INCAT conj. (exprima un raport consecutiv sau modal si introduce propozitii circumstantiale consecutive sau modale) In asa masura ca...; atat de mult ca... A produs o impresie atat de puternica, incat toti au fost incantati. /in + cat

CAT² conj. 1) (introduce propozitii modale, temporale, atributive etc.). ◊ Cu cat... cu atat pe masura ce...; tot mai mult. atat... cat si... nu numai... ci si... 2) (introduce propozitii completive directe) Am dat cat a cerut. /<lat. quantus

atat², adv. 1. In asemenea masura, asa de mult (sau de tare, de bine, de scump etc.). ◊ Expr. atat..., cat... = in acelasi grad, numar, pret etc. ca si... atat... cat si... = si... si...; nu numai... ci (si)... Tot atat = acelasi lucru, tot una, egal; indiferent. Inca pe atat = (aproape) inca o data aceeasi masura, suma etc. 2. (Indica o gradatie; in expr.) Cu atat mai bine (sau mai rau) = mai convenabil (sau mai dezavantajos). atat mi-a (sau ti-a etc.) fost = pana aici mi-a (sau ti-a etc.) fost viata, sanatatea etc.; cu asta s-a sfarsit. atat (numai sau doar) ca... = numai ca..., doar ca... Cu cat... cu atat sau cu atat... cu cat = pe masura ce... tot mai mult... atat... atat... = in masura in care... atat stiu, atat spun. 3. Pentru cea din urma oara, mai mult nu. Eu atat iti spun. [Var.: atata adv.] – Lat. eccum-tantum.

CICA adv. (Pop. si fam.; cu valoare de verb unipersonal sau impersonal). 1. (preceda o afirmatie pusa pe socoteala altora) (Se) spune ca... (lumea) zice ca..., dupa cum (se) crede. 2. (Indica un sentiment de mirare sau de indoiala) Daca poate fi cu putinta! auzi! ♦ Nici mai mult, nici mai putin. Mai mult decat atata. 3. (Povestitorul admite ce se spune, dar e convins ca nu este asa) Chipurile, vorba vine! vorba sa fie! – Din [se zi]ce ca.

DARAMITE conj. (Adauga o idee noua la cele spuse mai inainte) Mai mult decat atata, cu atat mai mult; dar¹, dar inca. [Var.: darmite conj.] – Dar(a) + mi + te.

INCA adv. I. (Cu sens modal) 1. in plus, pe deasupra. Au venit inca doua persoane. ◊ Expr. Ba inca (sau si inca) = chiar mai mult decat atat. Dar inca = a) cu atat mai mult; b) (dupa o propozitie negativa) cu atat mai putin. (Si) inca cum = foarte mult, in mare masura. Inca pe atat(a) = dublu. 2. (Reg.) De asemenea. 3. (Reg.) Chiar. II. (Cu sens temporal) 1. (Arata repetarea actiunii) Din nou, iarasi. 2. Si acum, in continuare, mai. Inca dureaza. 3. (In propozitii negative) Pana acum; pana atunci. Inca nu mi-a raspuns. ♦ Deja. – Lat. unquam.

INCAMITE adv. (Rar) Cu atat mai mult; (dupa o propozitie negativa) cu atat mai putin. – Inca + mi + te.

INCAT conj. atat de mult ca..., in asa masura ca..., de... – In + cat.

VARTOS, -OASA, vartosi, -oase, adj., adv. I. Adj. 1. Puternic, voinic, viguros, robust. 2. Tare, des, indesat, solid, dur, dens, compact. ♦ (In expr.) Vartos la cap = darz, incapatanat, indaratnic. ♦ (Despre vinuri) Care are o concentratie mare de alcool; tare. II. Adv. 1. Cu putere, cu forta, cu tarie, zdravan. 2. (La comparativ) Mai ales, mai cu seama, mai mult, cu atat mai mult. – Lat. virtuosus (< virtus, -utis).

NECUM adv., conj. (Inv. si pop.) 1. Adv. Nicidecum. 2. Conj. (Si) cu atat mai putin; daramite. ♦ (In constructii afirmative) Cu atat mai mult, dar inca. – Ne- + cum.

