BRATEIU 1. Com. in jud. Sibiu, pe Tirnava Mare; 2.870 loc. (1991). In satul Buzd, biserica fortificata (sec. 15). 2. Cultura din sec. 4-6 apartinind populatiei daco-romane. De caracter rural, puternic influentata de cultura provinciala bizantina, cultura B. a cuprins intreg terit. de astazi al Romaniei. Ea a format fondul de populatie (etnic si lingvistic) si de cultura care a stat la baza formarii si dezvoltarii culturii Ipotesti-Ciurel-Cindesti din sec. 7-8.

CATA, com. in jud. Brasov, pe H******u Mare; 2.415 loc. (1991). In satul Beia se afla o biserica fortificata (sec. 14-16), cu un altar poliptic atribuit lui Johannes Stoss.

ATEL, com. in jud. Sibiu; 4.120 loc. (1991). Expl. de nisipuri. Statie de c. f. biserica fortificata (sec. 14-15).

AXENTE SEVER, com. in jud. Sibiu; 4.715 loc. (1991). biserica fortificata (sec. 14-15).

BAZNA, com. in jud. Sibiu; 4.256 loc. (1991). Expl. de gaze naturale. Panificatie. Localit. balneoclimaterica cu ape minerale clorosodice, iodurate, sulfatate si bromurate, indicate in tratarea afectiunilor reumatismale, neurologice periferice, posttraumatice, ginecologice, endocrine etc. Intrepr. de ambalare a sarurilor de B., difuzate prin reteaua farmaceutica. biserica fortificata (sec. 15-16, cu modificari).

BAGACIU, com. in jud. Mures; 2.378 loc. (1991). Expl. de gaze naturale (satul Delenii). biserica fortificata (sec. 14-15).

BIERTAN, com. in jud. Sibiu; 3.197 loc. (1991). Cetate sateasca cu biserica evanghelica, construita in stil gotic, intre 1492 si 1516, cu incinta fortificata; biserica are, in interior, un altar poliptic, cu sculpturi policrome in lemn, cu picturi (1515-1524) si un amvon din piatra, atribuit mesterului Ulrich din Brasov (1523). La B. a fost descoperit un disc de bronz (donarium), in care este inscrisa crucea monogramatica a lui Hristos. Datind din epoca constantiniana (sec. 4), discul este una din primele dovezi ale crestinarii Daciei.

CINCU, com. in jud. Brasov; 2.006 loc. (1991). biserica fortificata (sec. 13, refacuta in sec. 15 si 17), cu altar poliptic (sec. 16).

HARMAN, com. in jud. Brasov, pe Olt; 4.250 loc. (1998). Statie de c. f. biserica fortificata, construita initial in stil romanic (1280-1290), refacuta ulterior in stil gotic, azi evanghelica.

CAGLIARI [caλari], oras in Italia insulara (S Sardiniei), port la golful cu acelasi nume; 305 mii loc. (1987, cu suburbiile). Santiere navale; ind. chimica si a mat. de constr. Export de plumb, zinc si sare. Amfiteatru roman, biserica (sec. 5-11), fortificatii (sec. 14). Universitate (1606). Muzeu. Intemeiat de fenicieni. A cunoscut stapinirea carrtaginezilor, romanilor (sub numele de Caralis) si sarazinilor; independent in evul mediu, a fost cucerit de Casa de Savoia in 1718.

CRISTIAN 1. Com. in jud. Brasov; 3.918 loc. (1991). Expl. forestiere, de carbune brun, calcare si argile refractare. Caramida si tigla. Statie de c. f. biserica evanghelica (sec. 13, fortificata in sec. 16), biserica ortodoxa (1795). 2. Com. in jud. Sibiu; 3.501 loc. (1991). Constr. metalice, prefabricate din beton. Statie de c. f. Cetate taraneasca (sec. 15-16).

RACU, com. in jud. Harghita; 1.548 loc. (2005). Situata in depr. Ciuc; pragul de la R., alcatuit din roci mai dure de natura eruptiva, desparte compartimentul Ciucului superior de cel mijlociu. Exploatari de balast. Ruinele unei cetati dacice fortificate (sec. 1 d. Hr.), biserica romano-catolica (sec. 13), cu zid de incinta, si conacul „Cserei”. Atestat documentar in 1333.

CIRTA 1. Com. in jud. Harghita, pe Olt; 5.754 loc. (1991). Expl. de calcare dolomitice. Prelucr. lemnului (cherestea). biserica gotica (c. 1500) cu incinta fortificata. 2. Com. in jud. Sibiu, pe pe Cirtisoara; 1.252 loc. (1991). Topitorie de in. Tesatorie. Statie de c. f. Aici se afla un complex manastiresc ridicat de calugari cistercieni, in 1202, cu cea mai veche biserica de stil gotic timpuriu din tara noastra.

ARPASU DE JOS, com. in jud. Sibiu; 2.939 loc. (1991). Centru pomicol. Statie de c. f. biserica (sec. 18). Importanta asezare geto-dacica fortificata (sec. 1 i.Hr.-2 d. Hr.).

