CHELTUIALA, cheltuieli, s. f. Faptul de a cheltui; (concr.) bani cheltuiti. ◊ Cheltuieli de judecata = suma de bani pe care este obligat s-o plateasca, pe baza unei hotarari judecatoresti, partea care a pierdut un proces partii care a castigat procesul. ◊ Expr. Cu (sau pe) cheltuiala cuiva = cu mijloace banesti oferite de altcineva. Bani de cheltuiala = bani destinati cheltuielilor curente. A se pune pe cheltuiala = a cheltui mult (si nerational). A baga (sau a pune pe cineva) la cheltuiala = a face (pe cineva) sa cheltuiasca bani multi. (Fam.) A da cuiva de cheltuiala = a bate pe cineva. ♦ Consum de mijloace materiale, de munca, energie etc. pentru satisfacerea unor nevoi, a unor obligatii etc. ♦ (In contabilitate; la pl.) Rubrica dintr-un registru in care se trec sumele cheltuite. [Pr.: -tu-ia-] – Cheltui + suf. -eala.

cheltui (cheltuiesc, cheltuit), vb. – 1. A da o suma de bani pentru a cumpara sau plati ceva. – 2. A irosi, a prapadi, a risipi. – 3. (Trans.) A vinde. – 4. (Refl., inv.) A face cheltuieli. – 5. (Refl.) A se stradui. Mag. kolteni „a cheltui” (Cihac, II, 488). – Der. cheltuiala, s. f. (faptul de a cheltui; bani cheltuiti; risipa; inv., provizii, merinde); cheltuielnic (var. cheltuios), adj. (inv., risipitor); cheltuitor, adj. (risipitor). Din rom. provine rut. keltuwati „a cheltui” (Miklosich, Wander., 16, cf. Berneker 500).

CHELTUIALA, cheltuieli, s. f. 1. Faptul de a cheltui; (concr.) bani cheltuiti. ◊ Expr. Cu (sau pe) cheltuiala cuiva = cu mijloacele banesti oferite de cineva. Bani de cheltuiala = bani destinati cheltuielilor curente. A se pune pe cheltuiala = a cheltui mult. A intra la cheltuiala = a fi obligat sa cheltuiesti mult. A baga (pe cineva) la cheltuiala = a face (pe cineva) sa cheltuiasca bani multi. (Fam.) A da cuiva de cheltuiala = a bate, a chelfani pe cineva. 2. (In contabilitate, la pl.) Rubrica unde se trec sumele cheltuite. 3. (In expr.) Cheltuieli de judecata = suma de bani pe care este obligata s-o plateasca, pe baza unei hotarari judecatoresti, partea care a pierdut un proces. 4. Fig. Risipa, irosire de energie, de timp etc.

ZVARLI, zvarl, vb. IV. (In concurenta cu azvarli) I. Tranz. 1. A arunca ceva (printr-o miscare brusca). ♦ A da la o parte, a lepada un lucru (ne folositor sau vatamator). ♦ A proiecta in afara (ca urmare a unei impulsii launtrice). Vulcanul zvarle lava. 2. A risipi, a imprastia. ♦ Fig. A cheltui bani fara socoteala. II. Intranz. 1. A arunca cu ceva asupra cuiva (pentru a-l lovi, a-l alunga etc.). 2. (Despre animale) A izbi cu picioarele, a fi naravas; a lovi. III. Refl. A se repezi, a se precipita, a porni cu mare avant. ♦ A se arunca, a sari. Se zvarle pe cal. – Cf. scr. vrljiti, bg. hvarljam.

