ALB², -A, albi, -e, adj. I. 1. Care are culoarea zapezii, a laptelui; (despre culori) ca zapada, ca laptele. ◊ Expr. Alb la fata = palid. Ba e alba, ba e neagra, se zice despre spusele cuiva care se contrazice. Nici alba, nici neagra = a) nici asa, nici asa; b) fara multa vorba; deodata. Strange bani albi pentru zile negre = fii econom, fii prevazator. ♦ Arma alba = arma cu lama de otel. Carne alba = carne de vitel sau (piept) de pasare, p. ext. carne de peste. Hartie (sau coala) alba = hartie (sau coala) nescrisa. Rand alb = spatiu nescris intre doua randuri scrise. Rasa alba = unul dintre grupurile de popoare in care este impartita, conventional, omenirea si care se caracterizeaza prin culoarea alba-roz a pielii. ♦ Carunt. ◊ Expr. A scoate (cuiva) peri albi = a necaji mereu (pe cineva). 2. (Despre oameni, adesea substantivat) Care apartine rasei albe. 3. Incolor, transparent. II. Fig. 1. Limpede, luminos, insorit. Cand s-au trezit ei era ziulica alba (CREANGA). ◊ Expr. Noapte alba = noapte petrecuta fara somn. Nopti albe = nopti luminoase, obisnuite in perioada solstitiului de vara in regiunile situate intre paralelele 50° si 65° nord si sud. Zile albe (sau, rar, lumea alba) = viata tihnita, fericita. (In basme) Lumea alba = lumea reala. ♦ (Pop.; substantivat, f. art.) Zorii zilei. 2. Nevinovat. 3. (Despre versuri) Fara rima. 4. (Adesea substantivat) Care apartinea miscarii contrarevolutionare in perioada razboiului civil din Rusia; contrarevolutionar. Garzile albe. – Lat. albus.

BAN¹, bani, s. m. 1. Echivalent general al valorii marfurilor (fiind el insusi o marfa) identificat pe baza uzului social cu forma naturala a aurului; moneda de metal sau de hartie recunoscuta ca mijloc de schimb si de plata (in economia socialista si ca mijloc de acumulare socialista si de economii). Banul e ochiul d******i (= banii ispitesc pe oameni, indemnandu-i la fapte rele). Ban la ban trage (= cei ce au bani multi, aceia se imbogatesc si mai tare). Frate, frate, dar branza-i pe bani, se replica celor care cer servicii gratuite. ◊ Expr. (A strange) bani albi pentru zile negre = (a face) economii pentru vreme de nevoie. Bani de buzunar (sau de cheltuiala) = bani destinati cheltuielilor marunte. Bani gheata (sau lichizi, buni, pesin) = bani in numerar, disponibili. A trai (pe langa cineva) ca banul cel bun = a fi foarte pretuit (de cineva). A lua (ceva) de (sau drept) bani buni = a crede ca un lucru este adevarat. ♦ (La pl.) Avere in numerar; parale. ◊ Expr. A face bani = a castiga parale. A manca banii cu lingura sau a fi doldora (sau plin) de bani sau a avea bani (stransi) la ciorap = a fi foarte bogat. Fecior de bani gata = om care traieste fara sa munceasca, cheltuind averea parintilor. 2. (In tara noastra) Unitate monetara egala cu a suta parte dintr-un leu; moneda care o reprezinta; p. ext. moneda marunta, de cea mai mica valoare. V. gologan. ◊ Expr. A nu face (sau a nu plati) un ban (chior) sau doi bani = a nu valora nimic. – V. ban².

2) ban (d. ban 1, adica „moneta banului”, dar nu a celui de Severin, ci acelui de Agram, ai carui dinari „banali” erau foarte cautati in sec. 13 fiindca argintu lor era foarte curat. Cp. cu ducat si pol 1). Odinioara, cea mai mica moneta de argint, apoi de arama, in valoare de 1/8 din para, iar de la 1867 1/100 din franc. Gologan de 10 bani (Munt.). Moneta in general: un ban de aur. Pl. Parale, avere in bani: n’am bani la mine, ci acasa. Lucruri pe care s’au dat multi bani: citi bani pe morminte! A face bani, 1) a fabrica bani, 2) a agonisi (a cistiga) bani. Prov. A stringe bani albi pentru zile negre, a stringe bani p. viitoru nesigur (V. dinar). Fecior de bani gata, acela care are de cheltuiala banii parintilor. A fi in banii tai, a fi la largu tau, nestinjenit.

adun, a -a v. tr. (lat. aduno, -are d. ad, la, si unus, unu; it. adunare). Reduc o multime la unu, fac adunarea: am adunat toate cifrele String: a aduna bani albi pentru zile negre (Prov). Culeg: albinele aduna mierea din flori V. refl. Ma reunesc: a tunat si s' au adunat (Expresiune de dispret p. societati rele).

alb, -a adj. (lat. albus). De coloarea [!] zapezii sau laptelui. Fig. Inocent: alb ca zapada. S. m. Om de rasa alba. Adept al partidului conservator (dupa crinu alb, care era emblema Bourbonilor), in opoz. cu ros, liberal. S. n., pl. uri. Coloarea alba. Spatiu liber pe o pagina. Arme albe, arme care taie sau impung (nu arme de foc). bani albi (p. zile negre), bani in general (pin [!] aluz. la argint). Noapte alba, noapte nedormita. Saptamina alba sau a brinzei, cea din aintea [!] postului mare, cind se maninca lapte, brinza, oua. Versuri albe, versuri fara rima. A da carta cuiva, a-i da puteri depline sa faca ce vrea. Polita in alb, polita fara data scadentei. A fi vazut albu' n capistere (adica faina), a te fi asigurat de dobindirea unui lucru. A intrat alba' n sat, a intrat aurora' n sat, s' a luminat de ziua. Tot alba' n doi bani, tot vechea poveste (iapa cea alba vinduta pe doi bani). A fi ros (ori mincat) ca alba de ham, a fi ros de nevoi, a fi plictisit de o treaba. Albu ochiului, scleorotica. Alb de argint ori de plumb, cerusa. Alb de balena, s*********a. Alb de Spania, creta friabila.