Dex.Ro Mobile
Rezultate din textul definițiilor
CUNUNIE s. 1. casatorie, (pop.) nuntire, nuntit. (~ oficiata la biserica ...) 2. cununa, (reg.) pirostrie. (~ pentru miri.)

A CONFIRMA confirm tranz. 1) (fapte, afirmatii, ipoteze etc.) A sustine ca fiind autentic; a adeveri; a corobora. 2) (decizii, sentinte ale unei instante inferioare) A sustine ca fiind just. 3) (persoane) A numi definitiv (intr-un post sau intr-o situatie); a intari; a definitiva. 4) (in biserica catolica) A unge cu mir; a supune confirmatiei. /<fr. confirmer, lat. confirmare

mirEAN1 ~eana (~eni, ~ene) Care nu tine de biserica; laic; nebisericesc; lumesc. /<sl. mireaninu

TABERNACUL, tabernacule, s. n. 1. Cort portativ, sustinut de coloane din lemn aurit, care servea ca sanctuar la vechii evrei. 2. Dulapior sau cutie de argint (in forma de biserica), in care se pastreaza cuminecatura, mirul sau alte obiecte de cult. – Din lat. tabernaculum, it. tabernacolo, fr. tabernacle.

TAINA ~e f. 1) Lucru necunoscut sau nepatruns inca de mintea omeneasca; mister; enigma. 2) Fapt care nu trebuie divulgat; secret. ◊ In ~ pe ascuns; in secret. De ~ intim. Sfintele ~e (sau cele sapte ~e) cele sapte ritualuri bisericesti (botezul, casatoria, mirul, spovedania, impartasania, hirotonia si maslul) ale bisericii ortodoxe. [G.-D. tainei] /<sl. tajna

CONFIRMA vb. I. tr. 1. A intari, a sustine, a recunoaste autenticitatea, exactitatea unui lucru, justetea unei afirmatii etc. 2. A intari, a definitiva pe cineva intr-un post, intr-o situatie. 3. (In biserica catolica; despre episcopi) A unge cu mir. [P.i. confirm, -mez, 3,6 -ma. / < lat. conformare, cf. fr. confirmer].

mir1 ~uri n. Untdelemn sfintit si aromat folosit de catre slujitorii bisericii pentru anumite ritualuri. ◊ A lovi (sau a trasni) pe cineva la ~ a lovi pe cineva (mortal) drept in mijlocul fruntii. /<sl. miro

mir2, miruri, s. n. Untdelemn parfumat si sfintit, intrebuintat la savarsirea unor ritualuri in biserica crestina. ◊ Expr. A lovi (sau a izbi, a trasni pe cineva) la mir = a) a lovi (pe cineva) in frunte (mortal); b) a distruge, a nimici. A-i lua (cuiva) mirul = a omori. – Din sl. miro.