OBSCURANTISM s. n. Stare de inapoiere culturala; atitudine ostila, refractara fata de tot ce reprezinta progres. – Din fr. obscurantisme.

POTRIVNIC, -A, potrivnici, -ce s. m. si f., adj. 1. S. m. si f. Adversar, rival, dusman, inamic. 2. Adj. Care manifesta o atitudine ostila, dusmanoasa fata de cineva sau de ceva; care se impotriveste; dusmanos. ♦ (Despre vreme) Neprielnic, nefavorabil. 3. Adj. Opus, contrar. ♦ (Cu sens local) Care se afla in sens opus, in directie contrara. [Var.: (inv.) protivnic, -a adj.] – Din sl. protivĩniku.

DUSMAN, -A, dusmani, -e, s. m. si f., adj. 1. (Persoana) care are o atitudine ostila, rauvoitoare fata de ceva sau de cineva, care uraste ceva sau pe cineva; vrajmas. 2. Inamic (1) (in razboi). [Acc. si: (reg.) dusman] – Din tc. dusman.

REACTIONARISM s. n. Conceptie politica reactionara; caracterul a ceea ce este reactionar; atitudine ostila fata de progres. [Pr.: re-ac-ti-o-] – Reactionar + suf. -ism.

DECLARA, declar, vb. I. 1. Tranz. A anunta ceva prin grai sau in scris; a spune, a afirma deschis, a face cunoscut. ♦ A face o comunicare cu caracter oficial in fata unei autoritati, ♦ A da pe fata, a marturisi cuiva un sentiment intim. 2. Tranz. A considera, a califica drept...; spec. a pronunta asupra cuiva o sentinta judecatoreasca. A declara pe cineva repetent. ♦ Refl. A marturisi despre sine ca..., a se recunoaste ca... Ma declar invins. 3. Tranz. (In expr.) A declara razboi = (despre state) a anunta in mod oficial inceperea starii de razboi; fig. a lua o atitudine ostila, combativa fata de cineva sau de ceva. A declara greva = a anunta in mod oficial inceperea unei greve. (Jur.) A declara apel = a face apel. 4. Refl. (Despre procese, fenomene) A lua nastere, a aparea, a se ivi, a incepe. 5. Refl. A lua atitudine, a se pronunta pentru sau contra cuiva sau a ceva. – Din fr. declarer, lat. declarare.

A SE MANIA ma manii intranz. 1) A fi cuprins de manie. 2) A-si manifesta nemultumirea (fata de cineva sau de ceva) printr-o atitudine ostila; a se supara. [Sil. -ni-a] /Din manie

ANTICLERICALISM s. n. atitudine ostila fata de cler si de biserica; respingere a amestecului clerului in viata publica. (< fr. anticlericalisme)

ANTISEMITISM s. n. atitudine ostila fata de evrei. (< fr. antisemitisme)

OBSCURANTISM s. n. stare de inapoiere culturala. ◊ atitudine ostila fata de raspandirea stiintei si culturii. (< fr. obscurantisme)

OSTILITATE s. f. 1. atitudine ostila; dusmanie, vrajmasie. 2. (pl.) actiuni militare pe care un stat le intreprinde contra altuia in stare de razboi. (< fr. hostilite, lat. hostilitas)

atitudine f. (fr. attitude, it. attitudine, care vine d. mlat. aptitudo. V. aptitudine). Pozitiunea corpului. Fig. Modu de a se prezenta, purtare: atitudine ostila.

ANIMOZITATE, animozitati, s. f. atitudine ostila fata de cineva; neintelegere intre doua persoane. – Din fr. animosite, lat. animositas, -atis.

ANTICLERICALISM s. n. 1. atitudine ostila fata de cler; respingere a bisericii ca institutie religioasa; respingere a amestecului clerului in viata publica. 2. Atitudine de ireligiozitate. – Din fr. anticlericalisme.