CODLEA, oras in jud. Brasov, la poalele Magurii Codlei; 23.728 loc. (1991). Expl. de calcare si carbune; constr. mecanice (tractoare pentru viticultura, scule aschietoare), ind. chimica (coloranti si vopsele), textila (conf. si tesaturi) si de prelucr. lemnului (mobila, furnire, placaje); fabrica de nutreturi combinate; intreprindere avicola. Sere de flori (55 ha). biserica evanghelica (sec. 13-15), cu dubla incinta fortificata. Mentionat documentar in 1265, referitor la „Cetatea Neagra” construita in apropiere de Cavalerii Teutoni. Declarat oras in 1950.

TABOR, cetate in S Cehiei, in apropiere de raul Luznice, la 88 km S de Praga. Construita in 1420 de adeptii lui Jan Hus; a fost una dintre principalele fortarete ale partizanilor sai. De aici vine numele membrilor aripii radicale a miscarii husitilor (taboriti). In prezent oras cu 35,8 mii loc. (2006). Primarie (1440-1515). biserica (1512) cu un turn de 77 m. fortificatii (sec. 15-17).

BALILESTI, com. in jud. Arges, pe Bratia; 4.890 loc. (1991). Pomicultura. In satul Bajesti se pastreaza, partial, curtea fortificata a banului Mares Bajescu, cu o biserica avind picturi din 1669.

CISNADIE, oras in jud. Sibiu, in Depr. Sibiului; 20.550 loc. (1991). Termocentrala. Expl. si prelucr. primara a lemnului, ind. textila (stofe de lina, covoare plusate, covoare nationale, tesatorie de matase si filatura de bumbac). Muzeu etnografic. biserica romanica (sec. 13-15), nucleu al unei cetati puternic fortificate (sec. 16-17). Intemeiat la mijlocul sec. 12 de colonisti sasi; mentionat in 1323 ca oras.

SALASU DE SUS, com. in jud. Hunedoara, situata in S depr. Hateg, la poalele N ale m-tilor Retezat, pe Rau Alb; 2.639 loc. (2005). Halta de c. f. (in satul Ohaba de sub Piatra). In satul S. de S., atestat documentar in 1453, se afla biserica Sfintii Atanasie si Chiril (sec. 15-16, cu unele transformari din sec. 19), si ruinele unei curti fortificate din sec. 15-17, resed. unor cneji romani locali. Bisericile Inaltarea Domnului (sec. 18, cu picturi din 1786) si Pogorarea Duhului Sfant (sec. 15), in satele Nucsoara si Paros. Rezervatii: vf. Poieni, fanetele cu narcise de la Nucsoara.

LANDSHUT [lantshu:t], oras in SE Germaniei (Bavaria), pe raul Isar, la 393 m alt., la 55 km NE de Munchen; 55,7 mii loc. (1992). Nod rutier. Constr. de masini si aparate electrice; produse textile, chimice (lacuri), de sticlarie si alim. (bere, ciocolata, tutun). Mobila. Asezarea a fost intemeiata in 1204 in jurul unei cetati fortificate, Trausnitz, in interiorul careia s-a construit capela Sankt Georg (1210-1220). A devenit oras in 1279. Manastire dominicana (1271); bisericile cisterciana Seliqenthal (1232), Sankt Blasius (1271-1386) si Sankt Martin (1390-1432), in stil gotic. Primarie (sec. 14); castel in stil renascentist (1536-1540, cu refaceri din 1780). biserica Iezuitilor (1631-1641). Intre 1800 si 1826 a fost sediul Universitatii bavareze.

OCNITA 1. Com. in jud. Dambovita, situata intr-o mica depresiune, in Subcarpatii Ialomitei, pe raul Slanic (afluent la Ialomitei); 4.520 loc. (2003). Expl. de petrol. biserica Sf. Nicolae (1852). 2. Localitate componenta a orasului Ocnele Mari (jud. Valcea), pe terit. careia a fost descoperita (1964) un complex de asezari civile din epoca La Tene, aflate in jurul unor inaltimi fortificate cu terase, palisade si turnuri de aparare (sec. 1 i.Hr.-sec. 1 d. Hr.). In una dintre asezari aiu fost gasite mai multe fragmente ceramice, cu inscriptii in alfabetul latin. Complexul de la O. a fost identificat cu centrul tribal al geto-dacilor, Buridava.

RAMETEA, com. in jud. Alba, in depr. Trascau; 1.146 loc. (2005). Muzeu etnografic. Rezervatia naturala Cheile Silosului. Pe terit. satului R., atestat documentar in 1257, au fost identificate urmele unei fortificatii din Epoca fierului (sec. 5 i.Hr.-1 d. Hr.), iar in arealul satului Coltesti au fost descoperite vestigiile unui castru roman (sec. 2-3) si doua colane dacice din argint. In satul Coltesti, mentionat documentar in 1332, se afla ruinele unei cetati din sec. 13-15 si biserica Sf. Gheorghe (1727).