, rana, zgarietura care a inceput sa prinda coaja. ♦ Coaja care se formeaza pe o rana prin inchegarea sangelui. 2. (Pop.) boala de ochi. 3. (Pop.) boala a vitelor, constand in aparitia unor bubulite pe diferite parti ale corpului. – Lat. scabia (= scabies).

HEMIANOPSIE, hemianopsii, s. f. Slabire sau pierdere a vederii intr-o jumatate a fiecarei retine, intalnita in unele boli nervoase, nepermitand ochilor sa cuprinda decat o parte din campul vizual. [Pr.: -mi-a-] – Din fr. hemianopsie.

CONJUNCTIVITA ~e f. boala contagioasa a ochilor, cauzata de o infectie virotica, care se manifesta prin inflamarea si inrosirea conjunctivei, mancarime si secretie abundenta a glandelor lacrimogene. ~ catarala. /<fr. conjonctivite

STRABISM s.n. Infirmitate, boala in care ochiul se indeparteaza involuntar de axa vizuala; privire incrucisata. [< fr. strabisme].

GLAUCOM s. n. boala grava a ochilor, caracterizata prin cresterea tensiunii intraoculare, atrofia membranelor si excavarea nervului optic, cu scaderea acuitatii vizuale pana la cecitate. (< fr. glaucome, lat. glaucoma, gr. glaukoma)

NICTATIE s. f. clipire permanenta din ochi, simptom al anumitor boli; nictitatie. (< fr. nictation, lat. nictatio)

SAGETATOR, -OARE, sagetatori, -oare, adj., s. m. I. Adj. 1. Care sageteaza, care trimite sageti. ♦ (Substantivat, in superstitii) Fiinta imaginara, duh necurat care provoaca boala numita sagetatura. ♦ Fig. (Despre ochi, privire etc.) Patrunzator, scrutator, taios. ♦ Fig. (Despre cuvinte, judecati, aluzii etc.) Plin de ironie, satiric, usturator. 2. Fig. (Despre miscari) Iute, repede (si in linie dreapta). II. S. m. 1. Arcas. 2. (Art.) Numele popular al unei constelatii; al noualea semn al zodiacului, reprezentand un om sau un centaur tragand cu arcul. – Sageta + suf. -ator.

NICTITATIE s.f. Clipire permanenta din ochi, care constituie simptomul anumitor boli; nictatie. [Gen. -iei. / < fr. nictitation].

BAZEDOV s.n. (Med.) boala cauzata de hipersecretia tiroidei, manifestata prin bulbucarea ochilor, stare de nervozitate si palpitatii; boala lui Basedow. [< Basedow – medic german].

FOSFENA s. f. halucinatie vizuala sub forma unor puncte luminoase la apasarea pleoapelor cu ochii inchisi sau spontan, in unele boli; fotopsie. (< fr. phosphene)

A SE TOPI ma ~esc intranz. 1) A trece din stare solida in stare lichida. 2) fig. A deveni din ce in ce mai putin vizibil, disparand. 3) (despre obiecte supuse actiunii focului) A disparea prin ardere; a se mistui. 4) fig. (despre oameni) A se slei de puteri (sub actiunea unui sentiment puternic sau a unei boli latente). ◊ ~ din picioare (sau vazand cu ochii) a slabi foarte repede. A i ~ cuiva inima a fi cuprins de sentimente chinuitoare. /<sl. topiti

DUS², -A, dusi, -se, adj. 1. Plecat (fara a se mai intoarce); p. ext. mort. ◊ Expr. A dormi dus = a dormi foarte adanc. ♦ (Despre unitati de timp si despre actiuni) Trecut, disparut (pentru totdeauna). ♦ (Despre ochi) Care este adancit in orbite (de oboseala, boala, suparare etc.). 2. Fig. Desprins de realitate; absent, ingandurat. ◊ Loc. adv. si adj. Dus pe ganduri = ingandurat. – V. duce.