DARAMITE conj. Mai mult decat atata; dar; dar inca. [Var. darmite] /dar(a) + mi + te

INCA adv. 1) Pana acum (pana atunci); in continuare. ~ dureaza. 2) (insotit de o negatie) Tot nu. ~ nu m-am dus. 3) De acum; deja. 4) In plus (peste ceea ce este); pe de-asupra. ~ o data. ◊ Ba ~ ba mai mult decat atat. (Si) ~ cum in mare masura; foarte tare. /<lat. unquam

VARTOS² adv. 1) Cu putere; cu forta. 2) (in constructii comparative) Mai ales; mai mult. ◊ Cu atat mai ~ cu atat mai mult. A bea ~ a bea mult. /<lat. virtuosus

AFORTIORI adj. (Liv.) Care se impune cu necesitate, care este necesar. ♦ Forma de rationament constand in trecerea de la o judecata la alta datorita faptului ca in favoarea celei de-a doua judecati exista tot atatea temeiuri sau chiar mai multe. [< lat. a fortiori – cu atat mai mult].

netocma conj. (inv.) daramite, cu atat mai mult (sau mai putin); cu toate ca, chiar daca.

A FORTIORI loc. adv., adj. inv. care se impune cu necesitate. ◊ (log.; despre rationamente) care consta in trecerea de la o judecata la alta pe baza faptului ca in favoarea celei de-a doua judecati exista tot atatea temeiuri. (< lat. a fortiori, cu atat mai mult)

atatA² pron. nehot. 1. (Inlocuieste un nume sau o propozitie exprimand o masura, o cantitate etc.) Cum dai maslinele...? – atata ! (DELAVRANCEA). ◊ Expr. atata-ti trebuie! = ai s-o patesti! va fi vai si amar de tine! atata mi-a (sau ti-a etc.) trebuit = asta asteptam (sau asteptai etc.), nu am (sau nu ai etc.) mai putut rabda. Nici atata = si mai putin. atata(-i) tot sau atata si nimic mai mult = asta e ! cu asta am incheiat ! sa nu astepti mai mult ! Cat... atata sau atat cat = acelasi grad, numar, pret etc. 2. Acest singur lucru, numai acesta. [Var.: atat pron. nehot.] – Lat. eccum-tantum.

A FORTIORI loc. adv., loc. adj. Mod de argumentare prin care ceea ce este demonstrat pentru un caz se extinde la alt caz, care, fiind o subclasa a primului, prezinta tot atatea sau mai multe temeiuri. [Pr.: -ti-o-] – Loc. lat.

TRUDA s. 1. v. oboseala. 2. v. stradanie. 3. efort, greutate, osteneala. (Cu multa ~.) 4. salahorie, salahorit. (Dupa atata ~.)

ASA² adj. invar. (precedat de un substantiv) Astfel de ...; atat de (mare, de mult, de frumos); asemenea. ◊ ~ ceva un astfel de lucru. /<lat. eccum-sic

TOT⁴ toata (toti, toate) pron. nehot. Intreg ansamblul; din care nu lipseste nimic. ~ poporul. ◊ Toate ca toate cele de pana acum mai pot fi tolerate. Inainte de toate in primul rand; pe primul plan. Cu toate ca macar ca; desi. Cu ~ul a) in total; b) in intregime; complet. De ~ a) in intregime; cu desavarsire; b) pentru totdeauna. Cu ~ cu la un loc cu; impreuna cu. Asta-i (sau atata-i) ~ nimic mai mult. /<lat. totus

FOLK-SONG FOLC-SON/ s. n. gen de cantec cuprinzand atat cantecele folclorice, redate mai mult sau mai putin modernizat, cat si piese originale in aceeasi maniera. (< engl., fr. folk song)

atatA³, atatia, atatea, adj. nehot. 1. Asa de mult (sau de tare, de bine etc.). ◊ Loc. adv. De atatea ori = asa de des; adeseori. ◊ Expr. atata paguba! = nu are importanta! Ce mai atata? = ce sa mai vorbim? ◊ (Cu valoare de pron. nehot.) Am atatea de facut!. 2. Numai acesta. atata copila ai (SADOVEANU). ◊ Expr. atata lucru = lucru de nimic; motiv neinsemnat. [Gen.-dat.: atator si (cu valoare de pron. nehot.) atatora. – Var.: atat, atati, adj. nehot. m.] – Lat. eccum-tantum.

