EPIGON s.m. 1. Denumire data fiilor celor sapte comandanti care au pierit la asediul Tebei. ♦ Diadoh. 2. (Adesea ironic) Descendent, urmas (inferior predecesorilor); scriitor minor din faza de declin a unei scoli literare. [< fr. epigone, it. epigono, cf. gr. epigonos – descendent].

ETIAM PERIERE RUINAE (lat.) chiar si ruinele au pierit – Lucan, „Pharsalia”, IX, 966. Stare de dezastru total.

RAZBOAIELE MONDIALE, denumirea celor doua mari conflagratii din sec. 20. Primul Razboi Mondial (1914-1918), conflict armat izbucnit ca urmare a contradictiilor intre marile puteri, in lupta pentru reimpartirea sferelor de influenta si pentru acapararea de colonii si teritorii straine. A inceput prin ofensiva Puterilor Centrale (Germania si Austro-Ungaria) impotriva Antantei (Franta, Marea Britanie si Rusia), antrenand, in final, 33 de tari cu o populatie de peste un miliard locuitori. A izbucnit prin atacarea Serbiei de catre Austro-Ungaria (28 iul. 1914), pretextand asasinarea printului mostenitor al Austriei, Franz Ferdinand, la Sarajevo. Principalele actiuni militare s-au desfasurat in Europa, actiuni secundare avand loc in Africa, Asia si Oc. Pacific. In 1914 armatele germane au ocupat V Belgiei (aug.) si o parte a Frantei, fiind oprite de armatele franco-engleze pe Mama, iar in E, ai oprit ofensiva rusa prin victoriile de la Tannenberg si Lacurile Mazuriene (sept.). La sfarsitul lui 1914 fronturile stabilizandu-se, razboiul a devenit un razboi de pozitii. In 1915 frontul rasaritean a fost mai activ; ofensiva Puterilor Centrale s-a soldat cu ocuparea Poloniei, Lituaniei si a Galitiei. Ofensiva armatei italiene, intrata in razboi alaturi de Antanta (mai), este oprita in Alpi. Dupa intrarea in razboi a Bulgariei (oct.), alaturi de Puterile Centrale, Serbia este infranta si ocupata, iar Antanta debarca trupe in Grecia (oct.), formand frontul de la Salonic. In 1916 pe frontul de V au avut loc marile batalii de la Verdun si de pe Somme, iar in E armata rusa, in urma ofensivei din iun.-sept., a silit armata austro-ungara sa se retraga din Galitia rasariteana si din Bucovina. La 14/26 1916, dupa doi ani de neutralitate, Romania s-a alaturat Antantei, care promitea terit. romanesti stapanite de de Austro-Ungaria (Transilvania, Banat, Bucovina). Dupa cateva succese militare in Transilvania, armata romana infranta pe Frontul de Sud, la Turtucaia, a fost obligata sa se retraga. In dec. 1916, trupele inamice au ocupat Capitala si, o data cu ea, aproximativ 2/3 din terit. Romaniei, frontul stabilizandu-se la inceputul anului 1917, pe linia Siretului, de-a lungul Dunarii si al bratului Sf. Gheorghe. In 1917, prin intrarea in razboi a S.U.A., Chinei si a altor state, alaturi de Antanta, sansele acesteia de a obtine victoria s-au marit. Pe frontul romanesc, armata romana reorganizata a desfasurat ofensiva de la Marasti si a zdrobit ofensiva armatei germane de la Marasesti. In febr. 1917, in urma revolutiei bolsevice, tarismul a fost rasturnat, iar ca rezultat al insurectiei de la Petrograd (24-25 oct./6-7 nov. 1917) este instaurata puterea sovietica, Rusia fiind proclamata Republica Sovietica Federativa Socialista (ian. 1918). In conditiile refuzului Germaniei de a incheia o pace fara anexiuni, Rusia Sovietica a semnat, in interesul salvarii revolutiei, Tratatul de Pace de la Brest-Litovsk (3 mart. 1918). Se declanseaza razboiul civil (1918-1922), in sprijinul fortelor albgardiste intervenind Marea Britanie, Franta, S.U.A., Japonia si Italia, ostile puterii sovietice. In 1918 armatele Antantei trec la ofensiva pe toate fronturile. In Balcani ele inainteaza rapid spre Dunare; Bulgaria, unde izbucnise o rascoala republicana, capituleaza (sept.). In Austro-Ungaria au loc miscari de eliberare nationala si pentru transformari democratice ale cehilor, slovacilor, sarbilor, croatilor, romanilor. Revolutia din Ungaria, izbucnita in oct., a proclamat abolirea dualismului austro-ungar, independenta Ungariei, republica