DOMINO, dominouri, s. n. 1. Imbracaminte de bal mascat, in forma de mantie lunga cu gluga. ♦ Persoana care poarta la bal o asemenea imbracaminte. 2. Numele unui joc de societate care se joaca cu 28 de piese plate, dreptunghiulare, insemnate cu un numar de puncte (de la zero la sase) si pe care jucatorii le combina intre ele dupa anumite reguli. [Acc. si: (2) domino] – Din fr. domino.

COSTUMA, costumez, vb. I. Refl. A se imbraca cu un costum special pentru bal mascat, pentru iesirea in scena etc. – Din fr. costumer.

COSTUMATIE, costumatii, s. f. Imbracaminte speciala pentru o piesa de teatru, un bal mascat etc.; fel de a se imbraca intr-o asemenea imprejurare. [Var.: costumatiune s. f.] – Costuma + suf. -atie.

A SE COSTUMA ma ~ez intranz. 1) (despre persoane) A imbraca un costum special pentru bal mascat. 2) (despre actori) A imbraca un costum corespunzator rolului dat. /<fr. se costumer

DOMINO ~uri n. 1) Costum de bal mascat, constand dintr-o mantie lunga cu gluga. 2) Persoana imbracata in asemenea costum. 3) Joc de societate, la care se folosesc 28 de piese plate dreptunghiulare, impartite in doua si avand insemnate un numar de puncte (de la 0 la 6). /<fr. domino

MASCA vb. I. 1. tr., refl. A(-si) acoperi fata cu o masca (mai ales la un bal mascat). 2. tr. (Fig.) A ascunde (ceva) sub false aparente, cu intentia de a insela pe cineva; a camufla, a ascunde, a disimula. ♦ A ascunde vederii, a camufla. 3. tr. (Mar.) A face ca velele sa primeasca vantul din fata, astfel ca nava sa fie impinsa inapoi. [P. i. 3,6 -cheaza. / cf. fr. masquer].

COSTUMA vb. I. refl. A se imbraca special (pentru un bal mascat, pentru un rol intr-o piesa de teatru etc.). [< fr. costumer].

COSTUMATIE s.f. Imbracaminte speciala pentru o piesa de teatru, un bal mascat etc.; fel de a se imbraca la baluri, in piesele de teatru etc. [Gen. -iei, var. costumatiune s.f. / < costuma + -atie].

DOMINO s.n. I. Joc de societate format din cel putin 28 de piese plate, dreptunghiulare, insemnate cu puncte (de la 0 pana la 6). II. Costumatie de bal mascat, compusa dintr-o mantie neagra cu gluga. ♦ Persoana costumata in acest fel. [Acc. si domino. / < fr., it., sp. domino].

domino s. n. – 1. Imbracaminte de bal mascat. – 2. Joc de societate cu piese plate, dreptunghiulare. – Mr. domina. It. domino, in parte prin intermediul fr. (direct in mr.), cf. ngr. δόμινο, tc. domino, sp. domino.

COSTUMA vb. tr., refl. a (se) imbraca special (pentru un bal mascat, pentru un rol intr-o piesa de teatru etc.); a deghiza. (< fr. costumer)

COSTUMATIE s. f. imbracaminte speciala pentru o piesa de teatru, un bal mascat etc.; fel de a se imbraca, in asemenea ocazii. (< costuma + -/t/ie)

TRAVESTI² vb. I. tr., refl. a (se) deghiza (pentru un carnaval, un bal mascat). II. refl. (despre actori) a interpreta mai multe roluri in una si aceeasi piesa. (< fr. travestir, it. travestire)

MASCARADA, mascarade, s. f. 1. Actiune sau atitudine falsa, ipocrita; prefacatorie, inselatorie, farsa; inscenare. ◊ Expr. (Rar) Om de mascarada = om de nimic; secatura. 2. (Inv.) bal mascat; grup de oameni mascati. – Din fr. mascarade.

MASCAT, -A, mascati, -te, adj. 1. Care poarta masca (1), acoperit cu masca; mascuit. ◊ bal mascat = bal la care participantii sunt deghizati sau poarta masca (1). 2. Care nu se vede, fiind acoperit de un alt obiect, de un strat de material etc.; care este ascuns privirilor; camuflat. ♦ Fig. Care ascunde realitatea sub o aparenta inselatoare; disimulat. – V. masca.

MASCARADA ~e f. 1) Fapta menita sa pacaleasca pe cineva; festa; farsa. 2) inv. bal mascat. /<fr. mascarade

BAL¹ s.n. Petrecere, reuniune cu dans organizata de obicei intr-un local special pregatit. ◊ bal mascat = bal la care participantii poarta masca. [Pl. -luri. / < fr. bal, cf. it. ballo < lat.t. ballare – a dansa].

AMAN, Theodor (1831-1891, n. Cimpulung), pictor si grafician roman. A oscilat intre academism si romantism, prezentind puternice trasaturi realiste si, in mestesug, receptivitate la innoiri impresioniste. Compozitii cu teme istorice („Izgonirea turcilor de la Calugareni”, „Boerii surprinsi la ospat de trimisii lui Vlad Tepes”), tablori de gen („Hora la Aninoasa”, „bal mascat in atelier”, „Pe terasa la Sinaia”). Portrete („Principesa Zoe Brincoveanu”), naturi moarte. In creatia sa de gravor (acvaforte) imbratiseaza o tematica similara cu a picturii. Fondator, alaturi de Gh. Tattarescu, al Scolii de Arte Frumoase din Bucuresti, pe care o conduce pina la sfirsitul vietii. M. post-mortem al Acad. (1991).

BARBU, Aca de ~ (1895-1958, n. Sighisoara), soprana romana. A cintat la Bucuresti si la Cluj. Repertoriu romantic („bal mascat” de Verdi, „Tristan si Isolda” de Wagner) si romanesc („Napasta” de S. Dragoi). Fondatoare a operei din Timisoara (1947).

masca vb. 1. (inv.) a se mascari. (Participantii la bal s-au ~.) 2. v. camufla. 3. v. acoperi. 4. a ascunde, a voala. (Norii ~ lumina soarelui.) 5. a ascunde, a tainui, (inv. si reg.) a tagadui, (inv.) a retacea, (fig.) a acoperi. (Isi ~ ignoranta.)

bal¹ ~uri n. Petrecere publica cu dansuri, organizata, mai ales, seara sau noaptea. Costum de ~. ◊ ~ mascat petrecere la care participantii poarta masti. /<fr. bal, it. ballo

COSTUMAT, -A, costumati, -te, adj. Imbracat cu un costum special (la bal, pe scena etc.). ◊ bal costumat = bal la care participantii poarta costume originale (fara sa fie mascati). – V. costuma.

masca s. 1. (inv. si reg.) obrazar, (inv.) mascaroana, (grecism inv.) mutuna. (Purta pe fata o ~.) 2. (inv.) mascaroana, (grecism inv.) mutuna. (O ~ a iesit de la bal.) 3. v. fizionomie.