CHILA², chile, s. f. Element principal de rezistenta al osaturii unei nave, asezat pe axa longitudinala a fundului navei. – Din fr. quille.

TRAVERSA, traverse, s. f. Grinda de fier, de lemn, de beton armat etc., asezata transversal pe axa longitudinala a unei constructii sau a unui sistem tehnic si folosita ca piesa de rezistenta la construirea scheletului unei cladiri, al unui pod, al unei masini etc. ♦ Bara de lemn, de metal sau de beton armat care se asaza transversal sub sinele de cale ferata si de care acestea se fixeaza prin crampoane sau suruburi. ♦ Parama sau grinda transversala fata de directia unei nave, pe care se sprijina puntea. ♦ Fasie de panza care se pune deasupra covorului pentru a-l proteja. – Din fr. traverse.

TRAVERSA ~e f. 1) Bara de rezistenta asezata transversal pe axa longitudinala a unei constructii sau a unui sistem tehnic. 2) Fiecare dintre barele transversale instalate sub sinele de cale ferata de care se fixeaza prin suruburi. /<fr. traverse

CHILA s.f. Piesa din axa longitudinala a unei nave, care, impreuna cu carlinga centrala, constituie baza scheletului navei. [< fr. quille, cf. ol. kiel].

TRAVERS s.n. 1. (Mar.) Partea de jos si de sus a coastei unei corabii. ♦ Directie perpendiculara pe directia in care se deplaseaza o nava. ◊ Vant de travers = vant care bate dintr-o directie (aproape) perpendiculara pe axa longitudinala a navei. 2. Nume generic pentru tesaturile care au dungi transversale. [Pl. -se, -suri. / < fr. travers].

DERIVA s.f. I. 1. Unghi format de axa longitudinala a unei nave sau a unui avion cu drumul de urmat sub actiunea curentilor maritimi sau aerieni. ◊ A merge in deriva = a naviga in voia vantului si a valurilor. 2. Unghi format, la tragerile indirecte cu tunul, de planul de tragere cu planul de ochire. II. Partea verticala fixa a ampenajului unui avion, al unui planor. [< fr. derive, it. deriva].

CHILA³, chile, s. f. Piesa de rezistenta asezata pe axa longitudinala a fundului unei nave, in exteriorul ei, de care se prind bordurile navei. – Fr. quille.

VRIE, vrii, s. f. Miscare de rasucire a unui avion in jurul unei axe longitudinale in timpul coborarii si in conditiile pierderii de viteza. [Var.: vrila s. f.] – Din fr. vrille.

TONOU ~ ri n. Figura de acrobatie aeriana a unui avion in zbor, care descrie o rotatie in jurul axei longitudinale, fara a-si schimba directia sau inaltimea de deplasare. /<fr. tonneau

GIRODIRECTIONAL s. n. aparat giroscopic de bord care indica directia axei longitudinale a avionului. (< engl. gyrodirectional)

TONOU, tonouri, s. n. Evolutie a unui avion aliat in zbor orizontal, in care acesta executa o miscare de rotatie in jurul axei sale longitudinale fara a-si schimba directia sau inaltimea de zbor. – Din fr. tonneau.

RULIU, ruliuri, s. n. Oscilatie de inclinare a unei nave in jurul axei sale longitudinale, provocata de actiunea valurilor inalte, cand directia de inaintare a navei este paralela cu valurile. [Acc. si: ruliu] – Din fr. roulis.

RULIU ~ri n. Balansare a unei nave (mari-time sau aeriene) in jurul axei sale longitu-dinale. /<fr. roulis

SPIRALIZAre ~ari f. Operatie de deformare a unui material filiform, tubular etc., in asa fel incat axa lui longitudinala sa ia forma de elice. /<fr. spiralisation

SPRING s.n. (Mar.) Parama de legare sau de manevrare data din bordul unei nave, oblic fata de axa sa longitudinala la o baba, sau alt mijloc de amarare de pe chei. [Var. spring. / < engl. spring].

TANDEM s.n. 1. Bicicleta cu tractiune dubla pentru doua persoane, avand seile asezate una in spatele celeilalte. 2. Cilindru compresor mecanic cu doua tavaluguri, egale ca marime, ca forma si ca greutate. 3. (Tehn.) In tandem = pozitie de montare a doua sisteme tehnice care lucreaza impreuna, astfel incat axele lor longitudinale sa fie in prelungire. [< fr., engl. tandem < lat. tandem – in sfarsit, intr-o enumerare].

TANDEM s. n. 1. bicicleta cu tractiune dubla pentru doua persoane, avand seile asezate una in spatele celeilalte. 2. cabrioleta descoperita, trasa de doi cai inhamati unul dupa altul. 3. cilindru compresor mecanic cu doua tavaluguri, egale ca marime, ca forma si greutate. 4. pozitie de montare a doua sisteme tehnice care lucreaza impreuna, astfel incat axele lor longitudinale sa fie in prelungire. 5. (fam.) asociatie de doua persoane (nedespartite). (< fr., engl. tandem)

FORMERET s.n. (Arhit.) Arc de ancadrament longitudinal, paralel cu axa boltii, inserat intr-un zid lateral. [< fr. formeret].

FORMERET s. n. arc de ancadrament longitudinal, paralel cu axa boltii, inserat intr-un zid lateral. (< fr. formeret)