GRUP, grupuri, s. n. 1. Ansamblu de obiecte, de animale sau de plante asemanatoare, aflate laolalta. ♦ Ansamblu de obiecte, de piese etc. de acelasi fel, reunite pe baza caracteristicilor functionale si alcatuind un tot. Grup electrogen. ◊ Grup sanitar = incapere prevazuta cu closet, chiuveta (si, uneori, cu cada de baie). 2. Ansamblu de persoane reunite (in mod stabil sau temporar) pe baza unei comunitati de interese, de conceptii etc.; grupa, colectiv. ◊ Loc. adv. In grup = mai multi laolalta, in colectiv. In grupuri de cate... = cate (atatia) deodata. ◊ Expr. Grupuri-grupuri = (in) mai multe cete sau gramezi. ♦ Spec. Fractiune politica; grupare formata din reprezentantii unui partid sau ai unui curent politic. 3. (Mat.) multime de elemente in care fiecarei perechi de elemente ii corespunde un element din aceeasi multime, in care este adevarata asociativitatea oricare ar fi elementele multimii, in care exista un element neutru si un element opus legii de compunere a multimii. – Din fr. groupe.

POLIGAM, -A, (1) poligami, s. m., (2) poligame, adj. 1. S. m. Barbat care are concomitent doua sau mai multe sotii. 2. Adj. (Despre plante) Care are atat flori hermafrodite, cat si flori unisexuate. – Din fr. polygame.

MASURA ~i f. 1) Valoare a unei marimi determinata prin raportare la o unitate data. ◊ In mare ~ in mare (sau buna) parte. De o ~ la fel; deopotriva. Pe (sau dupa) ~a cuiva (sau a ceva) potrivit, intocmai cu cineva sau cu ceva. Pe ~ ce cu cat. 2) Valoare, proportie fireasca a lucrurilor; limita pana la care se poate concepe sau admite ceva; marime normala, rezonabila. ◊ Cu ~ atat cat trebuie; cu socoteala. Peste ~ mai mult decat trebuie; exagerat. A intrece ~a a depasi limita permisa. 3) Unitate conventionala pentru masurare. ◊ Cu aceeasi ~ la fel, in acelasi mod. 4) Cantitatea si natura unitatilor ritmice din textul unui vers; structura metrica a versului. 5) Cea mai mica diviziune care sta la baza organizarii si gruparii duratei sunetelor intr-o piesa muzicala. 6) Actiune (mijloc, procedeu) la care se recurge in vederea realizarii unui anumit scop. ◊ A lua ~i a dispune, a hotari cele necesare pentru atingerea unui scop. [G.-D. masurii] /<lat. mensura

COMBINA s.f. Masina de lucru care indeplineste simultan mai multe operatii. ♦ Masina agricola care executa simultan atat lucrarile de secerat, cat si pe cele de treierat. ♦ Masina care executa in acelasi timp taierea si incarcarea carbunilor. [Pl. -ne, var. combaina s.f. / < engl. combine, rus. kombain].

REFUZ s.n. 1. Faptul de a refuza; neacceptare, respingere. ♦ Pana la refuz = atat incat nu este loc pentru mai mult. 2. Material ramas dupa cernere intr-un ciur sau intr-o sita. 3. Deficienta in functionarea unui sistem tehnic. ♦ (Metal.) Defect de turnare constand in producerea unor goluri rezultate din umplerea incompleta a formei cu metal topit. [< fr. refus].

REFUZ s. n. 1. faptul de a refuza; neacceptare, respingere. ♦ pana la ~ = atat incat nu este loc pentru mai mult. 2. material ramas dupa cernere intr-un ciur, intr-o sita. 3. deficienta in functionarea unui sistem tehnic. ◊ (metal.) defect de turnare prin producerea unor goluri rezultate din umplerea incompleta a formei cu metal topit. (< fr. refus)

PAI, paie, s. n. Tip de tulpina simpla, in general fara ramificatii si cu internodurile lipsite de maduva, caracteristic pentru cereale (grau, orz, orez etc.) si pentru alte plante din familia gramineelor; (la pl.) gramada de asemenea tulpini ramase dupa treierat. ◊ Expr. Om de paie = om fara personalitate, de care se serveste cineva pentru a-si atinge un scop personal. Foc de paie = entuziasm sau pasiune trecatoare. Arde focu-n paie ude, se zice despre un sentiment, o pornire care mocneste (fara a izbucni). A intemeia (ceva) pe paie = a cladi, a realiza (ceva) pe temelii subrede. (Fam.) Vaduva, (sau, rar) vaduv de paie = sotie sau sot care a ramas o perioada scurta de timp fara sot sau, respectiv, fara sotie. A fugi ca taunul cu paiul = a fugi foarte repede. A stinge focul cu paie sau a pune paie pe(ste) foc = a inrautati si mai mult situatia (dintre doi adversari); a intarata, a atata pe cei care se cearta. A nu lua un pai de jos = a nu face absolut nimic. ♦ Bucata din aceasta tulpina sau tub subtire din material plastic cu care se sorb unele bauturi. – Lat. palea.

