barba f., pl. e si barbi (lat. barba, it. pv. sp. pg. barba, fr. barbe). Paru care creste imprejuru falcilor la barbati sau pe supt falci la capre s.a. Barbie. Numele popular al mai multor plante, variabil de la un gen la altu: barba boierului, o planta erbacee ranunculacee cu flori albastre, numita si „chica voinicului” (nigella damascena); barba caprei, o ciuperca (colocera viscosa sau claviaria viscosa); barba imparatului, 1) curcubeu, din familia cariofileelor, cu flori mari purpurii (lychnis coronaria, agrostemma coronaria sau coronaria tomentosa); 2) noptita, jalapa; barba popii, coada pricolicilor; barba Sasului sau ursului, coada calului, paru porcului, o planta erbacee (equisetum arvense), ale carei tulpine, fiindca contin silice, se intrebuinteaza la lustruitu metalelor; barba Ungurului, un fel de garoafa care creste pin pasuni si stinci varoase (dianthus spiculifolius).

barba, barbi, s. f. 1. Par care creste la barbati pe barbie si pe obraji. ◊ Loc. adv. In barba = pe ascuns, numai pentru sine. ◊ Expr. (Fam.) A se trage de barba (cu cineva) = a fi foarte intim cu cineva, a se bate pe burta (cu cineva). (Arg.) A pune (sau a trage) barbi = a minti, a insira verzi si uscate. ◊ Compuse: barba-caprei = denumire data mai multor specii de plante erbacee perene, cu frunze lungi si inguste si cu flori galbene (Tragopogon); barba-imparatului = planta erbacee cu flori de diferite culori, care se cultiva ca planta de ornament si a carei radacina are proprietati purgative; norea (Mirabilis jalapa); barba-lupului = planta erbacee cu flori galbene (Crispis biennis); barba-ursului = coada-calului. 2. Barbie. 3. Smoc de par pe care il au unele animale sub bot. 4. Tepii de la spicele cerealelor. – Lat. barba.

POAMA, poame, s. f. 1. Rodul comestibil al arborilor fructiferi; p. gener. fruct. ◊ Expr. Poama acra = persoana uracioasa, cicalitoare, rea. ♦ Fruct fals cu endocarpul membranos si mezocarpul carnos, provenit din dezvoltarea si modificarea receptaculului florii. 2. (La pl.) Fructe taiate felii, uscate la soare sau in cuptoare (speciale) pentru a fi pastrate pentru iarna. 3. (Reg.; la sg. cu sens colectiv) Struguri. ♦ Stafida. ♦ Vita de vie. ♦ (La pl.) Coacaz. 4. Fig. Persoana lipsita de seriozitate si de caracter; om de nimic, ticalos, derbedeu. ♦ Femeie imorala, usuratica, stricata. 5. Compuse: (Bot.; reg.) poama-canelui = a) verigar; b) barba-caprei; poame-de-runc = zmeur; poama-vulpii = a) dalac; b) remf; poama-momitei = vuietoare; poamele-matei = arariel; poame-de-pamant = cartof. – Lat. poma.

AGLICA s. (BOT.; Filipendula vulgaris) (reg.) ferice, ferigea, oglice, teisor, barba-caprei, fereca-alba, floarea-soarelui-de-camp.

barba-caprei s. v. aglica, burete de conopida, creasta-cocosului, cretusca, ramurele, tocmagel.

barba s. 1. v. barbie. (Are o ~ proeminenta.) 2. (BOT.) teapa, (pop.) mustata. (~ de la spicele cerealelor.) 3. (BOT.) barba-boierului (Ajuga laxmanni) = avrameasa, avrameasca, (reg.) carstaneasca, cristeneasa; barba-caprei (Tragopogon major) = (reg.) floare-de-camp-galbena, salata-de-iarna, tata-caprei; barba-caprei (Calocera viscosa) = (reg.) coada-soparlei; barba-im-paratului (Mirabilis jalapa) = (reg.) noptita, norea; barba-popii (Spiraea aruncus) = (reg.) barba-tapului, coada-priculicilor, cornul-dra-cului, floarea-zmeului, goliciunea-fetii-padurii, Mama-Padurii; barba-ursului v. coada-calului.

BURETE s. 1. (ZOOL.; Spongia officinalis) spongie. 2. (ZOOL.) burete-de-mare (Spongiaria) = spongier. 3. (prin Ban.) spuma, (Transilv. si Ban.) sponghie. (~ de sters tabla.) 4. (BOT.) burete-de-casa v. ciuperca de pivnita; burete-de-conopida = a) (Clavaria coralloides) = (reg.) cretisoara, curalice, melosel, opintici (pl.), togmagel, barba-caprei, burete-cret, laba-matei; b) (Ramaria botrytis) ramurele (pl.); burete-de-mesteacan (Cortinarius cinnamomeus) = (reg.) painisoare (pl.); burete-de-nuc (Polyporus squamosus) = (reg.) pastrav; burete-f****s (Lactarius torminosus) = (reg.) f****sel; burete-galben (Cantharellus cibarius) = (reg.) galbinele (pl.), galbiori (pl.), urechiusa, unghia-caprei; buretele cerbilor (Scleroderma vulgare) = (reg.) basina-porcului; burete-negru (Pleurotus ostreatus) = pastrav; burete-pestrit (Amanita muscaria) = (reg.) burete-serpesc, (Mold.) palaria-sarpelui; burete-serpesc (Lepiota procera) = (Mold.) palaria-sarpelui.

