ECOSISTEM, ecosisteme, s. n. Ansamblu format din biotop si biocenoza, in care se stabilesc relatii stranse atat intre organisme, cat si intre acestea si factorii abiotici. – Din fr. ecosysteme.

ECOSISTEM ~e n. Ansamblu format din biotop si biocenoza, in cadrul caruia se stabilesc relatii stranse atat intre organisme, cat si intre acestea si factorii abiotici. /<fr. ecosysteme, engl. ecosystem

BIOGEOCENOZA s.f. Complex natural in cadrul caruia biocenoza si biotopul se conditioneaza reciproc; ecosistem. (din fr. biogeocenose)

BIOCOR s.n. (Biol.) Grupare de plante si de animale in cadrul unui biotop; biocora; biocenoza. [Var. biohor s.n. / < germ. Biochor, cf. gr. bios – viata, chora – loc].

biocenoza s. f. totalitatea organismelor dintr-un biotop. (< fr. biocenose)

biotop s.n. Mediu limitat, cu conditii de viata particulare si cu infatisare proprie, cuprinzand totalitatea organismelor care formeaza o biocenoza. [Pl. -uri. / < fr. biotope, cf. gr. bios – viata, topos – loc].

biotop (‹ fr. {i}; {s} bio + gr. topos „loc”) s. n. Mediu de viata cu caracteristici ecologice relativ omogene pe care se dezvolta o biocenoza. ♦ Locul pe care isi duce viata o comunitate de organisme; habitat, ecotop.