MISTUI, mistui, vb. IV. 1. Tranz. A transforma alimentele introduse in organism in substante direct asimilabile de organism; a digera. ◊ Expr. A nu (putea) mistui (pe cineva sau ceva) = a nu putea suporta sau suferi (pe cineva sau ceva), a nu tolera. 2. Tranz. A distruge, a nimici. ♦ Refl. A inceta sa mai existe; a disparea, a pieri. ♦ Tranz. si refl. Spec. A (se) distruge prin ardere, a (se) preface in cenusa. ♦ A cheltui (bani, averi), a irosi. 3. Tranz. si refl. Fig. A (se) chinui sufleteste, a (se) distruge moral si fizic (incetul cu incetul). 4. Tranz. si refl. A (se) face nevazut; a (se) ascunde; a (se) dosi. [Prez. ind. si: mistuiesc] – Din magh. emeszteni.

COST¹ s. n. Suma de bani cheltuita pentru producerea sau cumpararea unui bun, efectuarea unei lucrari, prestarea unui serviciu etc. ◊ Costul vietii = totalitatea cheltuielilor pentru bunuri alimentare si nealimentare, precum si a serviciilor utilizate, pe o familie, intr-o perioada determinata. Pret de cost = (in productie) totalul cheltuielilor necesare pentru fabricarea unui bun oarecare; (in circulatia marfurilor) suma de bani platita pentru un bun cumparat in scop de revanzare. ◊ Expr. A vinde sub cost = a vinde o marfa cu un pret mai mic decat pretul de cost¹. A vinde in cost = a vinde o marfa cu un pret egal pretului de cost¹. – Din costa (derivat regresiv).

COST ~uri n. Suma de bani cheltuita pentru cumpararea, producerea, extragerea unui produs sau pentru prestarea unui serviciu. ◊ Pret de ~ totalitate a cheltuielilor facute pentru producerea si desfacerea unui produs. /v. a costa

STRANS³ ~sa (~si, ~se) v. A STRINGE si A SE STRINGE. ◊ A fi ~ la mana (sau la punga) sau a fi cu mana ~sa a) a fi zgarcit; b) a cheltui banii cu socoteala; a fi econom. A-si tine gura ~sa a nu spune nimic. ~ cu usa fortat sa faca ceva. Cu inima ~sa dominat de o emotie puternica. Somn ~ somn adanc. /v. a (se) strange

VANT ~uri n. 1) Miscare naturala a maselor de aer, provocata de diferenta de temperatura si presiune atmosferica dintre doua regiuni ale globului. ~ uscat. ~ cald. ~ de miazazi. ◊ A se duce (a porni, a fugi) ca ~ul a merge (a porni, a fugi) foarte repede. Vorba-n ~ vorba fara rost. A-i bate (sau a-i sufla cuiva) ~ul in buzunare (sau prin punga) a nu avea nici o para chioara; a fi lipsit de mijloace. A arunca banii in ~ a cheltui bani fara rost, pe nimicuri. A se duce pe ~(uri) a se risipi; a se imprastia; a se pierde; a disparea. A vedea dincotro bate ~ul a se adapta unei situatii, fara a tine seama de principii. A se da in ~ dupa cineva (sau ceva) a dori mult pe cineva (sau ceva). A-si face (sau a face cuiva) ~ a) a crea un curent de aer pe cale artificiala (cu ventilatorul, evantaiul etc.); b) a imbranci, a da afara pe cineva; c) a accelera o actiune. A-si lua ~ a o porni cu viteza. 2) Invelis gazos care inconjoara Pamantul; atmosfera; aer. ◊ In ~ a) in gol; b) in zadar, fara nici un rost; c) in sus. /<lat. ventus

nutrica, nutric, vb. I (inv.) 1. a alapta, a hrani. 2. (reg.) a cheltui bani pentru hrana.