democratica; Croatia, Slovenia, Muntenegru, Bosnia s-au unit cu Serbia, formand Regatul Sarbilor, Croatilor si Slovenilor, iar Cehia si Slovacia au format Cehoslovacia. In nov. a fost restabilit statul polon independent. Austro-Ungaria infranta si pe frontul italian a semnat armistitiul la 3 nov., iar Germania la 11 nov. Romania, care incheiase cu Puterile Centrale, Bulgaria si Turcia, Pacea de la Buftea-Bucuresti, o denunta printr-un ultimatum la 27 oct./9 nov., reintrand in razboi. In imprejurarile prabusirii Imp. Habsburgic si a tarismului in Rusia a aparut posibilitatea incheierii procesului de formare a statului national unitar roman. Basarabia, Bucovina si Transilvania se unesc cu Romania, ca urmare a hotararilor adoptate in 1918 la Chisinau (27 mart./9 apr.), Cernauti (15/28 nov.) si Alba Iulia (18 nov./1 dec.). Primul Razboi Mondial a luat sfarsit cu victoria Antantei, concretizata prin sistemul de tratate de pace de la Versailles, cel mai important, cu Germania, fiind semnat la 28 iun. 1919. In acest razboi s-au folosit submarinele, gazele toxice (Ypres, 1916) si avioanele. S-au pricinuit uriase pierderi umane (c. 9.700.000 morti si c. 20.000.000 raniti) si materiale (evaluate la peste 278 miliarde dolari). Al Doilea Razboi Mondial (1939-1945), cel mai mare conflict militar, politic, economic si diplomatic din istoria omenirii, care a cuprins in final, 72 de state cu o populatie de c. 1.700.000.000 de oameni (80% din populatia lumii), fiind mobilizati sub arme 110.000.000 de oameni. A fost dezlantuit de Germania, aliata cu Italia si Japonia, cu scopul instaurarii dominatiei lor asupra lumii. La 1 sept. 1939 Germania a atacat Polonia, dezlantuind razboiul. Marea Britanie si Franta, desi au declarat razboi Germaniei (3 sept.) n-au intreprins actiuni militare de anvergura („Razboiul ciudat”), Polonia fiind infranta in 26 zile. Dupa ce au ocupat Danemarca si Norvegia, armatele germane au invadat Olanda, Belgia, Luxembourg si Franta care, atacata si de Italia (intrata in razboi la 10 iun. 1940), a semnat armistitiul la 22 iun. 1940. Prin intrarea Italiei in razboi, au inceput operatiunile militare si in Africa. Prinsa intre Germania si U.R.S.S., care isi delimitasera sferele de interese prin Pactul Molotov-Ribbentrop (23 aug. 1939), Romania s-a gasit izolata pe plan extern, lipsita de orice sprijin din afara; in acest context, i-au fost impuse importante cesiuni teritoriale: Basarabia, partea de nord a Bucovinei si tinutul Herta au fost anexate (iun. 1940) de U.R.S.S.; partea de NE a Transilvaniei, prin Dictatul de la Viena (aug. 1940) a fost cedata Ungariei, iar apoi Bulgariei partea de S a Dobrogei – Cadrilaterul (sept. 1940). La 6 sept. 1940 regele Carol al II-lea renunta la tron, puterea fiind preluata de generalul Ion Antonescu; din oct. 1940 trupele germane intra in tara. In primavara lui 1941, Germania ocupa Iugoslavia si Grecia (atacata anterior de Italia), instaurandu-si controlul in Pen. Balcanica. La 22 iun. 1941, trupele germane, incalcand Tratatul de neagresiune incheiat intre U.R.S.S. si Germania in 1939, au atacat prin surprindere Uniunea Sovietica, sperand ca prin desfasurarea „razboiului fulger” sa o invinga pana la sfarsitul anului. Impreuna cu Germania au inceput operatiuni militare impotriva Uniunii Sovietice, Romania, Finlanda, Slovacia, Ungaria si Italia. Prin concentrarea de forte si amploarea bataliilor, frontul sovieto-german a devenit principalul front al razboiului. In primele luni, trupele germane au ocupat o mare parte a terit. U.R.S.S., dar in dec. au suferit, in fata Moscovei, prima mare infrangere. In Extremul Orient, Japonia, care continua razboiul impotriva Chinei, a atacat baza maritima a S.U.A. de la Pearl Harbor (7 dec. 1941), provocand intrarea S.U.A. in razboi. S-a constituit astfel coalitia statelor antifasciste. Un rol insemnat in lupta impotriva Germaniei l-au avut miscarile de rezistenta din tarile ocupate de Reich. In 1942, pe Frontul de Est incepe la 19 nov. contraofensiva de la