ACOLADA (< fr., gr.) s. f. 1. Semn grafic care uneste, vertical sau orizontal, cuvinte, formule, cifre, portative muzicale etc. 2. Motiv ornamental rezultat din racordarea fata de un ax de simetrie a mai multor arcuri de cerc formand un unghi. Folosita frecvent atat in arhitectura gotica tarzie, cat si in cea orientala, la incheierea partii superioare a deschiderilor (ancadrament de ferestre, usi, portale etc.). 3. Ceremonial medieval de investire a unui cavaler, constand din imbratisarea data de senior si atingerea umarului cu latul spadei.

atat¹ adv. 1) In asemenea masura; asa. 2) Pentru ultima oara; mai mult nu. ~ a mai vazut-o! ◊ Tot ~! este totuna! degeaba! Cu ~ mai bine (sau mai rau) se spune cand se creeaza o situatie mai favorabila (sau mai nefavorabila) pentru cineva. [Var. atata] /<lat. eccum-tantum

atat³ ~ta (~tia, ~tea) adj. nehot. 1) Care este asa de mult, de tare. ~ta lume. 2) Numai acesta. ~ta baiat avea. ◊ ~ta paguba! nu are importanta. Ce mai ~ta vorba la ce sa lungim vorba. De ~tea ori de nenumarate ori; foarte des. /<lat. eccum-tantum

A INmultI ~esc tranz. 1) A face sa se inmulteasca. 2) (numere) A mari de atatea ori de cate ori indica alt numar; a multiplica. /in + mult

POLIGAM, -A I. adj., s. m. f. (barbat, femeie) casatorit in acelasi timp cu mai multe persoane. II. adj. (despre plante) care poarta in acelasi timp atat flori hermafrodite, cat si unisexuate. (< fr. polygame)

DESTUL, -A, destui, -le, adj., adv. 1. Adj., adv. (Care este) in cantitate suficienta, atat cat trebuie. 2. Adj., adv. (Care este) in cantitate sau in numar mare; mult. ◊ (Substantivat, n. pl.) A suferit destule. 3. Adj., adv. (Care este) mai mult decat trebuie, prea mult. ♦ (Cu valoare de interjectie) Ajunge! inceteaza!. 4. Adv. (Urmat de un adjectiv sau de un adverb de care se leaga prin prep. „de”) a) (Exprima ideea de diminuare a calitatii pozitive indicate de adjectivul sau adverbul pe care-l insoteste) Aproape..., suficient de..., relativ... S-au inteles destul de bine. b) (Exprima ideea de sporire a calitatii negative indicate de adjectivul sau adverbul pe care-l insoteste). Destul de putin. Destul de rau. – De⁴ + satul.

A multIPLICA multiplic tranz. 1) A face sa se multiplice; a inmulti. 2) (obiecte, texte etc.) A executa in mai multe exemplare identice prin diferite procedee tehnice; a reproduce. 3) mat. (numere) A mari de atatea ori, de cate ori indica celalalt numar; a inmulti. /<lat. multiplicare, fr. multiplier

REFUZ, refuzuri, s. n. 1. Faptul de a refuza; neacceptare, respingere. ♦ Expr. Pana la refuz = atat incat nu se mai poate adauga nimic; pana cand nu este loc pentru mai mult, pana la limita maxima. 2. Material ramas, dupa cernere, sortare sau clasare (in ciur sau pe sita). 3. Deficienta in functionarea unui sistem tehnic. 4. Defect de turnare care consta in producerea unor goluri rezultate din umplerea incompleta a formei cu metal topit. – Din fr. refus.

