BRIZANT, -A, brizanti, -te, adj., s. m. pl. 1. Adj. (Despre explozive) A carui combustie este atat de rapida, incat suflul gazelor produse poate distruge corpurile inconjuratoare; (despre bombe) care contine un astfel de exploziv. 2. S. m. pl. Valuri care se sparg producand spuma si care semnaleaza adancimea redusa a apei sau prezenta unui banc de nisip ori de pietris. – Din fr. brisant.

A ESUA ~ez intranz. 1) (despre persoane) A suferi un esec. 2) (despre actiuni) A se termina printr-un esec. 3) (despre nave) A se aseza (cu fundul) pe un banc de nisip; a se impotmoli in nisip. [Sil. e-su-a] /<fr. echouer

ESUA vb. I. intr.1. (Despre nave) A se impotmoli in nisip, a se aseza cu fundul pe un banc de nisip. 2. (Fig.) A nu reusi, a nu izbuti, a avea un esec. [Pron. -su-a, p.i. 3,6 -ueaza, ger. -uand. / < fr. echouer].

sirta, sirte, s.f. (inv.) banc de nisipuri miscatoare.

gresie (gresii), s. f. – 1. Roca sedimentara foarte dura. – 2. Piatra de moara. – 3. Roata de caruta. – Var. gre(a)sa. Mr. greasa. Origine incerta. Se considera in general der. din alb. gerese „unealta a olarului pentru nivelat” (Cihac, II, 718; Meyer 130; Pascu, II, 223; Philippide, II, 715; DAR; Puscariu, Lr., I, 265; Rosetti, II, 117); insa aceasta explicatie nu pare suficienta, in ce priveste semantismul; si nu se cunoaste, pina in prezent, originea cuvintului alb. Dupa Scriban, din aceeasi familie cu gris si grunt, opinie evident gresita; dupa Lahovary 330, cuvint anterior indoeurop. Dupa parerea noastra, trebuie sa reprezinte un sl. *kresi sau *gresi, cf. sb. kresalo, kresivo „amnar”, kresati „a aprinde amnarul”, kresiti se „a scoate scintei”. Nu este clara legatura acestor cuvinte cu sl. gręda › sb. greda „birna”; cf. grinda; insa in sb. acest cuvint inseamna si „banc de nisip” si totodata „carcasa, osatura”, care ar putea avea o legatura cu sensul 3 din rom., cf. grindei.

grinda (-de), s. f. – 1. Birna. – 2. Raft, polita. – Mr. grenda, megl. grinda. Sl. gręda (Miklosich, Slaw. Elem., 20; Miklosich, Lexicon, 148; Cihac, II, 129; Iordan, Dift., 108; Conev 80; Byhan 313), cf. bg. greda, sb., cr. greda, lituan. grinda, mag. gerend(a), ngr. γρέντα. Este dublet al lui grind, s. n. (banc de nisip; duna; colina, dimb), din sl. grędu, var. de la gręda. Ambele cuvinte apar numai in sl., cu sensul de „birna”, dar trebuie sa-l fi avut si pe cel de „banc de nisip”, care s-a pastrat, pe linga grind, sb. greda (Berneker 348; DAR; dupa Skok 70, grind provine din sb. greda, al carui fonetism nu pare posibil; pentru Diculescu 183, din germ. medie de sus grinte, cf. Scriban). Cf. si gresie. Der. grindar, s. n. (grinda principala); grindarie, s. f. (timplarie); grindis, s. n. (osatura, schelet; schelarie; esplanada; ingramadire de nisip); dupa Graur, BL, V, 83, trebuie distinse doua cuvinte diferite, unul der. de la grind si altul de la grinda. Aceasta distinctie pare inutila deoarece grind si grinda apar si ca un cuvint unic in grind „ax” si in grindei, s. n. (ansamblul grinzilor; inima carutei; ax; arbore; esplanada; dimb), de la grind cu suf. -ei (dupa Cihac, II, 129, din mag. gerendely; dupa Cancel 17, din bg. grendeli; pentru DAR, dintr-un sl. gręndeli). Grindel, s. m. (pestisor, Cobitus barbulata) pare un sing. reconstituit pe baza pl. grindei (DAR; dupa Lacea, Dacor., III, 752, din sas. Grendel). – Din rom. trebuie sa provina formele sl., care reprezinta etimonul nazalizat, cum sint bg. gri(e)nda (Capidan, Raporturile, 222) si rut. grynda (Candrea, Elemente, 402).