ZVARLI, zvarl, vb. IV. (In concurenta cu azvarli) I. Tranz. 1. A arunca ceva (printr-o miscare brusca). ♦ A da la o parte, a lepada (un lucru nefolositor sau vatamator). Zvarle pistolul acela ca mi-e frica de el (NEGRUZZI). ♦ A proiecta in afara (ca urmare a unei impulsiuni launtrice). Vulcanul zvarle lava. 2. A risipi, a imprastia. ♦ Fig. A cheltui bani nebuneste, fara socoteala. II. Intranz. 1. A arunca cu ceva asupra cuiva (pentru a-l lovi, a-l face sa plece etc.) 2. (Despre animale) A izbi cu picioarele, a fi naravas. III. Refl. A se repezi, a se precipita, a porni cu mare avant. ♦ A se arunca intr-un loc (mai ridicat), sarind cu indemanare. Se zvarle pe cal. – Comp. bg. hvarlja, sb. vrljiti.

BUZUNAR, buzunare, s. n. Un fel de punga interioara cusuta la haine, in care se tin lucruri marunte. ◊ Loc. adj. De buzunar = care se poarta in buzunar: p. ext. de format sau de proportii mici; de valoare redusa. Editie de buzunar. ◊ Expr. A fi (tot) cu mana in buzunar = a fi darnic; a fi cheltuitor, a fi obligat sa cheltuiasca mereu. bani de buzunar = suma de bani pentru cheltuieli marunte. A da din buzunar = a plati din banii proprii o paguba (de care nu esti raspunzator). A avea (sau a baga) in buzunar (pe cineva) = a avea pe cineva in puterea sa. A avea (ceva) in buzunar = a fi sigur de mai inainte ca va dispune de ceva. [Var.: (reg.) pozunar s. n.] – Din ngr. buzunara.

RISIPIT, -A, risipiti, -te, adj. 1. Raspandit in toate partile; imprastiat, rasfirat. 2. (Despre maleriale, bani, averi) cheltuit fara socoteala; irosit. 3. (Despre armate sau cete inarmate) Pus pe fuga; alungat, infrant. ♦ (Despre constructii) Stricat, sfaramat; prabusit, ruinat. – V. risipi.

DEZLEGA, dezleg, vb. I. Tranz. 1. A deschide ceva desfacand legatura cu care este inchis; a desface. ◊ Expr. A dezlega sacul = a spune tot ce il framanta, toate vestile pe care le stie. A dezlega punga = a da bani, a cheltui. ♦ A face sa nu mai fie innodat, legat. ♦ Tranz. si refl. A (se) desface din legaturi, a (se) elibera din stransoare. ◊ Expr. (Tranz.) A(-i) dezlega (sau, refl., a i se dezlega cuiva) limba = a face pe cineva (sau a incepe singur) sa vorbeasca, sa se destainuiasca. 2. (Mai ales in practicile religioase, in basme) A scuti de obligatiile avute sau asumate, de juraminte etc., a da voie sa nu faca un lucru. ♦ (In religia crestina) A face sa i se ierte cuiva pacatele (prin rugaciuni). 3. A gasi solutia unei probleme, a unei ghicitori, a unei enigme etc.; a rezolva. ♦ A citi, a descifra (un scris necitet). – Lat. disligare.

A DEBURSA ~ez tranz. (sume de bani) A cheltui din buzunarul propriu. /<fr. debourser

fitui, fituiesc, vb. IV (pop.) 1. a achita (o datorie). 2. (refl.) a se sfarsi, a se termina, a se ispravi. 3. a da gata (banii), a cheltui tot, a manca banii.

papureza, papurezez, vb. I (reg.) a cheltui repede (banii).

cheltuiala f., pl. ieli. Actiunea de a cheltui. cheltuieli marunte, p. lucruri mici. cheltuieli neprevazute, eventuale. cheltuiala de timp, de puteri, perdere [!], intrebuintare a timpului, a puterilor. Vechi. Haina cu cheltuieli de matase, cu adausuri de matase, captuseala, gaitane s. a. A da cuiva de cheltuiala, a-i da bani de cheltuit si (fig.) a-l bate. A face cheltuieli, a cheltui. A-ti scoate (stoarce, distoarce sau intoarce) cheltuielile, a recistiga ce a-i [!] cheltuit.