Stalingrad, terminata printr-un mare dezastru pentru trupele germane si romane. Pe frontul din Extremul Orient, unde Japonia castigase pana atunci o serie de victorii, incepe contraofensiva anglo-americana. In Africa de N aliatii trec la ofensiva, provocand grele pierderi trupelor italo-germane (El Alamein). Anul 1943 a marcat trecerea definitiva a initiativei strategice in mainile coalitiei antifasciste. Pe frontul rasaritean, dupa batalia de la Kursk, ofensiva armatei sovietice sileste armatele germane la retragere. In iul. 1943, armatele anglo-americane debarca in Italia. In sept. Italia iese din razboi si declara razboi Germaniei, ceea ce provoaca ocuparea Italiei de N si centrale de catre germani (Republica de la Salo). In unele tari – U.R.S.S., Iugoslavia, Italia, China – miscarea de rezistenta ia o amploare deosebita, provocand grele pierderi ocupantilor. In 1944, pe frontul de E armatele sovietice au zdrobit mari grupuri de armate germane si, dupa eliberarea terit. U.R.S.S., au depasit granitele de stat ale acesteia, desfasurand operatiuni militare victorioase pe terit. Poloniei, Romaniei, Bulgariei, Iugoslaviei, Ungariei, Cehoslovaciei, Austriei, Danemarcii, Norvegiei. In sept., Finlanda cere armistitiu. In V, puternice forte anglo-americane au debarcat in Normandia (6 iun.) si, impreuna cu Fortele Franceze din interior, au inceput operatiunile de eliberare a Frantei. Anul 1944 a fost anul unor victorii hotaratoare ale coalitiei antifasciste, al insurectiilor din Paris (aug.), Slovacia (aug.), Bulg. (sept.) si al ofensivei fortelor de rezistenta antigermana din Iugoslavia, Grecia, Albania. In oct. 1944, trupele engleze au debarcat in Grecia. Romania, in urma loviturii de stat de la 23 august 1944, a intors armele impotriva Germaniei, alaturandu-se coalitiei antifasciste. Schimbarea de orientare a dus la prabusirea dispozitivului german din Balcani, deschizand larg calea inaintarii rapide a armatelor sovietice, grabind victoria armatelor aliate impotriva Germaniei. Dupa alungarea, la 25 oct. 1944, a tuturor trupelor hitleristo-horthyste de pe intreg teritoriul Romaniei trupele romane au luptat alaturi de Armata Rosie, contribuind la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei si a unei parti din teritoriul Austriei. In 1945, armatele sovietice incercuiesc Berlinul si-l ocupa (2 mai), dupa lupte indarjite. La 5 mai izbucneste insurectia de la Praga, orasul fiind eliberat la 9 mai. Infranta, Germania capituleaza fara conditii (9 mai 1945). In Extremul Orient, Japonia suferea infrangeri importante. In iun. 1945, americanii debarca pe terit. Japoniei, in arh. Ryūkyū. In aug. 1945, U.R.S.S. incepe operatiunile militare impotriva Japoniei, in Manciuria, iar la 6 si respectiv 9 aug., S.U.A. efectueaza bombardamente atomice asupra oraselor Hiroshima si Nagasaki. Zdrobita, Japonia capituleaza fara conditii la 2 sept. 1945. In cel de-al Doilea Razboi Mondial au pierit c. 50.000.000 de oameni. Incalcand conventiile internationale, Germania, Italia si Japonia au folosit metode barbare de ducere a razboiului. Hitler a dus o politica de exterminare a populatiei evreiesti din spatiul german si din terit. ocupate vremelnic („Holocaust”). Numai in lagarele de concentrare au pierit c. 6 mil. oameni din randurile evreilor. Pierderile materiale se cifreaza la c. 1.384 miliarde dolari. Crimele de razboi savarsite au fost condamnate la procesele de la Nurnberg si Tōkyō. Dupa terminarea razboiului s-au incheiat la Paris (febr. 1947) tratatele de pace cu Italia, Romania, Bulgaria, Ungaria si Finlanda. Germania a fost divizata in urma ocuparii ei de catre fortele S.U.A., U.R.S.S., Marii Britanii si Frantei si a inceputului Razboiului rece (in 1949 s-au constituit cele doua state germane R.F.G. si R.D.G.). In sept. 1951, S.U.A. si Marea Britanie au incheiat un tratat de pace separat cu Japonia; in 1956, inceteaza starea de razboi dintre U.R.S.S. si Japonia. In mai 1955 a fost semnat Tratatul de Pace cu Austria.

