ASOCIATIA LUCRATORILOR TIPOGRAFICI DIN BUCURESTI, prima asociatie profesionala din Romania infiintata in 1858, sub numele de Casa de Prevedere si Economii a Lucratorilor Tipografi; s-a dezorganizat in 1871. Reorganizata in 1879 sub numele de Desteptarea.

TALAR, talare, s. n. (Inv.) Haina lunga, purtata in trecut ca uniforma de unele unitati militare si de membrii unor asociatii sau corpuri profesionale. – Din germ. Talar, lat. talaria.

ASOCIATIA GENERALA A LUCRATORILOR DIN ROMANIA, organizatie muncitoreasca profesionala de ajutor reciproc. A activat intre 1872-1873.

UNIUNEA SCRIITORILOR, organizatie a scriitorilor din Romania, constituita in mart. 1949, prin fuziunea Societatii Scriitorilor Romani (infiintata in apr. 1909) cu Societatea Autorilor Dramatici. In perioada 1949-1989 a functionat ca „organizatie obsteasca si profesionala de creatie”, fiind subordonata si finantata de stat. Dupa 1989, a devenit o asociatie de creatori neguvernamentala, nonprofit si apolitica, intretinandu-se din autofinantare. Reuneste 12 filiale regionale organizate in Romania si in filiala Chisinau. include 6 sectii, dupa genurile literare. Sustine aparitia publicatiilor literare si de cultura (saptamanalele „Romania literara” si „Luceafarul”, mensualele „Convorbiri literare”, „Vatra”, „Tribuna”, „Apostrof”, „Euphorion”, „Ex-Ponto”, „Viata Romaneasca”, „Memoria”). Are doua edituri: Cartea Romaneasca si Ardealul. Organele de conducere sunt Adunarea Generala si Conferinta Nationala. Intre Adunari este condusa de un consiliu, format din reprezentatii filialelor. Acorda anual premii membrilor si debutantilor. Presedinte, din 2005, N. Manolescu.

CONFRERIE s. f. 1. (in evul mediu) asociatie constituita in scopuri religioase sau caritabile. 2. grup de oameni legati prin aceleasi idei sau preocupari profesionale. (< fr. confrerie)

BREASLA, bresle, s. f. 1. (In societatea medievala) asociatie de mestesugari de aceeasi bransa, creata pentru apararea intereselor comune; organizatie inchisa a mesterilor. 2. Nume dat organizatiilor profesionale formate din muncitori si patroni; corporatie. 3. Meserie; p. ext. profesiune. 4. (Inv.) Trupa de soldati recrutata din breslasi (1) si din diferite categorii ale burgheziei. – Din sl. bratĩstvo.

BREASLA (‹ sl.) s. f. 1. (In evul mediu) asociatie de mestesugari de aceeasi bransa, care se supun unei discipline colective in scopul apararii si promovarii intereselor lor economice si de alta natura. B. au aparut in Europa apuseana in sec. 9-10, iar pe teritoriul Romaniei mai tirziu (in Transilvania in sec. 14, in Tara Romaneasca si Moldova in sec. 16). 2. Nume dat organizatiilor profesionale, formate din muncitori si patroni, in timpul dictaturii regale (1938-1940). 3. Meserie.