BEA, beau, vb. II. 1. Tranz. (Adesea fig.) A inghiti un lichid. ◊ Expr. A bea paharul pana-n fund = a indura un necaz, o durere pana la capat. 2. Intranz. Spec. A consuma bauturi alcoolice. ◊ Expr. (Fam.) A bea in sanatatea (sau in cinstea, pentru succesul) cuiva = a sarbatori pe cineva, consumand bauturi alcoolice in cinstea (si pe socoteala) lui. 3. Tranz. A cheltui, a risipi bani, avere etc. pe bautura. ◊ Expr. A-si bea si camasa = a cheltui totul pe bautura. A-si bea (si) mintile= a bea pana la inconstienta sau pana la nebunie. 4. Tranz. (Pop.; in expr.) A bea tutun = a fuma. – Lat. bibere.

A BEA beau 1. tranz. 1) (un lichid) A consuma, inghitind (pentru a-si potoli setea). ◊ ~ paharul pana la fund a indura un necaz sau o suferinta pana la capat. ~ in sanatatea (sau in cinstea) cuiva a inchina un pahar de bautura in cinstea celui sarbatorit. 2) (bani, avere) A cheltui pana la epuizare. ◊ A-si ~ si mintile a bea pana la inconstienta. 3) pop. : ~ tutun a fuma, tragand fumul in plamani. 2. intranz. A consuma bauturi alcoolice in mod abuziv; a avea patima betiei. /<lat. bibere

A cheltui ~iesc tranz. 1) (bani) A folosi in calitate de contravaloare (pentru marfuri, servicii prestate etc.). 2) (bani, avere) A folosi in mod nechibzuit; a risipi; a irosi. 3) (bunuri materiale) A intrebuinta pentru a-si satisface cerintele proprii sau pentru a obtine alte produse; a consuma. /<ung. kolteni

PRODIGALITATE s. f. risipa, darnicie, generozitate (excesiva); cheltuire exagerata a banilor. (< fr. prodigalite)

BEA, beau, vb. II. 1. Tranz. (Adesea fig.) A inghiti, a consuma un lichid. ◊ Expr. A bea paharul pana-n fund = a indura un necaz, o durere pana la capat. (Fam.) Doar n-am baut gaz, se spune ca raspuns negativ la o propunere nepotrivita. 2. Intranz. A consuma bauturi alcoolice. ◊ Expr. A bea in sanatatea (sau in cinstea) cuiva = a inchina cu un pahar de bautura pentru cineva, facandu-i urari. ♦ A cadea in patima betiei. ♦ Tranz. (Fam.) A sarbatori pe cineva (printr-un chef sau printr-o petrecere), a consuma bauturi in cinstea (si pe socoteala) cuiva. 3. Tranz. A cheltui, a risipi bani, avere etc. pe bautura. ◊ Expr. A-si bea si camasa = a cheltui totul pe bautura. A-si bea si mintile = a bea pana la inconstienta sau pana la nebunie. 4. Tranz. (Pop.) A fuma. Nu mai beau tabac (CAMILAR). – Lat. bibere.

cheltuiRE s. f. Actiunea de a cheltui; intrebuintare de bani; fig. consumare de energie, de timp etc.

USURA, usurez, vb. I. Tranz. si refl. 1. A reduce sau a scadea din greutate. 2. Fig. A(-si) alina, a(-si) potoli o suferinta fizica sau morala. ♦ A (se) destainui pentru a-si alina o durere sufleteasca. ♦ Refl. (Despre boli) A ceda, a slabi, a se ameliora. ♦ Tranz. A inlesni, a facilita. 3. A (se) elibera, a scoate sau a iesi de sub apasarea unui lucru greu; a (se) despovara. ◊ Expr. (Fam.) A (se) usura de bani = a face sa cheltuiasca sau a cheltui o mare suma de bani sau toti banii. ♦ Tranz. Fig. A scuti; a salva. – Din usor².