Eteocles, fiul lui Oedipus si al Iocastei si frate cu Polynices. Dupa descoperirea incestului savirsit de Oedipus si dupa plecarea acestuia din cetatea Thebae, Eteocles si Polynices hotarisera sa domneasca pe rind, fiecare cite un an. La implinirea termenului Eteocles refuza insa sa-i cedeze locul fratelui lui. Atunci Polynices cere ajutor regelui Adrastus (v. si Adrastus) si organizeaza expeditia „celor sapte impotriva Tebei”. In cursul ciocnirii, cei doi frati au pierit intr-o lupta corp la corp, ucigindu-se reciproc. In timp ce tebanii, socotindu-l tradator, au refuzat sa ingroape trupul neinsufletit al lui Polynices (v si Antigone), Eteocles a fost inmormintat cu mare cinste. Unul dintre fiii sai, Laodamas, avea sa domneasca peste cetatea Thebae in timpul expeditiei organizate de epigoni.

Helenus, fiul lui Priamus, regele Troiei, si al Hecubei. Ca si sora sa, Cassandra, Helenus fusese inzestrat de Apollo cu darul profetiei. A participat la razboiul troian, luptind alaturi de Hector, si a fost ranit de catre Menelaus. Dupa moartea lui Paris s-a numarat printre pretendentii la mina Helenei. A fost respins insa in favoarea lui Deiphobus si, simtindu-se jignit, s-a retras pe muntele Ida. Acolo a fost luat prizonier de greci, carora le-a dezvaluit – gratie darului sau de prezicator – ce conditii trebuiau indeplinite pentru ca Troia sa poata fi cucerita: Pyrrhus, fiul lui Achilles, sa lupte in rindurile grecilor, Palladium, statuia miraculoasa cazuta din ceruri, sa fie luata de la troieni si grecii sa puna mina pe osemintele lui Pelops. Dupa incendierea Troiei, Helenus a revenit, ca prada de razboi, lui Pyrrhus pe care l-a salvat de la moarte sfatuindu-l – tot gratie darului sau de prezicator – sa nu aleaga drept cale de intoarcere marea, pe care avea sa piara ulterior intreaga flota a grecilor. Mai tirziu, Helenus s-a casatorit cu Amdromacha (v. si Andromacha), cu care a avut un fiu, Cestrinus. Dupa moartea lui Pyrrhus i-a urmat la tron, capatind o parte din regatul acestuia. Cind Aeneas, in drum spre Italia, a trecut prin Epirus, el a fost gazduit acolo de catre Helenus.