BAZEDOV s. n. boala cauzata de hipersecretia tiroidei, manifestata prin bulbucarea ochilor, stare de nervozitate si palpitatii. (< germ. Basedow)

SAGETATURA, sagetaturi, s. f. 1. Tragere cu arcul; sagetare, 2. Lovitura de sageata; rana provocata de o sageata. 3. Fig. Durere vie, patrunzatoare, care strabate pe neasteptate o parte a corpului; junghi. ♦ (Pop.) Nume dat mai multor boli, la oameni si animale, care se manifesta prin dureri acute de cap, ochi, nas masele etc. ♦ (Pop.) Congestie cerebrala. – Sageta + suf. -tura.

picni, picnesc, vb. IV (pop. si fam.) 1. a lovi, a atinge, a nimeri pe cineva cu o lovitura bine tintita. 2. (despre boli, dureri, necazuri) a veni, a lovi, a dobori (pe neasteptate). 3. (inv.) a ochi, a tinti, a viza. 4. (reg.; despre dinti) a aparea, a iesi. 5. (reg.) a (se) toci, a (se) roade; a (se) rupe, a (se) gauri.

albinizm n. (d. albinos). O boala care face sa se descoloreze [!] pelea [!] si paru si sa se inroseasca ochii. Negrii bolnavi de albinizm au pete albe pe pele. Sint si animale bolnave de albinizm (soarici albi, iepuri albi, merle albe, corbi albi, elefanti albi). Sint chear [!] si vegetale bolnave de aceasta boala (lipsa de clorofila).

AMBLIOPIE s.f. (Med.) Slabire a vederii, datorita unor boli, unor excese sau batranetii. [Gen. -iei. / < fr. amblyopie, cf. gr. amblys – tocit, ops – ochi].

DIFTERIE s. f. boala infectocontagioasa manifestata prin aparitia de false membrane in gat, pe laringe, bronhii, pe conjunctivele ochilor si in nari. (< fr. diphterie)

LACRIMA, lacrimez, vb. I. 1. Intranz. (Despre oameni) A-i curge lacrimile (de durere, jale, induiosare etc.); a plange (usor), a lacrima. 2. Intranz. si refl. (Despre ochi) A se umple (continuu) de lacrimi (ca urmare a unei dureri, a induiosarii, a unei boli etc.); a (se) inlacrima. [Var.: lacrama vb. I.] – Din lat. lacrimare.

DIFTERIC, -A adj., s.m. si f. (Suferind) de difterie. ◊ Anghina difterica = boala contagioasa manifestata prin formarea unor false membrane in gat, pe laringe, pe bronhii, pe conjunctivele ochilor si in nari. [Cf. fr. diphterique].

ICTER s.n. boala a ficatului constand in trecerea fierii in sange si in ingalbenirea pielii si a albului ochilor bolnavului etc.; (pop.) galbinare. [< fr. ictere, cf. gr. ikteros].

BAZEDOV s. n. boala provenita din hipersecretia celulara a tiroidei si care se manifesta prin tendinta de iesire a ochilor din orbite, stare nervoasa, accelerarea pulsului, palpitatii si, de obicei, marirea volumului glandei tiroide. – Din Basedow (nume propriu).

AGALACTIE s. f. absenta a secretiei de lapte dupa nastere. ♦ ~ contagioasa = boala epizootica la oi si capre, care se manifesta prin incetarea secretiei de lapte si prin leziuni la ochi si la articulatii. (< fr. agalactie)

cirtita f., pl. e (bg. kurtica, sirb. krtica d. vsl. krutu. D. rom. vine ung. kertica). Un fel de guzgan insectivor (numit si chitorlan si sobol), cu paru negru, cu ochii putin dezvoltati si care traieste supt [!] pamint scormolindu-l [!] si facind mosoroaie (talpa europaea). O boala manifestata pin [!] noduri supt pele [!]. (Poporu crede c´o capeti daca strici mosoroaiele de cirtita). V. catelu (pamintului), popondoc, somic.

AGALACTIE s.f. Lipsa a laptelui mamei dupa nastere. ♦ Agalactie contagioasa = boala epizootica la oi si la capre, care se manifesta prin incetarea secretiei de lapte si prin leziuni la ochi si la articulatii. [Gen. -iei, var. agalaxie s.f. / < fr. agalactie, agalaxie, cf. gr. a – fara, gala – lapte].

