MUCOVISCIDOZA s. f. boala congenitala ereditara carac-terizata printr-un exces de viscozitate a secretiei glandelor exocrine. (< fr. mucoviscidose)

congenital, -a adj. (d. lat. con-genitus, nascut impreuna, cu sufixu -al; fr. congenital. V. genital). Din nascare, pe care-l ai de la nastere (vorbind de particularitatile organice sau fiziologice): boala congenitala.

ACONDROPLAZIE s. f. boala congenitala caracterizata prin oprirea cresterii oaselor membrelor, in contrast cu dezvoltarea normala a oaselor capului si ale trunchiului. – Din fr. achondroplasie.

MONGOLISM s. n. boala congenitala care se datoreste prezentei unui cromozom suplimentar si care se caracterizeaza prin debilitate mintala si printr-un facies de tip mongoloid (2). – Din fr. mongolisme.

ACONDROPLAZIE s.f. (Med.) boala congenitala caracterizata prin oprirea in dezvoltare a oaselor membrelor in timp ce restul corpului se dezvolta normal. [Gen. -iei. / < fr. achondroplasie, cf. gr. a – fara, chondros – cartilaj, plassein – a forma].

XERODERMIE s.f. boala congenitala caracterizata prin uscarea si descuamarea continua a pielii. [Gen. -iei. / < fr. xerodermie, cf. gr. xeros – uscat, derma – piele].

ORTOPEDIE s. f. Ramura a chirurgiei care se ocupa cu studiul si tratamentul bolilor si deformatiilor congenitale sau dobandite ale oaselor si ale articulatiilor corpului. – Din fr. orthopedie, germ. Orthopadie.

C*******M s. n. boala, de obicei congenitala sau dobandita in primii ani de copilarie, cauzata de o dezvoltare insuficienta a creierului, asociata cu o insuficienta a glandei tiroide, care se manifesta prin tulburari in crestere, prin inapoiere mintala etc. ♦ Tampenie, idiotie, prostie. – Din fr. c********e.

INFIRMITATE, infirmitati, s. f. Starea celui infirm; defect fizic congenital sau dobandit in urma unui accident, a unei boli etc.; betesug, betegeala, betegie; invaliditate. ♦ Fig. Slabiciune morala, imperfectiune. – Din fr. infirmite, lat. inmmitas, -ans.

SURDITATE, surditati, s. f. 1. Infirmitate congenitala sau dobandita, care consta in imposibilitatea (totala sau partiala) de a percepe sunetele; surzenie. ◊ Surditate psihica = imposibilitate de a recunoaste si a distinge cu simtul auzului sursa sonora. Surditate verbala = boala caracterizata prin neintelegerea sensurilor cuvintelor pe care le aude cineva. 2. Calitate a unei consoane de a fi rostita fara participarea coardelor vocale. – Din fr. surdite.

S*****S, s********i, s. n. boala venerica provocata de un spirochet (Treponema pallidum), care se transmite prin contaminare sau prin ereditate si care se caracterizeaza in faza intai prin aparitia sancrului, in faza a doua prin aparitia s*********r, iar in faza a treia prin leziuni la diferite organe (interne) ale corpului; lues. ◊ S*****s congenital (sau ereditar) = forma de s*****s care apare la copil, de obicei dupa o nastere prematura, manifestandu-se la inceput prin leziuni cutanate viscerale si pe mucoase, mai tarziu prin tumori. – Din fr. syphilis.