CHIP, chipuri, s. n., adv. 1. S. n. 1. Fata, obraz, figura. Un chip oval. ♦ Expresie a fetei; fizionomie. Un chip trist. 2. Infatisarea sau aspectul unei fiinte. Avea chip omenesc. ◊ Loc. adv. In chip de... = cu infatisare de..., asemenea cu... ♦ Persoana; fiinta. A vazut acolo multe chipuri. 3. Imagine, infatisare a unei fiinte sau a unui obiect, redata prin desen, pictura, sculptura etc. ◊ Chip cioplit = idol. II. S. n. 1. Fel, mod, gen. Scrie intr-un chip original. ◊ Loc. adj. Fel si chip de... = tot felul de... ◊ Loc. adv. (In sau cu) fel si chip (sau chipuri) = in tot felul, in toate modalitatile posibile. 2. (Rar) Modalitate, posibilitate. ◊ Loc. adv. Cu orice chip = oricum. In (sau cu) nici un chip = nicidecum. ◊ Expr. Nu e chip sa... = nu se poate, imposibil sa... A nu avea (nici un) chip (sa...) = a nu avea posibilitatea, a nu putea (sa...). (Pop.) A afla chip (si cale) = a gasi un mijloc eficace, o solutie. 3. (Reg.) Incercare (de a gasi o solutie) 4. (In expr.) Cu chip sa... = ca sa..., pentru ca sa..., avand intentia sa... Cu chip ca... = sub pretext ca..., sub aparenta ca... III. Adv. (La pl. art.; pop.) Vorba vine, cica. ♦ La drept vorbind, nu-i vorba; ba chiar. – Din magh. kep.

baS² adv. (Reg.) chiar, intocmai. – Sb. bas (< tc.).

baS², adv. (Reg.) chiar, tocmai. – Din scr. bas.

INCA adv. I. (Cu sens modal) 1. in plus, pe deasupra. Au venit inca doua persoane. ◊ Expr. ba inca (sau si inca) = chiar mai mult decat atat. Dar inca = a) cu atat mai mult; b) (dupa o propozitie negativa) cu atat mai putin. (Si) inca cum = foarte mult, in mare masura. Inca pe atat(a) = dublu. 2. (Reg.) De asemenea. 3. (Reg.) chiar. II. (Cu sens temporal) 1. (Arata repetarea actiunii) Din nou, iarasi. 2. Si acum, in continuare, mai. Inca dureaza. 3. (In propozitii negative) Pana acum; pana atunci. Inca nu mi-a raspuns. ♦ Deja. – Lat. unquam.

ba³ adv. (accentueaza sensul cuvintelor pe care le insoteste) chiar. Nu-mi pare rau, ba imi pare bine. /<bulg., sb. ba

chiar¹ adv. 1. Tocmai, intocmai, exact. Acum hora era chiar in sosea (REBREANU). ♦ Insusi, singur, nu altcineva sau altceva. Copilul cu bobocii era chiar copilul lui (EMINESCU). 2. Pana si, inca si. chiar prin somn... isi urmarea gandul hotarat (C. PETRESCU). ♦ (Precedat de „ba”) ba inca, ce e mai mult. ♦ (Precedat de „nici”) Nici macar. ♦ (Urmat de propozitie concesiva introdusa prin „daca” sau „de”) Si daca. In casa unui prietin eu am sa ma asez chiar daca nu ma pofteste nimeni (SADOVEANU). 3. Inca (de pe vremea aceea). chiar de-acum un an. 4. In realitate, de fapt, intr-adevar. Nu ca zic eu, dar chiar vine (CREANGA). – Lat. clarus.

basn, pl. uri (turc. bas, cap, sef, superior, virf, de unde si bg. bas, sef, agiu. V. basa, bimbasa, baslic). Agiu la zarafie (Vechi). Prisos, plus, rest: basu ce-i iesea de la raz (CL., 1910, 77). Prefix care arata superioritatea: bas-cutnie (cutnie de prima calitate), bas-ceaus (sergent-major de infanterie), bas-hot (mare hot). V. arhi-, para-, stra-, vel-. – In banat. (dupa sirb.) „chear, tocmai”. V. baron.

chear (ea dift.) adj. (lat. clarus, limpede, ca adv. claro; it. chiaro, pv. clar, fr. clair, sp. pg. claro. V. clar). Vechi. Pur, limpede: vin chear, cheara si adevarata istorie. Adv. Limpede, lamurit: mai chear ne spune, va vedea bine si chear, mult mai chear. Azi. Curat, in adevar [!]: era chear el (sau el insusi sau el singur), acesta e chear d***u (curat d***u, d***u curat, d***u´n persoana, d***u gol). Tocmai: chear ma gindeam (sau ma gindeam chear) sa vin la tine, vin chear de la Roma (de la Roma chear, de la Roma insasi). Insusi: chear d***u sa fie, tot nu ma tem. Chear asa, curat asa, bine zici (cind e exclamativ, acc. e pe chear, cind nu, nu formeaza locutiune, si acc. e pe asa: e chear asa cum iti spun). ba ca chear (iron.), da, da! bine zici! curat! curat asa! Chear atunci, in ori-ce caz, chear daca, ori-ce ar fi, chear asa sa fie: Zicea ca ma va ucide! Chear atunci, tot nu trebuia sa-i spui! Chear din senin sau din chear senin (dintr´un senin clar), fara cel mai mic motiv: s´a suparat chear din senin. V. savai.