DEochi n. pop. (in superstitii) boala pricinuita de privirea admirativa, invidioasa sau rautacioasa a unor persoane, care se crede ca dispun de o putere magica. /de + ochi

A LOVI ~esc 1. tranz. 1) A atinge cu putere. 2) A atinge in mod violent (si repetat), producand durere (cu mana sau cu un obiect). 3) A atinge din intamplare (fara violenta). 4) fig. A face sa suporte o durere fizica sau morala. 5) fig. (despre stari fiziologice si psihice, boli, necazuri etc.) A cuprinde pe neasteptate, aducand prejudicii. 6) (mai ales despre surse de lumina) A atinge brusc, provocand neplacere. Lumina m-a ~it in ochi. 7) A face sa se loveasca. 2. intranz. A bate cu putere, producand un zgomot (puternic). ~ cu pumnul in masa. /<sl. loviti

DEochi (rar, 2) deochiuri, s. n. 1. Putere (magica) pe care superstitiosii o atribuie unor oameni, de a imbolnavi pe cei asupra carora isi fixeaza privirea (cu rautate, invidie etc.). 2. Efectul privirii care deoache; boala pricinuita de aceasta privire; deochetura. ◊ Expr. De-a deochiul = cu admiratie. (Astazi, mai ales in gluma) Sa nu(-i) fie (cuiva) de deochi! formula de admiratie pentru calitatile fizice ori pentru inteligenta cuiva (care nu trebuie deocheat). [Var.: (reg.) diochi s. n.] – De⁴ + ochi¹.

BABA ~e f. 1) Femeie de o varsta inaintata; femeie batrana. ◊ Zilele ~ei (sau ~ele) primele doua saptamani din luna martie, care se caracterizeaza prin timp schimbator. (De-a) ~a-oarba joc de copii in care unul dintre ei, legat la ochi, trebuie sa-i prinda pe ceilalti jucatori. (De-a) ~a-gaia joc de copii in care unul dintre ei o face pe closca care isi apara puii, iar altul pe gaia, care vrea sa-i fure. 2) inv. Femeie batrana care pretinde ca ar putea vindeca bolile cu ajutorul mijloacelor empirice (descantece, vraji, buruieni). /<sl. baba

VIU ~e (~i) 1) Care traieste; care este in viata. ◊ Carne vie rana deschisa, care sangereaza. De ~ fiind inca in viata. ~ sau mort in orice stare ar fi. Nici ~, nici mort (sau mai mult mort decat ~) extrem de slabit (din cauza oboselii, fricii, bolii etc.). A jupui de ~ (pe cineva) a fi necrutator fata de cineva. 2) Care continua sa existe; care persista, dainuieste. Traditie vie. Amintire vie. 3) Care este plin de viata; insufletit. 4) (despre foc) Care arde cu flacara puternica. 5) (despre lumina) Care este de mare intensitate; orbitor. 6) (despre culori) Care bate la ochi; aprins; stralucitor; intens; strident; puternic. 7) (despre sunete) Care este puternic si deslusit. 8) (despre ochi) Care exprima inteligenta; ager. 9) (despre plante) Care este verde si sanatos. [Monosilabic]. /<lat. vivus

NEGRU³ neagra (negri, negre) 1) Care este de culoarea carbunelui, a smoalei, a funinginii etc. ochi negri. ◊ Paine neagra paine de culoare inchisa, facuta din faina integrala. Cafea neagra bautura de cafea, fara adaus de lapte. Pamant ~ cernoziom. 2) (de-spre persoane) Care are parul, pielea, ochii de culoare inchisa; brunet; oaches; smolit; negricios. ◊ ~ la fata smead. 3) Care apartine rasei de oameni, ce se caracterizeaza prin culoarea foarte inchisa a pielii. ◊ Rasa neagra una dintre rasele umane, originara din Africa, caracterizata prin culoarea foarte intunecata a pielii si prin parul cret. 4) pop. Care este murdarit; plin de murdarie; murdar. Maini negre. 5) Care este lipsit de lumina; intunecat; intunecos; obscur. Codru ~. 6) fig. Care are caracter negativ; rau. Zile negre. ◊ Mizerie (sau saracie) neagra saracie cumplita. boala neagra epilepsie. Piata neagra loc clandestin, unde vanzarea si cumpararea este interzisa. A se face ~ la fata a se infuria. A avea suflet ~ (sau a fi ~ la suflet) a fi foarte rau. /<lat. nigrum