ANGLOFOBIE f. atitudine ostila fata de tot ce este englez. /<fr. anglophobie

ANIMOZITATE ~ati f. atitudine ostila fata de cineva; dusmanie; ura. ~ in discutii. /<fr. animosite, lat. animositas, ~atis

OBSCURANTISM n. 1) Stare obscura; inapoiere culturala. 2) atitudine ostila fata de propagarea stiintei si culturii in popor. /<fr. obscurantisme

OSTILITATE ~ati f. 1) Caracter ostil. 2) atitudine ostila; dusmanie; ura; vrajba; vrajmasie. 3) la pl. Ansamblu de operatii militare intre statele aflate in razboi. /<fr. hostilite

OBSCURANTISM s.n. Stare de inapoiere culturala. ♦ atitudine ostila, retrograda fata de raspandirea culturii si a progresului in mase. [< fr. obscurantisme].

ANIMOZITATE, animozitati, s. f. atitudine ostila fata de cineva; inversunare. – Fr. animosite (lat. lit. animositas, -atis).

DUSMANOS ~oasa (~osi, ~oase) Care manifesta dusmanie; care are o atitudine rauvoitoare; ostil; vrajmas. /dusman + suf. ~os

A SE BARZOIA ma ~iez intranz. pop. 1) (despre persoane) A-si da importanta; a se umfla in pene; a se semeti; a se impauna; a se infumura. 2) A-si manifesta nemultumirea printr-o atitudine rezervata sau ostila. [Sil. -zo-ia] /Din barzoi

MANIE ~i f. 1) Stare de iritare puternica, dar trecatoare, provocata de un fapt care contrariaza; furie stapanita. ◊ Iute (grabnic, rau) la ~ care se enerveaza foarte repede; irascibil; iritabil. Intr-o ~ intr-un moment de enervare, de iritare. 2) atitudine rezervata si ostila fata de cineva; suparare. 3): ~a lui Dumnezeu (Domnului, cerului) dezlantuire a fortelor naturii; stihie; prapad. /<lat. mania

A SE PARAPONISI ma ~esc intranz. inv. fam. A-si manifesta nemultumirea fata de actiunile sau vorbele cuiva (printr-o atitudine rezervata sau ostila); a se supara; a se mania. /<ngr. paraponisome

A SE SUPARA ma supar intranz. A-si manifesta nemultumirea (fata de actiunile sau vorbele cuiva) printr-o atitudine rezervata sau ostila; a se mania. ◊ ~ foc a se supara foarte tare. /<lat. superare

SUPARARE ~ari f. 1) v. A SUPARA si A SE SUPARA. ◊ Fara (sau sa nu fie cu) ~ se spune cand vrem ca cineva sa nu se supere pentru faptul ca ne adresam sau il intrebam ceva. 2) Dispozitie rea. 3) atitudine rezervata si ostila fata de cineva; manie. I-a trecut ~area. [G.-D. supararii] /v. a (se) supara

VRAJMAS² ~a (~i, ~e) 1) Care manifesta dusmanie; care are o atitudine rauvoitoare; dusmanos; ostil. 2) (mai ales despre vreme) Care nu este prielnic; nefavorabil. /cf. vrajba

REACTIONARISM s.n. Conceptie politica reactionara; atitudine de reactionar, ostila fata de progres. [Cf. it. reazionarismo, engl. reactionarism].

ANTISEMITISM s. n. atitudine (politica, sociala etc.) ostila fata de evrei. – Din fr. antisemitisme.

ostil, -A, ostili, -le, adj. Care manifesta o atitudine potrivnica sau dusmanoasa fata de cineva sau de ceva; dusmanos, vrajmas. – Din fr. hostile.

ostil, -A adj. Care are o atitudine dusmanoasa, rauvoitoare, plina de ura, de antipatie; dusmanos, dusman, vrajmas. [< fr. hostile, cf. lat. hostilis].

ostil, -A adj. care are o atitudine dusmanoasa, rauvoitoare, plina de ura, de antipatie; dusmanos. ◊ nefavorabil. (< fr. hostile, lat. hostilis)

ostil ~a (~i, ~e) Care manifesta intentii agresive; caracterizat printr-o atitudine plina de ura; dusmanos; vrajmas. /<fr. hostile

VIGILENTA, vigilente, s. f. atitudine de observare atenta si sustinuta, de supraveghere continua a ceea ce se intampla in jurul sau (pentru a preveni, a descoperi sau a combate actiuni reprobabile, ostile, dusmanoase). – Dupa fr. vigilance, lat. vigilantia.