BERTON s. n. Barca cu vasle plianta, din panza cauciucata. (< fr. berthon)

LUNTRE ~e f. AmBarcatie de dimensiuni mici, fara punte, cu fundul plat, propulsata cu ajutorul motorului sau al vaslelor; Barca. ◊ A se face (sau a se pune) ~ si punte a face tot posibilul pentru a atinge un scop. A sta intre doua ~i a tine si cu unul si cu altul; a imbina doua interese opuse. [G.-D. luntrei; Sil. lun-tre] /<lat. lunter

RAMA s.f. (Rar) Carma de Barca, vasla. [Pl. -me. / < fr. rame].

BERTON, bertoane, s. n. Barca cu vasle, din panza cauciucata folosita la bordul submarinelor si al navelor mici. – Din fr. berthon.

LUNTRE, luntre, s. f. AmBarcatie cu fundul plat si cu prora si pupa inclinate, folosita pe ape fara valuri mari; Barca (cu vasle). ◊ Expr. A se face (sau a se pune, a se aseza) luntre si punte = a incerca pe toate caile si prin toate mijloacele sa obtina sau sa realizeze ceva sau sa impiedice realizarea a ceva. [Pl. si: luntri] – Lat. *lunter, -tris (= linter).

BERTON s.n. Barca cu vasle, din panza cauciucata, care se poate strange dupa ce a servit pe apa. [< fr. berthon].

MAHONA s.f. Barca cu vasle, de dimensiuni mari, cu fundul lat, folosita in porturi la transportarea incarcaturii de pe nave. [< fr. mahonne, cf. sp. mahona < ar. ma'on – vas].

salamastra, salamastre, s.f. (reg.) 1. curea, funie care leaga vasla unei barci de strapazan; impletitura de parame care se pune ornamental la bordul unei nave. 2. vana de bou.

BERTON, bertoane, s. n. Barca cu vasle, din panza cauciucata, folosita la bordul submarinelor si al navelor mici. – Fr. berthon.

FURCHET ~ti m. Piesa metalica, asemanatoare unei furci, fixata la o Barca pentru a sprijini vaslele. /<it. forchetta

STRAPAZAN, strapazane, s. n. (Reg.) Cui (de lemn) fixat pe marginea barcii, de care se leaga vasla cu ajutorul unei cureluse; ujba. – Cf. tc. trabzan.

strapazan, strapazane, s.n. si strapazani, s.m. (reg.) 1. (s.n.) cui de lemn sau de metal, fixat pe marginea barcii, de care se sprijina vasla; ujba, opac, scarmos. 2. (s.n.) parmaclac de lemn la prispa; prispa. 3. (s.m.) pui de salau sau de crap (pana la 30 de cm).

BAIERA, baieri, s. f. 1. Curea, sfoara, ata etc. cusuta sau legata de un obiect (traista, plosca etc.) si cu ajutorul careia obiectul poate fi transportat sau atarnat. ◊ Expr. A (i se) rupe (cuiva) baierile inimii = a simti (sau a provoca cuiva) o mare durere sufleteasca. A-si dezlega baierile inimii = a se destainui (cuiva). A ofta (sau a striga, a rade etc.) din baierile inimii = a ofta (sau a striga etc.) din toata inima. ♦ Ata, snur etc. cu care se leaga, se strange sau se incheie o rufa, o haina, o punga etc. ◊ Expr. A strange baierile pungii = a face economii. A avea noua baieri la punga = a fi foarte zgarcit. ♦ Ochi de franghie legat de fiecare dintre cele doua margini ale unei barci, prin care se introduc vaslele. 2. (Rar) Amuleta. [Pl. si: baieri. – Var.: baier, baiere, s. n.] – Lat. bajulus.

Barca s.f. AmBarcatie mica, fara punte, cu vasle sau cu un motor. [Pl. barci. / < it. Barca, cf. fr. barque < lat. Barca].

Barca, barci, s. f. AmBarcatie de dimensiuni mici cu vasle, cu panze sau cu motor. – It. Barca.

Barca, barci, s. f. AmBarcatie de dimensiuni mici, cu vasle, cu panze sau cu motor. – Din it. Barca.

BANC s.n. I. 1. Gramada submarina uriasa de nisip, de pietris etc. depusa pe fundul marilor, lacurilor si al fluviilor, care se ridica pana aproape de nivelul apei. ◊ Banc de gheata = masa uriasa de gheata plutitoare, care se intalneste in marile polare. 2. Grup de pesti marini, in care predomina o anumita specie. II. 1. Postament, suport care sustine o masina-unealta. 2. Masa de atelier pe care se fixeaza piesele de prelucrat. 3. Instalatie pentru incercarea puterii motoarelor. 4. Scandura transversala la barci, pe care stau cei care trag la vasle; banca. III. 1. Numele unui joc de carti. 2. (Fam.) Gluma ieftina; anecdota; minciuna. [Pl. -curi. / < fr. banc, germ. Bank].

Barca barci f. AmBarcatie de dimensiuni mici, fara punte, cu vasle, cu panze sau cu motor, destinata transporturilor la distante mici; luntre. [G.-D. barcii] /<it. Barca

GONDOLA s.f. 1. Barca lunga incovoiata la prora, care se manevreaza cu o singura vasla, stand in picioare. 2. Gondola de motor = locasul in care se plaseaza motorul avionului atunci cand nu se gaseste in fuzelaj; gondola de dirijabil = nacela. [< it. gondola].

GONDOLA, gondole, s. f. 1. Barca lunga, putin adanca, cu fundul plat, cu prora (si pupa) ridicata si incovoiata, manevrata cu o singura vasla, folosita la Venetia. 2. Raft, suport in forma de gondola (1) pe care este asezata marfa intr-un magazin cu autoservire. 3. Nacela in care se afla motorul unui dirijabil. – Din it. gondola, fr. gondole.

GONDOLA s. f. 1. Barca venetiana lunga, cu fundul plat, incovoiata la prora si la pupa, care se manevreaza cu o singura vasla, in picioare. 2. locas in care se plaseaza motorul avionului atunci cand se gaseste in fuzelaj sau echipamentele unui vehicul orbital. ◊ ~ de dirijabil = nacela. 3. toneta rotunda care serveste la prezentarea marfurilor intr-un magazin. (< it. gondola, fr. gondole)

IOLA s.f. AmBarcatie cu vasle sau cu panze, stramta, lunga si usoara, larg raspandita in concursurile de iahting. ♦ AmBarcatie cu doi arbori, folosita pentru pescuit. ♦ Barca cu doua, patru sau sase rame, folosita de nave in diferite scopuri. [Pron. io-. / cf. fr. yole, sp. yola, engl. Yawl, norv. jol].