prund (prunduri), s. n. – 1. Pietris, prundis. – 2. Albie cu prund. – 3. Mal, tarm prundos, matca de riu subalpin. Sl. prądu „duna, banc de nisip” (Miklosich, Slaw. Elem., 41; Cihac, II, 297; Byhan 328; Conev 40); cf. sb., cr. prud „duna”, pol. prąd „curent”, rus. prud „helesteu”. – Der. prundar, s. m. (alcion, Alcedo aquaticus); prundarel, s. m. (alcion); prundas, s. m. (pasare, Calidris arenaria); prundi, vb. (a acoperi cu pietris); prundis, s. n. (pietris marunt); prundos, adj. (pietros); prundui, vb. (a acoperi cu prund, a pietrui).

ASDIC s.n. Aparat de detectat submarinele prin ultrasunete, precum si bancurile de nisip submarine, bancurile de pesti etc. ; sonar. [< fr. asdic < engl. A(llied) S(ubmarine) D(etection) I(nvestigation) C(Committee)].

ASDIC s. n. aparat de detectat submarinele, precum si bancurile de nisip submarine, bancurile de pesti etc., prin ultrasunete; sonar. (< fr. asdic)

chici n., pl. uri (ruda cu sirb. kicelj, virf. pisc. V. chicera 1). banc de nisip, inceputu unei insule. Virfu unei insule.

banc¹, bancuri, s. n. 1. Ingramadire de nisip, de pietris sau de namol formata pe fundul marilor sau al fluviilor, ajungand uneori pana la suprafata apei. 2. Card mare de pesti marini. – Fr. banc.

banc¹, bancuri, s. n. I. 1. Ingramadire de nisip, de pietris sau de namol formata pe fundul marilor sau al fluviilor, care ajunge uneori pana la suprafata apei. 2. Grup mare de scoici sau de pesti. II. 1. Masa sau platforma special amenajata pentru efectuarea de lucrari caracteristice unei profesiuni manuale. banc de tamplarie. banc de ceasornicar. ♦ banc de proba = instalatie pentru controlul calitatilor tehnice ale unor motoare. 2. bancheta la ambarcatii mici. – Din fr. banc.

banc¹ s. n. 1. depunere de aluviuni, nisip, pietris si namol pe fundul marilor, lacurilor si al fluviilor. 2. aglomerare de pesti marini, in care predomina o anumita specie. (< fr. banc)

banc¹ ~uri n. 1) Ingramadire de diverse materiale (nisip, pietris, namol) formata pe fundul marilor sau al fluviilor care, ajungand la suprafata apei, pericliteaza navigatia; prag. 2) Card mare de scoici sau de pesti (de obicei, de aceeasi specie) care se deplaseaza dintr-un loc in altul. ~ de scrumbii. /<fr. banc

banc s.n. I. 1. Gramada submarina uriasa de nisip, de pietris etc. depusa pe fundul marilor, lacurilor si al fluviilor, care se ridica pana aproape de nivelul apei. ◊ banc de gheata = masa uriasa de gheata plutitoare, care se intalneste in marile polare. 2. Grup de pesti marini, in care predomina o anumita specie. II. 1. Postament, suport care sustine o masina-unealta. 2. Masa de atelier pe care se fixeaza piesele de prelucrat. 3. Instalatie pentru incercarea puterii motoarelor. 4. Scandura transversala la barci, pe care stau cei care trag la vasle; banca. III. 1. Numele unui joc de carti. 2. (Fam.) Gluma ieftina; anecdota; minciuna. [Pl. -curi. / < fr. banc, germ. Bank].