Rezultate din textul definițiilor
C*********A, c*********e, s. f. Curba care reprezinta bataile inimii inregistrate la c********f. [Pr.: -di-o-] – Din fr. c**********e.
C*************R, c**************i, adj.m. (In sintagma) Nerv c*************r = ramura a nervului vag care are rolul de a rari bataile inimii atunci cand este e*****t. [Pr.: -di-o-] – Din fr. c**************r.
TIC1 interj. (De obicei repetat) Cuvant care imita sunetul ritmic al ceasornicului, bataile inimii etc., tic-tac. – Onomatopee.
PARASIMPATIC adj. (In sintagma) Sistem (nervos) parasimpatic (si substantivat, n.) = una dintre cele doua parti periferice ale sistemului nervos vegetativ, care incetineste bataile inimii si accelereaza miscarile tubului digestiv. – Din fr. parasympathique.
PULS, pulsuri, s. n. Miscare fiziologica ritmica de dilatare si de contractare a peretilor arterelor, determinata de cresterea volumului de sange pompat de inima. ◊ Expr. A lua (cuiva) pulsul = a numara (cuiva) bataile inimii, apasand cu degetul pe artera de la incheietura mainii. A pipai pulsul (cuiva) = a incerca sa afle intentiile, planurile sau starea de spirit a cuiva. A prinde (sau a simti) pulsul (unei situatii) = a intelege sau a intui exact o situatie, o stare de lucruri. ♦ Loc unde se simte aceasta miscare ritmica. – Din fr. pouls, lat. pulsus.
TIC-TAC interj. Cuvant care imita sunetul ritmic al ceasornicului, bataile inimii etc.; tic1. ◊ (Substantivat, n.) Tic-tacul ceasornicului. – Din fr. tic-tac, germ. Ticktack.
C********F ~e n. Aparat care inregistreaza bataile inimii. [Sil. -di-o-] /<fr. c**********e
PULS ~uri n. 1) Dilatare si contractare ritmica a arterelor sub influenta sangelui pompat in inima. ◊ A lua ~ul (cuiva) a numara cuiva bataile inimii, apasand cu degetul pe artera de la incheietura mainii. 2) Loc unde se simte aceasta dilatare si contractare ritmica a arterelor. ◊ A prinde (sau a simti) ~ul (unei situatii) a intui exact (o situatie). /<fr. pouls, lat. pulsus
C*************R, -OARE adj. Care provoaca incetinirea sau oprirea ritmului c*****c. ◊ Nerv c*************r = ramura a nervului vag care are functia de a rari bataile inimii. [Pron. -di-o-. / < fr. c**************r].
STETOSCOP s.n. Instrument acustic cu ajutorul caruia se pot percepe mai puternic zgomotele respiratiei si bataile inimii; fonendoscop. [< fr. stethoscope, cf. gr. stethos – piept; skopein – a observa].
TIC-TAC interj. Cuvant care imita sunetul ritmic al ceasornicului, bataile inimii etc. ♦ (s.n.) Tic-tacul ceasornicului. [< fr. tic-tac, germ. Ticktack].
C********F s.n. Aparat care inregistreaza bataile inimii. [Pron. -di-o-. / < fr. c**********e, cf. gr. kardia – inima, graphein – a scrie].
C*********A s.f. Curba reprezentand bataile inimii inregistrate la c********f. [Pron. -di-o-. / < fr. c**********e, cf. gr. kardia – inima, gramma – scriere].
C*************R adj. nerv ~ = ramura a nervului vag care are functia de a rari bataile inimii. (< fr. c**************r)
STETOSCOP s. n. 1. instrument acustic cu ajutorul caruia se pot percepe zgomotele respiratiei si bataile inimii; fonendoscop. 2. aparat pentru stabilirea prin ascultare a defectelor de functionare a unui motor. (< fr. stethoscope)
TIC-TAC
interj. si s. n.
cuvant care imita sunetul ritmic al ceasornicului, bataile inimii etc.
(< fr. tic -tac, germ. Ticktack)
C***************R, c****************i, adj. (In sintagma) Nerv c***************r = nerv simpatic care are rolul de a accelera ritmul batailor inimii atunci cand este e*****t. [Pr.: -di-o-] – Din fr. c****************r.
C**********E, c**********i, s. f. Examinare a batailor inimii cu ajutorul c************i. [Pr.: -di-o-] – Din fr. c**********e.