FEREASTRA, ferestre, s. f. 1. Deschizatura de forma regulata lasata in peretele unei cladiri, al unui vehicul etc. pentru a permite sa intre aerul si lumina; ansamblu format dintr-un cadru fix si din cercevele in care se fixeaza geamuri, montat in deschizatura amintita; ansamblu format de aceasta deschizatura, impreuna cu cercevelele care o incadreaza si cu geamul fixat in cercevele. ◊ Fereastra oarba v. orb. ◊ Expr. A arunca banii pe fereastra = a cheltui in mod exagerat, a fi risipitor. 2. Loc in care se intalneste un put de mina cu o rampa subterana. 3. Fig. (Fam.) Ora libera intercalata intre doua ore de curs in programul zilnic al unui profesor sau al unui student. – Lat. fenestra.

A DEZLEGA dezleg tranz. 1) A face sa se dezlege. ◊ ~ punga a) a cheltui; b) a da bani. ~ sacul a spune tot ce are de spus. 2) A scuti de o obligatie. 3) rel. (persoane) A ierta de pacate. 4) (probleme) A examina amanuntit, oferind o solutie; a rezolva; a delibera; a solutiona. 5) (ghicitori, enigme, sarade) A patrunde cu mintea, gasind explicatia. /<lat. disligare

A PAPA pap tranz. fam. 1) (alimente) A introduce in gura, mestecand si inghitind; a manca. ◊ Papa-lapte calificativ depreciativ, atribuit unei persoane molai, lipsite de vlaga si de initiativa. 2) fig. (bani, avere etc.) A cheltui in mod nechibzuit; a toca; a irosi. /<lat. pappare

TOCA, toc, vb. I. 1. Tranz. A taia in bucati foarte marunte. 2. Tranz. Fig. (Fam.) A cheltui fara chibzuiala, a risipi bani, averi. ♦ A duce pe cineva la ruina, obligandu-l la cheltuieli nechibzuite; a face pe cineva sa saraceasca. 3. Intranz., Tranz. A bate, a ciocani, a lovi. ♦ Fig. A flecari, a sporovai. ◊ Expr. A-i toca cuiva la ureche (sau la cap) sau a toca pe cineva la cap = a spune mereu acelasi lucru, a bate pe cineva la cap cu acelasi lucru, a plictisi. A toca la verzi si uscate sau a toca cate-n luna si-n soare = a vorbi mult si fara rost. 4. Intranz. A bate toaca. ◊ Expr. Unde popa nu toaca = foarte departe. ♦ (Despre o arma) A bubui la intervale dese; a pacani. ♦ (Despre pasari) A produce un zgomot caracteristic prin lovirea repetata a celor doua parti ale ciocului. – Din lat. *toccare.

cheltui, cheltuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A intrebuinta banii pentru a cumpara sau a plati ceva; (peior.) a risipi, a irosi banii. 2. Fig. A consuma, a folosi energie, timp etc. – Magh. kolteni.

LINGUROI, linguroaie, s. n. Augmentativ al lui lingura(I 1). ♦ Polonic. ◊ Expr. A manca banii (sau paralele, averea) cu linguroiul = a cheltui fara masura. – Lingura + suf. -oi.

A ARUNCA arunc 1. tranz. 1) A face sa ajunga, printr-o miscare brusca, la o oarecare departare; a azvarli. ~ o piatra. ~ flori pe scena. ◊ ~ (ceva) in aer a distruge ceva printr-o explozie. ~ vorbele (sau cuvintele) a vorbi fara chibzuiala. A-si ~ ochii (sau privirea) a) a privi in graba; b) a examina superficial. ~ (cuiva) manusa a chema pe cineva la duel; a provoca. 2) A indeparta, considerand inutil; a azvarli. 3) A face sa iasa din interiorul sau. Vulcanul arunca lava. 4) fig. (persoane) A face sa ajunga intr-o anumita situatie (de obicei defavorabila). ◊ ~ in (sau la) inchisoare a intemnita. 5) (obiecte de imbracaminte) A pune pe corp in graba. 6) fig. (mai ales bani) A folosi in mod nechibzuit; a cheltui; a irosi; a risipi; a pierde. 2. intranz. A da cu ceva (in cineva sau in ceva); a azvarli. ~ cu pietre in geam. ◊ ~ din copite a azvarli. /<lat. eruncare