COADA-SOPARLEI s. v. barba-caprei.

CREASTA s. 1. (GEOGR.) coama, crestet, culme, muchie, spinare, spranceana, (pop.) culmis. (O ~ prelunga de munte.) 2. v. varf. 3. v. coama. 4. v. spinare. 5. (BOT.) creasta-cocosului = a) (Clavaria flava) (reg.) melosel, opintic, tocmagel, barba-caprei, burete-cret, laba-matei; b) (Celosia cristata) (inv.) amaranta. 6. (ANAT.) creasta epidermica v. creasta papilara; creasta papilara = creasta epidermica.

CRETUSCA s. (BOT.; Filipendula ulmaria) (reg.) caprifoi, pepenea, ranzisoara, sanziana, smantanica, taula, barba-caprei.

FLOARE-DE-CAMP-GALBENA s. v. barba-caprei.

RAMUREA s. (BOT.) 1. v. ramurica. 2. (la pl.; Clavaria botrytis) (reg.) melosel, opintici (pl.), tocmagel, verzisoara, barba-caprei, burete-cret, creasta-co-cosului. 3. (la pl.; Ramaria botrytis) burete-de-co-nopida.

SALATA DE IARNA s. v. barba-caprei, salsifi, scortonera.

TOCMAGEL s. (BOT.; Clavaria crispula) (reg.) opintici (pl.), barba-caprei, burete-cret.

TATA-caprei s. v. barba-caprei, surguci.

barba-caprei s. f. (sil. -prei)

barba-caprei (planta) (-ca-prei) s. f. art., g.-d. art. barbii-caprei

feriga (-gi), s. f. – 1. Specie de planta criptogama cu frunze mari late. – 2. Planta, barba-caprei (Spiraea filipendula). – Var. ferega (inv.) ferece, ferice. Mr. fearica. Lat. filicem (Puscariu 598; DAR; Candrea-Dens., 577), cf. sard. filige. – Der. firigea, s. f. (planta, barba-caprei, Spiraea filipendula). Din rom. provine pol. ferecina (Candrea, Elemente, 406). Cf. feliuta.

barba, barbi, s. f. 1. Parul care creste la barbati pe barbie si pe obraji. ◊ Loc. adv. In barba = pe ascuns, numai pentru sine. Rade in barba. ◊ Expr. A trage nadejde ca spanul de barba = a nadajdui ceva ce nu se poate realiza. (Arg.) A pune (sau a trage) barbi = a minti, a insira verzi si uscate. ◊ Compuse: barba-caprei = planta erbacee cu flori galbene-deschise (Tragopogon major); barba-imparatului = planta erbacee cu flori de diferite culori, care se cultiva ca planta de ornament si a carei radacina are proprietati purgative (Mirabilis Jalapa); barba-lupului = planta erbacee cu flori galbene (Crispis biensis); barba-ursului = planta erbacee a carei tulpina se intrebuinteaza in medicina si in industrie (Equisetum arvense). 2. Barbie. 3. Smoc de par pe care-l au unele animale sub bot. 4. Tepii de la spicele cerealelor. – Lat. barba.

barba barbi f. 1) Par care creste (la barbati) pe barbie si pe obraji. A-si lasa ~. ◊ A rade in ~ a rade pe ascuns, numai pentru sine. A vorbi in ~ a spune ceva incet; a vorbi numai pentru sine. Cati peri in ~ in numar foarte mare. 2) v. BARBIE. 3) Smoc de par care creste la unele animale sub bot. 4) Totalitate a tepilor unui spic de cereale. ◊ ~a-imparatului planta erbacee, cultivata mai ales in scopuri decorative, avand flori de diferite culori si radacini cu proprietati purgative. ~a-caprei a) planta erbacee, avand frunze lungi si inguste, flori galbene si fructe achene de forma lunguiata; b) ciuperca comestibila sub forma unor ace suculente. [G.-D. barbii] /<lat. barba

IBEX (‹ lat.) s. m. capra salbatica originara din reg. muntoase ale Europei, Asiei si Africii de Nord (capra ibex). Are coarne mari si curbate, blana de culoare gri-maronie (vara) si galben-maronie (iarna), inaltimea de c. 1 m si greutatea de c. 90 kg. Spre deosebire de femela, masculii au un smoc lung de par in barba.