NUMAI ll adv. 1) (atribuie celor spuse re-strictie sau exclusivitate) Nu mai mult de; nimeni altul decat; nimic altceva decat; nu in alt mod decat; nu in alt timp decat; nu in alt loc decat; nu din alta cauza decat; nu in alt scop decat; doar; exclusiv. Poate ~ atata. Acesta este ~ inceputul. ◊ Nu ~ (ca) a) pe langa; afara de; b) mai mult decat. ~ asa (sau asa ~) a) de mantuiala; b) fara a se adanci; c) fara nici un rost; fara scop; fara motiv; d) fara a urmari un folos personal; pe degeaba; e) nu altfel; f) printre altele; in treacat. 2) (exprima modalitatea unei actiuni) Gata sa; cat pe ce. Era ~ sa plece. ◊ ~ bun (sau ~ bine) asa cum trebuie; potrivit. 3) (accentueaza continutul celor spuse) ~ de ar vrea. 4) Abia. ~ a intrat si s-a pus pe lucru. 5) In intregime. Pomii sunt ~ floare. /<lat. non magis

POLIGAM adj. (Despre plante) Care are atat flori hermafrodite, cat si unisexuate pe acelasi individ. // s.m. Barbat insurat cu mai multe femei in acelasi timp. [< fr. polygame, cf. gr. polys – numeros, gamos – casatorie].

PUTIN¹ adv. 1) (in opozitie cu mult) In cantitate, in masura mica. A nins ~. A uda ~ florile. ◊ Cel ~ minimum. Catusi (sau cat) de ~ in masura cat de mica; macar un pic. Nu mai ~ tot atat; in aceeasi masura. Mai ~ in cantitate, in masura mai mica. ~ cate ~ a) cate un pic; b) fara graba; incet. mult, ~ cat va fi; oricat. Mai mult sau mai ~ v. mult. Pentru ~ raspuns politicos la multumirea cuiva pentru ceva. 2) Un timp scurt. A dormi ~. /<lat. putinus

NENUMARAT, -A, nenumarati, -te, adj. Care este in cantitate atat de mare incat nu poate fi numarat; fara numar, imens. ◊ Loc. adv. De nenumarate ori sau in nenumarate randuri = de foarte multe ori, foarte des. – Ne- + numarat.

mult² adv. 1) In numar mare; in cantitate mare; un timp indelungat. A produce ~. A canta ~. ◊ Cu ~ in mare masura; considerabil. Mai ~ mai cu seama; indeosebi. Cel ~ a) maximum; b) in cel mai bun caz. A fi mai ~ mort (decat viu) a) a fi cuprins de un sentiment puternic de frica; b) a fi peste masura de istovit. Din ~ in mai ~ intr-o masura tot mai mare; din ce in ce mai tare, mai intens. Mai ~ sau mai putin intr-o masura oarecare; intrucatva. Nici mai ~, nici mai putin a) atat, cat se cuvine; tocmai cat trebuie; b) se spune pentru a exprima o nedumerire, stupoare. Asta-i prea ~ asta intrece orice masura; asta-i prea-prea. ~ si bine a) mult timp; timp indelungat; b) degeaba; in zadar. A nu mai avea ~ a) a fi pe cale de a termina un lucru; b) a fi aproape de a muri. 2) La departare mare; departe. A lasa ~ in urma. 3) (deseori urmat de prea) In cel mai inalt grad; foarte tare; extrem de. ~ stimat. ~ dorit. ~ preafrumos. /<lat. multus

TOT² adv. 1) Ca si pana in prezent; in continuare. ~ mai inveti? 2) Timp indelungat; mereu; totdeauna. Sa ~ lucrezi. 3) De multe ori; adesea. Se ~ plimba pe sub geam. 4) Din ce in ce (mai). Spre amiaza soarele arde ~ mai tare si mai tare. 5) La fel; (de) asemenea. Prietenul e ~ din sat. ◊ ~ atat in aceeasi cantitate. ~ atunci in acelasi timp. ~ acolo in acelasi loc. Mi-i ~ atata mi-i indiferent. 6) (insotit de substantive sau pronume) Ca totdeauna; iarasi. ~ el venise primul. 7) pop. Numai. ~ cu oameni harnici sa lucrezi. ◊ ~ unul si unul intr-ales; de frunte; de vaza; de seama. 8) Intr-un fel sau altul; oricum; totuna. Nu plecam ca e ~ vreme urata. 9) Totusi; cu toate acestea. Mananca si ~ nu se mai satura. /<lat. totus