FIAT IUSTITIA, PEREAT MUNDUS! (lat.) sa se faca dreptate (chiar de-ar fi) sa piara lumea! – Quintus Mucius Scaevola. Legea trebuie aplicata in orice conditii, dreptatea trebuie instaurata cu orice pret.

PIELAR ~i m. 1) Mester care prelucreaza piei si/sau confectioneaza obiecte din piele. 2) inv. Negustor de piei si de obiecte din piele. /piele + suf. ~ar

PIELAR, pielari, s. m. Meserias care prelucreaza piei, care confectioneaza obiecte din piele; comerciant, negustor de piei sau de obiecte confectionate din piele. – Piele + suf. -ar.

QUALIS ARTIFEX PEREO! (lat.) ce artist piere cu mine! – Suetoniu, „De vita XII Caesarum”. Acestea ar fi fost ultimele cuvinte ale lui Nero, care se socotea un mare poet, actor si cantaret. Expresia are astazi sens ironic.

RISIPI vb. 1. v. imprastia. 2. a (se) imprastia, a (se) raspandi, a (se) razleti, (pop.) a (se) nasadi, (inv. si reg.) a (se) sparge, a (se) spargalui, (prin Olt. si Ban.) a (se) spranji, (inv.) a (se) scociori, a (se) scodoli. (I s-a ~ intreaga turma.) 3. a imprastia, a spulbera, a vantura, (inv.) a sparcui. (A-i ~ pe dusmani in cele patru zari.) 4. a (se) destrama, a (se) imprastia, a (se) spulbera, (Olt.) a (se) varzui, (inv.) a (se) raschira, (pop. fig.) a (se) razbuna. (Dupa ploaie, norii s-au ~.) 5. a se imprastia, a se ridica. (Ceata s-a ~.) 6. a disparea, a pieri. (Noaptea s-a ~.) 7. a imprastia, a spulbera, (pop.) a zburataci. (Vantul ~ frunzele.) 8. v. raspandi. 9. a (se) imprastia, a (se) raspandi, a (se) revarsa, a (se) varsa. (Soarele ~ o caldura placuta.) 10. a indeparta, a spulbera. (I-a ~ toata temerea.) 11. v. cheltui. 12. v. irosi. 13. v. darama.

ALGECIRAS (ALEGESIRAS [alheθiras]), oras in S Spaniei (Andaluzia), port la M. Mediterana; 96,9 mii loc. (1987). Export de piei, pluta, spirt si roci de constr. Pescuit. Primul oras spaniol cucerit de arabi (711). In 1906 a avut loc aici o conferinta internationala, care a rezolvat in favoarea Frantei si Spaniei rivalitatea franco-germana pentru stapinirea Marocului. Conferinta de la A. marcheaza incheierea primei crize marocane.

GRAI ~iuri n. 1) Facultate a omului de a emite sunete articulate; voce; glas. ◊ A-i pieri (sau a-si pierde) ~iul a) a nu mai vorbi; a amuti; b) a nu mai avea ce spune. 2) Sistem de comunicare intre oameni, cu ajutorul limbii; limbaj; vorbire. ◊ Prin viu ~ in mod oral. 3) Mod de exprimare; vorbire; limba. ~ ales. 4) Unitate lingvistica subordonata dialectului. /Din a grai