YOGA s. f. Scoala filozofica indiana care urmareste adancirea cunoasterii eului in scopul eliberarii lui de viata materiala si al contopirii cu spiritul universal; p. ext. ansamblu de exercitii care duc la stapanirea deplina a organismului uman prin incetinirea la maximum a respiratiei, a batailor inimii si prin realizarea starii de insensibilizare totala. – Din engl., fr. yoga.
EMBRIOCARDIE, embriocardii, s. f. Ritm c*****c patologic aparut in miocarditele grave, caracterizat prin accelerarea batailor inimii si prin egalizarea pauzelor si a tonalitatilor celor doua zgomote ale ei; ritm fetal. [Pr.: -bri-o-] – Din fr. embryocardie.
TAHICARDIE, tahicardii, s. f. Accelerare anormala a batailor inimii datorita unui efort fizic, unei emotii, unei afectiuni c******e etc. – Din fr. tachycardie.
C*********A ~e f. Curba obtinuta prin inregistrarea batailor inimii cu ajutorul c************i. [Sil. -di-o-] /<fr. c**********e
TAHICARDIE ~i f. Accelerare anormala a batailor inimii. [G.-D. tahicardiei] /<fr. tachycardie
C***************R, -OARE adj. Care accelereaza ritmul inimii. ◊ Nerv c***************r = nerv care are functia de a accelera ritmul batailor inimii. [Pron. -di-o-ac-. / cf. fr. c****************r].
GALOP s.n. 1. Mers rapid al calului, in salturi mari. 2. Ritm anormal al batailor inimii in trei timpi. 3. Dans vioi cu miscari repezi in doi timpi; melodia acestui dans. [< fr. galop, it. galoppo].
ASFIXIE s.f. Oprire a respiratiei (cauzata de strangulare, de respirarea unui gaz toxic, de inecare etc.) care poate provoca incetarea batailor inimii si moartea; inabusire, sufocare. [Gen. -iei. / < fr. asphyxie, cf. gr. asphyxia – oprire a pulsatiei].
C**********E s. f. metoda de inregistrare grafica a batailor inimii. (< fr. c***********e)
C*********A s. f. curba a batailor inimii inregistrate la c*******f. (< fr. c**********e)
GALOP s. n. 1. mers rapid al calului, in salturi mari. 2. ritm anormal al batailor inimii, in trei timpi. 3. dans de societate cu ritm sacadat si miscari foarte repezi; melodia corespunzatoare. (< fr. galop, it. galoppo)
C**********E, c**********i, s. f. Examinare a batailor inimii cu ajutorul unui aparat. [Pr.: -di-o-] – Fr. c**********e (<gr.).
auscultatiune f. (lat. auscultatio, -onis). Med. Ascultarea batailor inimii, a zgomotului respiratiunii sau a tusei p. a constata gradu sanatatii. – Si -atie si -are.
PULSATIE ~i f. 1) Fiecare dintre bataile pulsului; bataie a inimii. 2) fiz. Evolutie ritmica (a unui fenomen sau a unei actiuni). /<fr. pulsation. lat. pulsatio, ~onis
TRESARI vb. IV. intr. 1. A simti deodata o emotie puternica. ♦ A se trezi brusc din somn sau dintr-o stare de visare. ♦ (Despre inima) A-si accelera bataile din cauza unei emotii, a zvacni. 2. (Fig.; despre sunete) A rasuna brusc. [P.i. tresar. / dupa fr. tressaillir].
TRESARI vb. intr. 1. a simti deodata o emotie puternica. ♦ a se trezi brusc din somn sau dintr-o stare de visare. ♦ (despre inima) a-si accelera bataile din cauza unei emotii. 2. (fig.; despre sunete) a rasuna brusc. (dupa fr. tressaillir)
ZVACNET ~e n. bataie accelerata sau neregulata a inimii, a tamplelor sau a pulsului; zvacnitura; palpitatie. /a zvacni + suf. ~et
PALPITATIE s.f. Miscare convulsiva a unei parti oarecare a corpului; zvacnire, bataie puternica si neregulata a inimii. [Gen. -iei, var. palpitatiune s.f. / cf. fr. palpitation, lat. palpitatio].
PALPITA vb. I. intr. 1. (Despre inima) A-si inteti ritmul batailor, datorita unei emotii sau unei maladii; a zvacni. ♦ (Despre oameni) A tremura (din cauza unei emotii), a fi foarte miscat. 2. (Fig.) A se manifesta puternic, a fi plin de viata. [P.i. palpit si -tez, 3,6 -ta. / < fr. palpiter, it. palpitare].