VENUS, statiune balneoclimaterica estivala, situata pe tarmul de V al Marii Negre, la 3-20 m alt., la 3 km N de municipiul Mangalia de care apartine din punct de vedere ad-tiv. Climat temperat maritim, cu veri calduroase si mai mult senine (in medie 25-28 de zile insorite pe lunile de vara, cu durata de stralucire a soarelui de 10-12 ore pe zi) si ierni blande (in ian. temp. medie de 0ºC). Statiunea este recomandata atat pentru persoanele sanatoase care pot beneficia de cura heliomarina in timpul vacantelor de vara, cat si pentru tratamentul unor afectiuni reumatismale, posttraumatice, a unor stari de anemie secundara, de debilitate, decalcifieri, rahitism, a unor boli dermatologice, endocrine, ginecologice s.a. Plaja naturala, extinsa pe 1,5 km lungime (intre statiunile Venus si Saturn) si 200 m latime, are un nisip fin si pe alocuri apar izvoare cu ape minerale sulfuroase, hipotermale, captate si folosite la dusuri. Statiunea V. a intrat in nomenclatorul statiunilor balneare in anul 1972. Pavilion amenajat pentru ungeri cu namol sapropelic si pentru bai sulfuroase.

A PROVOCA provoc tranz. 1) (fiinte) A aduce (in mod intentionat) intr-o stare de iritare, indemnand la actiuni dusmanoase; a atata; a starni; a incita; a instiga; a porni; a intarata. 2) (procese, actiuni, stari etc.) A face sa se produca; a pricinui; a cauza; a produce. 3) (persoane) A e****a prin comportare, atitudine etc. Aceasta femeie provoaca multi barbati. ~ la duel. /<fr. provoquer, lat. provocare

AGITA, agit, vb. I. 1. Tranz. si refl. A (se) misca repede incoace si incolo; a (se) clatina, a (se) zgudui; a (se) framanta. ♦ Tranz. A amesteca doua sau mai multe substante prin clatinarea lor (intr-un vas). 2. Refl. (Fam.) A se manifesta prin miscari grabite si dezordonate, sub impulsul unor enervari. 3. Tranz. si refl. Fig. A (se) framanta, a (se) zbuciuma. 4. Tranz. Fig. A ridica masele (la revolta), a atata, a razvrati. – Din fr. agiter, lat. agitare.

TEOCTIST, numele mai multor prelati romani. 1. T. I, mitropolit al Moldovei (1453-1478). 2. T. II, mitropolit al Moldovei (1508-1528). 3. T. III (pe numele sau laic Teodor Arapasu) (1915-2007, n. sat Tocileni, jud. Botosani), patriarh al Romaniei. Membru de onoare al Acad. (1999). Episcop al Aradului (1962-1970), arhiepiscop al Craiovei si mitropolit al Olteniei (1973-1977), arhiepiscop al Iasilor si mitropolit al Moldovei si Sucevei (1977-1986) si din 1986 arhiepiscop al Bucurestilor, mitropolit al Ungrovlahiei si patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane. S-a preocupat atat de probleme administrative si economice, cat si de restaurarea monumentelor de arta bisericeasca. Reprezentant al ecumenismului romanesc, a primit vizitele unor reprezentanti de seama ai bisericilor ortodoxe surori, cat si a papei Ioan Paul al II-lea (1999). Autor a numeroase studii, articole si cuvantari stranse in 5 volume, sub titlul „Pe treptele slujirii crestine”.

ROGER, numele mai multor conti si regi ai Siciliei. Mai importanti: 1. R.I. Guiscard (c. 1031-1101), conte de Sicilia (din 1062). A participat, alaturi de fratele sau Robert I Guiscard, in campaniile impotriva arabilor pentru cucerirea sudului Italiei si a Siciliei (dib c. 1061). 2. R. II, conte (1101-1127), duce al Apuliei si Calabriei (1127-1130) si apoi primul rege al Siciliei (1130-1154), fiul precedentului. A invins coalitia organizata impotriva sa de papa Inocentiu II si, cucerind Napoli si Capua, a pus bazele Regatului Siciliei. A construit o flota puternica, cu ajutorul careia a facut cuceriri pe coasta Africii (intre tunis si Tripoli) si a atacat stapanirile bizantine, instituindu-si propria suprematie in Mediterana meridionala. A promulgat un cod de legi (1140), iar Curtea sa a devenit un important centru intelectual atat pentru invatatii crestini cat si arabi. A refuzat sa participe la a doua Cruciada.