URSON, (2) ursoane, s. n. 1. Tesatura care imita blana de urs. 2. Palton, haina confectionata din urson (1). – Din fr. ourson.

URSON ~oane n. 1) Tesatura care imita blana de urs. 2) Obiect de imbracaminte (palton, haina etc.) confectionat din astfel de tesatura. /<fr. ourson

sop¹, sopi, s.m. (reg.) 1. urs spalator. 2. blana de urs spalator prelucrata.

URSON s.n. 1. Tesatura care imita blana de urs. 2. Palton, haina confectionata din astfel de tesatura. [< fr. ourson].

URSON² s. n. 1. tesatura sintetica ce imita blana de urs. 2. palton, haina confectionata din astfel de tesatura. (< urs + -on)

urs, ursi, s. m. 1. Mamifer omnivor cu trupul masiv, acoperit de o blana bruna-negricioasa sau roscata, cu botul ascutit si cu coada scurta (ursus arctos). * urs alb (sau polar) = specie de urs cu blana alba, care traieste in regiunile arctice (ursus maritimus). * Expr. A vinde pielea ursului din padure = a conta pe un lucru inainte de a fi sigur ca-l poti obtine. A trage nadejde ca ursul de coada = a nadajdui lucruri imposibil de realizat. A se aduna ca la urs = a se aduna in numar foarte mare. ♦ Epitet dat unui om greoi, ursuz, nesociabil. 2. (Reg.) Bot de mamaliga cu branza la mijloc. 3. (Reg.) Fiecare dintre grinzile longitudinale ale unui pod de lemn. ♦ Fiecare dintre stalpii care sustin talpa prispei la casele taranesti. – Lat. ursus.

urs ursi m. 1) Mamifer omnivor, de talie mare, greoi si masiv, cu blana deasa, de obicei de culoare bruna, cu botul alungit si coada scurta. ◊ ~ alb (sau polar) urs cu blana alba raspandit in regiunile arctice. A se aduna (sau a se uita) ca la ~ a se aduna multa lume sa priveasca ceva neobisnuit. De cand avea ~ul coada din timpuri foarte indepartate. ~ul nu joaca de voie, ci de nevoie constrangerea e necesara pentru acei care nu inteleg de buna voie (ca trebuie sa faca ceva). Cum merge ~ul la deal incet si apasat; greoi. Mierea-~ului planta erbacee de padure, avand tulpina e****a, slab ramificata, cu frunze late, paroase si cu flori mici, rosii, violacee sau albe. 2) fig. Om greoi si matahalos. ◊ A trai ca ~ul in barlog a evita societatea; a duce un mod de viata retras. 3) reg. Bot de mamaliga cu branza in mijloc; cocolos; bulz. /<lat. ursus

PIELE s. 1. piele finita = piele tabacita; piele tabacita = piele finita. 2. blana. (Purta pe el o ~ de urs.)

blana s. piele. (Purtau pe ei ~ de urs.)