PALPITA vb. intr. 1. (despre inima) a-si inteti ritmul batailor datorita unei emotii sau maladii; a zvacni. ◊ (despre oameni) a tremura (din cauza unei emotii), a fi foarte miscat. 2. (fig.) a se manifesta puternic; a fremata. (< fr. palpiter, it. palpitare)
PALPITATIE s. f. 1. miscare convulsiva a unei parti a corpului; zvacnire, bataie puternica si neregulata a inimii. 2. (fig.) tremur usor, emotie. (< fr. palpitation, lat. palpitatio)
TRESARI, tresar, vb. IV. Intranz. 1. A face o miscare brusca, involuntara si spontana, in urma unei emotii puternice. ♦ (Despre inima) A-si accelera si intensifica bataile, din pricina unei emotii; a zvacni. ♦ A se trezi brusc din somn sau dintr-o stare de apatie, de neatentie etc. 2. Fig. (Despre sunete, tipete) A rasuna brusc, pe neasteptate. – Din fr. tressaillir (dupa sari).
PALPITATIE ~i f. mai ales la pl. 1) bataie neregulata si mai accelerata a inimii (provocata de emotii, eforturi, boli etc.). 2) fig. Stare afectiva manifestata prin modificari de ordin neurovegetativ in functionarea organismului; emotie. /<fr. palpitation
EXTRASISTOLA, extrasistole, s. f. Contractie suplimentara a inimii inaintea sistolei, care intrerupe ritmul regulat al batailor c******e, provocand o durere usoara. – Din fr. extra-systole.
TICAIT1, ticaituri, s. n. Faptul de a ticai1; bataie, sunet ritmic al ceasornicului; zvacnire, palpitare a inimii. – V. ticai1.
C*********C, -A, c**********i, -ce, adj., s. n. (Medicament) care stimuleaza inima, intarindu-i forta de contractie si normalizandu-i ritmul batailor. [Pr.: -di-o-] – Din fr. c***********e.
bataie f., pl. ai (lat. baitualia, pop. baitalia; it. battaglia, fr. bataille, sp. batalla. D. rom. vine alb. bataia, spaima. V. batalie, nabadai). Actiunea de a lovi, de a bate: a da, a aplica (si fam.) a trage o bataie. Lupta, batalie. Scornire, gonire, haituiala (la vinatoare). Palpitatiune: bataie de inima. Suflare: bataie de vint. Ajungere, strabatere: bataia pustii, a soarelui. Actiunea si timpu cind pestele isi depune icrele (boiste). Muz. Tact, masura. bataie de cap, chinuire a mintii, cugetare multa. Plictiseala (din partea cuiva). bataie de joc, deriziune.
PULSATIE s. 1. (FIZIOL.) bataie, palpitare, palpitatie, ticait, tresarire, zbatere, zvacneala, zvacnet, zvacnire, zvacnit, zvacnitura, (rar) tresaritura, (inv.) palpit, rasaritura, saltare. (~ inimii.) 2. v. puls. 3. freamat, palpitare, palpitatie, trepidatie. (Simte ~ vietii.)
PALPITATIE s. 1. bataie, palpitare, pulsatie, ticait, tresarire, zbatere, zvacneala, zvacnet, zvacnire, zvacnit, zvacnitura, (rar) tresaritura, (inv.) palpit, rasaritura, saltare. (~ a inimii.) 2. v. freamat.
SFARAI, pers. 3 sfaraie, vb. IV. Intranz. 1. (Despre obiecte in miscare) A produce un zgomot usor, caracteristic, provocat de viteza miscarii; p. ext. a se misca, a se deplasa cu repeziciune. ◊ Expr. A-i sfarai cuiva inima = a se zbate, a suferi (de dor, de dragoste etc.), a fi stapanit de un sentiment puternic. A-i sfarai cuiva calcaiele (dupa cineva) = a fi foarte indragostit de cineva. A-i sfarai (cuiva) calcaiele = a fugi foarte repede. 2. (Despre grasimi si despre alimente care se prajesc) A produce un zgomot suierator caracteristic; p. ext. a se praji. 3. (Despre insecte) A tarai. ♦ (Despre pasari) A zbura cu batai de aripi repezi. – Sfar + suf. -ai.