GLAS ~uri n. 1) Sunet sau ansamblu de sunete emise de om cu ajutorul coardelor vocale; facultate a omului de a emite sunete articulate; voce; grai. ~ puternic. ~ ragusit. ◊ Intr-un ~ toti deodata. A da ~ a) a striga; b) a exprima (verbal sau in scris). A ridica ~ul a se rasti. A capata (sau a prinde) ~ a capata curaj. A-i pieri (sau a i se stinge) ~ul a) a nu mai putea sa vorbeasca; b) a nu mai avea ce raspunde; a se da batut. 2) mai ales la pl. Murmur produs de mai multe persoane ce vorbesc concomitent. 3) Sunet sau ansamblu de sunete scoase de pasari sau de animale. 4) fig. Zgomot produs de unele fenomene naturale. ~ul apelor. 5) fig. Sunet produs de un instrument muzical. ~ de vioara. /<sl. glasu

BUNDA, bunde, s. f. 1. Haina lunga si larga de postav, imblanita, purtata de barbati; (reg.) blana mare facuta din piei de oaie, intrebuintata de tarani ca imbracaminte de iarna. 2. (Reg.) Cojocel scurt, fara maneci, din piele de miel, avand pe fata cusaturi din fire de lana colorata, pe care il poarta taranii si tarancele; pieptar. – Magh. bunda.

A SE USCA ma usuc intranz. 1) A ramane fara apa sau umezeala. Pamantul se usuca. Rufele s-au uscat. ◊ A i ~ cuiva ochii (sau lacrimile) a nu mai plange. A i ~ cuiva gura (sau limba, gatul) a avea o senzatie puternica de sete. 2) (despre vegetatie) A-si pierde cu totul seva (de seceta, de frig etc.); a pieri. Iarba s-a uscat. 3) (despre fiinte) A slabi tare (din cauza unei suferinte fizice sau morale). ~ de jale. ~ de durere. 4) (despre tesuturi sau organe) A suferi o atrofie; a se degrada fizic; a se atrofia; a seca. /<lat. exsucare

izidi (izadi), izidesc, vb. IV (pop.) 1. (despre avere) a (se) paradui, a (se) risipi, a (se) chetui fara socoteala, a (se) matrasi. 2. (despre oameni si dobitoace) a pieri, a se prapadi, a muri. 3. (despre bauturi) a se strica.

GRAI, graiuri, s. n. 1. Glas, voce. ◊ Loc. adv. Intr-un grai = intr-un glas, toti deodata. ◊ Expr. A prinde (sau a da) grai = a incepe sau a se hotari sa vorbeasca. A-i pieri (sau a-si pierde) graiul = a nu mai putea sa vorbeasca (de emotie, de frica etc.), a amuti; a nu mai avea ce sa spuna. 2. Facultatea de a vorbi. ◊ Loc. adv. Prin viu grai = oral. 3. Limba. ♦ Fel de a vorbi. 4. Unitate lingvistica subordonata dialectului, caracteristica pentru o regiune mai putin intinsa; p. ext. dialect. 5. (Rar) Vorba, cuvant. – Din grai (derivat regresiv).

FALTUIT², -A, faltuiti, -te, adj. 1. (Despre piei tabacite) Care si-a redus si si-a uniformizat grosimea in urma prelucrarii cu faltul. 2. (Despre unele materiale de constructie) Care are falt, prevazut cu falt. 3. (Despre colile unei tiparituri) Indoit si impaturit (in vederea brosarii sau a legarii). – V. faltui.

pieritOR, -OARE, pieritori, -oare, adj. 1. Supus mortii, pieirii; muritor. ◊ Expr. pieritor de foame = (despre oameni) foarte sarac, care nu are nici ce manca; muritor de foame. 2. Care dispare sau se risipeste, care nu dureaza; trecator, efemer. [Var.: (inv. si reg.) pieitor, -oare adj.] – Pieri + suf. -tor.