BAN¹ ~i m. 1) Marfa indeplinind functia sociala de echivalent general al tuturor marfurilor in procesul de schimb. 2) Moneda sau bancnota, indeplinind functia sociala de mijloc de schimb si de plata (a marfurilor). ◊ A plati in ~i gheata (sau lichizi) bani in numerar (platiti pe loc). ~i de buzunar bani destinati cheltuielilor marunte. 3) la pl. Avere in forma de monede sau bancnote; parale. ◊ A fi doldora de ~i a fi foarte bogat; a avea multi bani. A arunca ~i pe fereastra a cheltui fara nici o socoteala. A pune ~i la ciorap a) a strange bani; b) a fi foarte zgarcit. A face ~i buni a) a castiga bine; b) a avea valoare; a fi de pret. 4) Subunitate monetara egala cu a suta parte dintr-un leu. /Orig. nec.

LINGUREA ~i f. 1) Obiect de uz casnic constand dintr-o parte ovala scobita si o coada, folosit pentru a manca alimentele lichide. ~ de masa. ~ de desert. ◊ A manca banii (sau paralele, averea) cu ~a a cheltui mult si fara masura. 2) Cantitate de substanta cat incape in partea adancita a acestui obiect. 3) Orice unealta sau piesa care are forma asemanatoare cu acest obiect. 4) Unealta in forma de tub prevazut cu o supapa, folosita pentru a extrage din sonde cantitati mici de titei. 5) Unealta de rotarie sau de dogarie folosita la gaurirea butucului rotii, la confectionarea vranilor la butoaie etc. [G.-D. lingurii] /<lat. lingula

RISIPA ~e f. cheltuire nechibzuita a unor bunuri materiale sau banesti; irosire. ◊ A face ~ a folosi in mod nechibzuit un bun. In ~ care se ruineaza; b) imprastiat. /v. a risipi

cheltui, cheltuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A da o suma de bani pentru a cumpara sau a plati ceva, pentru a ajuta pe cineva etc.; (peior.) a risipi, a irosi banii pe ceva, cu cineva etc. 2. A consuma, a folosi energie, timp etc. – Din magh. kolteni.

istravi (-vesc, -it), vb. – A cheltui fara rost, a risipi, a irosi, a toca banii. Sl. sutraviti (Cihac, II, 151; Tiktin; DAR). Probabil a influentat asupra semantismului lui ispravi, care are dublul sens „a termina” si „a cheltui fara rost”, ca istovi. Sec. XVII, astazi rar, in Mold. si Bucov. – Der. istrava, s. f. (risipa); istravitor, adj. (cheltuitor).

cheltuiRE s. 1. cheltuiala, (inv.) chelsug, masraf. (~ unei mari sume de bani pentru ...) 2. aruncare, azvarlire, irosire, risipire, zvarlire, (reg.) paraduire, (fig.) papare, tocare, tocat. (~ banilor pe toate fleacurile.) 3. v. consum.

A IROSI ~esc tranz. (bani, bunuri materiale) A face sa se iroseasca; a risipi; a cheltui. /Orig. nec.

