BAZIN, bazine, s. n. 1. Rezervor deschis, de mari dimensiuni, construit din metal, din piatra, din ciment etc. ♦ Rezervor de apa amenajat pentru inot sau pentru sporturile care se practica in apa. 2. (Si in sintagma bazin hidrografic) Regiune din care un rau, un fluviu, un lac sau o mare isi aduna apele. ♦ Regiune delimitata de albiile tuturor afluentilor unui rau sau ai unui fluviu. ◊ Bazin portuar = parte a unui port, special amenajata pentru stationarea vaselor (in vederea incarcarii si descarcarii lor). ♦ Regiune geografica bogata in zacaminte de minereuri, in special de carbuni. 3. (Anat.) Cavitate situata in partea inferioara a abdomenului si constituita din oasele iliace; pelvis. – Din fr. bassin.

REGIM, regimuri, s. n. 1. Sistem de organizare si de conducere a vietii economice, politice si sociale a unui stat; forma de guvernamant a unui stat. ◊ Regim parlamentar = forma de guvernamant in care puterea suprema in stat este detinuta de un parlament. Regim preferential = acordare de avantaje in relatiile de comert exterior de catre un stat altui stat, pe baza de reciprocitate. ♦ Perioada de guvernare a unui rege, a unui partid politic etc. 2. Sistem de norme sau de reguli proprii activitatii sau vietii dintr-o institutie, dintr-o intreprindere etc., conventie prin care se stabilesc anumite drepturi si obligatii. ♦ Mod de viata, totalitatea conditiilor de viata, de lucru etc. dintr-un anumit loc. ♦ Totalitatea regulilor impuse modului de viata sau de alimentare a unei persoane (suferinde). ◊ Regim alimentar = folosire a alimentelor in conformitate cu anumite reguli impuse de conditiile de sanatate sau de boala a unei persoane. 3. (Tehn.) Ansamblu de conditii externe invariabile care, pentru un anumit interval de timp, determina dispozitia, functionarea sau modul de utilizare a unor sisteme tehnice. ♦ Regim hidrologic = ansamblu marimilor variabile caracteristice unei ape sau unui bazin hidrografic. Regim hidric = ansamblu fenomenelor de miscare si de retinere a apei in sol. 4. Raport gramatical dintre doua cuvinte care sunt in asa fel legate intre ele, incat unul depinde de celalalt si capata forma ceruta de cuvantul de care depinde. – Din fr. regime.

ENDOREIC, -A adj. (Despre un bazin hidrografic, o regiune) Care nu are legaturi prin ape curgatoare cu marea. [Pron. -re-ic. / < fr. endoreique, cf. gr. endon – inauntru, rhein – a curge].

EXOREIC, -A adj. (Despre o regiune, un bazin hidrografic) Cu ape naturale care se scurg in mare. [Pron. -re-ic. / < fr. exoreique, cf. gr. exo – in afara, rhein – a curge].

ENDOREIC, -A adj. (despre un bazin hidrografic, o regiune) care nu are legaturi prin ape curgatoare cu marea. (< fr. endoreique)

EXOREIC, - adj. (despre o regiune, un bazin hidrografic) cu ape naturale care se varsa direct in mare. (< fr. exoreique)

HIDROGRAFIC, -A, hidrografici, -ce, adj. Care apartine hidrografiei, care se refera la hidrografie. ◊ bazin hidrografic = regiune, zona din care isi aduna afluentii o apa curgatoare mai mare. – Din fr. hydrographique.

CUMPANA ~ene f. 1) Instalatie simpla de scos apa, constand dintr-o barna fixata in furca unui stalp, avand la un capat o caldare, iar la celalalt capat o greutate. 2) Instrument pentru masurarea greutatii constand dintr-o parghie cu brate egale si doua talere, care se echilibreaza cu greutati etalonate; cantar; balanta. ◊ A trage (greu) in ~ a avea valoare. A sta in ~ a sovai; a ezita. 3) Simbol al justitiei reprezentat printr-o balanta. 4) Instrument folosit la verificarea pozitiei verticale sau orizontale. ◊ ~ana apelor, ~ de ape linia de despartire a doua bazine hidrografice. ~ana noptii miezul noptii. 5) Stare a omului care se tine bine pe picioare. A-si pierde ~ana. 6) Incercare grea la care este supus cineva. Am avut o ~. 7) art. A noua dintre cele 12 constelatii ale zodiacului, reprezentata printr-o balanta. /<sl. konpona

SAVA, rau in V Pen. Balcanice, afluent dr. al Dunarii; 940 km; supr. bazinului hidrografic: 95,7 mii km². Izv. din masivul Triglav (Alpii Iulieni), din NV Sloveniei, prin doua paraie (Sava Dolinka si Sava Bohinjka) care conflueaza la Radovlijka, curge pe directie NV-SE, trecand pe la N de Ljubliana si prin Zagreb, formeaza granita intre Croatia si Bosnia si Hertegovina (intre amonte de Bosanska Gradiska si aval de Brcko) si apoi pe o mica portiune frontiera dintre Bosnia si Hertegovina si Serbia, C. Savei si se varsa in Dunare la Belgrad. Navigabil pe 583 km pentru vase mici. Afl. pr.: Soca, Savinja, Krka, Kupa, Una, Vrbas, Bosna, Drina. In antic. s-a numit Savus.

SᾹO FRANCISCO [səu frəsisku] Rio ~, fl. in E Braziliei; 3.199 km (de la izv. lui Rio das Velhas); supr. bazinului hidrografic: 631, 2 mii km ². Izv. din Sierra da Canastra, din partea central-sudica a statului Minas Gerais, dela 1.276 m alt., si curge pe directie predominanta S-NNE pana in aval de Juazeiro, dupa care se indreapta spre E, varsandu-se in Oc. Atlantic la 96 km NE de Aracaju. In partea superioara are un curs rapid, cu multe cascade (din care trei au o cadere de c. 80 m), dupa care se angajeaza pe o vale adanca. Este o importanta artera de comunicatie intre Oc. Atlantic si tinuturile interioare ale tarii. Hidrocentrale (barajele si lacurile de acumulare Tres Marias, Sobradinho, Itaparica); irigatii. Navigabil in cursul inferior si mijlociu, in aval de Pirapora, pe c. 1.400 km. Afl. pr.: Rio das Velhas si Rio Grande.

RETEA ~ele f. 1) Impletitura de fire (ata, sfoara, sarma etc.) lucrata in ochiuri mari; plasa; fileu. 2) Obiecte de forma unei astfel de impletituri. 3) Impletitura de elemente concrete (conducte, cai etc.) sau abstracte (linii inchipuite), care se incruciseaza intr-un anumit plan sau spatiu, facand legatura intre diferite obiecte si capatand o configuratie de plasa. ~ de comunicatie. ~ electrica. ~ comerciala. ♦ ~ de telecomunicatii ansamblul liniilor de telecomunicatii (telegrafice si telefonice) dintr-o regiune sau dintr-o tara. ~ hidrografica totalitate a apelor curgatoare si a bazinelor de apa aflate pe un anumit teritoriu. ~ de relatii structura. [Art. reteaua; G.-D. retelei] /<lat. retella