Epigoni, nume purtat de Aegialeus, Amphilochus, Diomedes, Euryalus, Promachus, Sthenelus si Thersander. Ei erau urmasii directi ai celor sapte eroi care au participat la prima expeditie organizata impotriva cetatii Thebae (v. si Adrastus 1.). Zece ani mai tirziu, pentru a razbuna moartea parintilor lor, epigonii, sub conducerea lui Alemaeon (v. si Alemaeon), au organizat, la rindul lor, o noua expeditie. Ea s-a soldat cu infringerea cetatii Thebae, care a fost pradata si distrusa. Dintre epigoni, singur Aegialeus a pierit in lupta.

POFTA ~e f. 1) Dorinta (nestavilita) de a avea sau de a face ceva; gust; chef. ~ de lucru. ◊ Cu ~ cu placere. Pe (sau dupa) ~ dupa cum doreste cineva; pe gustul cuiva. A-i trece (sau a-i pieri) ~a de ceva sau a i se taia cuiva ~a de ceva a nu mai dori ceva. A-si pune ~a in cui a fi nevoit sa renunte la ceva mult dorit sau asteptat. 2) Gust de mancare (sau de bautura); apetit. A nu avea ~. ◊ ~ de lup pofta foarte mare. De ~ sau ca sa-si prinda ~a a) numai pentru a-si satisface dorinta; b) numai pentru a gusta; foarte putin. A face ~ a suscita gustul pentru ceva (in special pentru o anumita mancare). ~ buna (sau mare) formula de urare adresata celor care se duc sa manance sau celor care mananca. [G.-D. poftei] /v. a pofti

IRAKLION (HERAKLION), oras in Grecia (Creta), port la M. Egee; 117,2 mii loc. (1991). Aeroport. Ind. textila, chimica si alim. (vinuri). Export de vin, fructe, masline, piei si conserve. Muzeu de arheologie cu o bogata colectie de arta minoica. Monumente de arhitectura din sec. 16. Turism. Baza navala maritima. Fundat de arabi (828) in apropierea anticului Cnossos, a fost cucerit de bizantini (960-961) si de venetieni (1204), care l-au numit Candia si l-au stapanit pana cand, dupa un indelung asediu (1649-1669), a intrat in componenta Imp. Otoman. In 1913, o data cu ins. Creta, s-a unit cu Grecia.

CADEA vb. 1. a pica. (Statueta a ~ de pe etajera.) 2. v. prabusi. 3. a pica, a se prabusi, a se pravali, a se rasturna, (rar) a se poticni. (Calul a ~ la pamant.) 4. a se prabusi, a se pravali. (Apa ~ de la inaltime, formand o cascada.) 5. a scapa. (Ii ~ painea din mana.) 6. a sari. (I-au ~ patru nasturi de la haina.) 7. v. lasa. 8. a se aseza, a se asterne, a se depune, a se lasa, a pica. (A ~ bruma peste campii.) 9. a da. (A ~ o ploaie zdravana.) 10. v. apleca. 11. v. atarna. 12. a esua, a pica. (A ~ la examen.) 13. a muri, a pieri. (A ~ la datorie.) 14. a se nimeri, a pica, a se potrivi, (pop.) a se brodi. (Sarbatoarea a ~ intr-o sambata.) 15. v. veni. 16. v. cuveni. 17. v. trebui. 18. v. putea. (Se ~ ca noi sa stam pasivi?) 19. v. reveni.

BREASLA, bresle, s. f. 1. (In oranduirea feudala) Organizatie de casta a meseriasilor din aceeasi bransa, care avea scopul sa impiedice concurenta dintre ei si sa le pazeasca drepturile economice si politice impotriva exploatarii feudalilor si negustorilor; o data cu dezvoltarea modului de productie capitalist, ea se transforma intr-o organizatie inchisa a mesterilor care exploateaza calfele si ucenicii. ♦ (Inv.) Categorie sociala sau profesionala. Piara breasla boiereasca! (BOLLIAC). 2. Meserie, profesiune; functie, slujba. De breasla lui, ciubotar (SEZ.). 3. (Inv.) Trupa de soldati recrutata din breslasi si din diferite categorii ale burgheziei. – Slav (v. sl. bratĩstvo).