A TOCA toc 1. tranz. 1) (materiale sau alimente)A taia in bucati mici (cu ajutorul unui cutit sau al unei masini speciale). 2) fig. fam. (bani sau bunuri materiale) A risipi in mod nechibzuit; a irosi; a risipi; a cheltui. 2. intranz. 1) A bate toaca. 2) A vorbi mult si repede (ca o toaca). ◊ A-i ~ cuiva la ureche (sau la cap) a plictisi pe cineva, spunandu-i mereu aceleasi lucruri; a-i bate cuiva capul. ~ la verzi si uscate a flecari. 3) (despre arme) A tacani intruna. 4) (despre pasari, mai ales despre berze) A produce un sunet caracteristic prin lovirea repetata a celor doua parti ale ciocului. /<lat. toccare

A PRAPADI ~esc tranz. 1) A inceta de a mai poseda; a nu mai avea in posesie; a pierde. 2) (bani, produse alimentare sau industriale etc.) A folosi in mod nechibzuit; a irosi; a risipi; a cheltui. ~ ziua. 3) A face sa se prapadeasca; a distruge; a nimici. 4) A inceta de a mai avea in campul vizual. ◊ ~ din ochi (pe cineva sau ceva) a) a nu mai vedea (pe cineva); b) a avea o afectiune deosebita (pentru cineva sau ceva). /<bulg. propadam

credit n., pl. e (fr. credit, d. it. credito, derivat d. credere a crede). Reputatiune ca-ti platesti datoriile: a avea credit. Aminare de plata, datorie: a avea credit pe (sau de) doua luni, a cumpara pe credit. Com. Parte dintr´un cont in care scrii supt [!] numele cuiva ceia ce i se datoreste de un negustor. A deschide un credit cuiva, a-l autoriza sa ia in numele tau de la o casa bani cit ii trebuie. Fig. Autoritate, consideratiune: a avea credit. Fin. Sume care se pot cheltui din buget in virtutea legii. Credit fonciar, stabiliment care, supt controlu statului, te imprumuta, pe imobile, cu sume platibile dupa lungi termine pin [!] anuitati calculate asa in cit, la terminu [!] fixat, cel care s´a imprimutat sa-si achite si capitalu, si interesele. Credit mobiliar, societate comerciala cate te imprumuta daca-i lasi amanet actiuni, obligatiuni si alte titluri.

cheltuiALA ~ieli f. 1) Consum de bani, de bunuri materiale, de munca etc. pentru satisfacerea necesitatilor de productie sau individuale. 2) Rubrica dintr-un registru contabil unde se inscriu sumele cheltuite. [G.-D. cheltuielii; Sil. -tu-ia-] /a cheltui + suf. ~eala

cheltui vb. 1. a arunca, a azvarli, a irosi, a imprastia, a prapadi, a risipi, a zvarli, (livr.) a prodiga, (inv. si reg.) a prada, (reg.) a matrasi, a paradui, (Transilv.) a spesa, (inv.) a raschira, (grecism inv.) a afierosi, (fig.) a inghiti, a manca, a papa, a toca. (Si-a ~ averea; isi ~ banii pe toate fleacurile.) 2. v. consuma.

RISIPI vb. 1. v. imprastia. 2. a (se) imprastia, a (se) raspandi, a (se) razleti, (pop.) a (se) nasadi, (inv. si reg.) a (se) sparge, a (se) spargalui, (prin Olt. si ban.) a (se) spranji, (inv.) a (se) scociori, a (se) scodoli. (I s-a ~ intreaga turma.) 3. a imprastia, a spulbera, a vantura, (inv.) a sparcui. (A-i ~ pe dusmani in cele patru zari.) 4. a (se) destrama, a (se) imprastia, a (se) spulbera, (Olt.) a (se) varzui, (inv.) a (se) raschira, (pop. fig.) a (se) razbuna. (Dupa ploaie, norii s-au ~.) 5. a se imprastia, a se ridica. (Ceata s-a ~.) 6. a disparea, a pieri. (Noaptea s-a ~.) 7. a imprastia, a spulbera, (pop.) a zburataci. (Vantul ~ frunzele.) 8. v. raspandi. 9. a (se) imprastia, a (se) raspandi, a (se) revarsa, a (se) varsa. (Soarele ~ o caldura placuta.) 10. a indeparta, a spulbera. (I-a ~ toata temerea.) 11. v. cheltui. 12. v. irosi. 13. v. darama.