XEROGRAFIA, xerografiez, vb. I. Tranz. A supune procesului de copiere un material tiparit, scris sau ilustrat de pe hartie sau film, in care regiunile de pe suprafata unei coli albe corespunzatoare acelora ale originalului care se doresc a fi reproduse sunt sensibilizate prin incarcare electrostatica, asa incat, in momentul in care li se aplica un strat de rasina colorata incarcat cu sarcina opusa, doar regiunile incarcate initial retin depunerea de rasina care ulterior este integrata in mod permanent in coala alba. [ind. prez. 3 sg. si pl. xerografiaza] (cf. engl. xerography) [def. MW]

ASASI adv. (Inv. si reg.) 1. (Modal) Chiar, intocmai; chiar asa. ♦ asa incat. 2. (Temporal) Indata, numaidecat, imediat. – Asa + si.

ASTFEL adv. 1. In modul acesta, in acest fel, intr-un mod asemanator (cu...); asa. 2. (asa) incat; prin urmare; in consecinta; asadar. – [Intr-]ast + fel.

ASTFEL adv. 1. In modul acesta, in acest fel; asa. ♦ In felul urmator. Un glas de jale soptind s-aude astfel prin vant (ALECSANDRI). ♦ (asa) incat; prin urmare; deci. Il vede azi, il vede mani, Astfel dorinta-i gata (EMINESCU). 2. Intr-un mod asemanator (cu...). ♦ (Adjectival) Asemenea, atare. Mare nedumerire se mai facuse... despre o astfel de batjocura (CREANGA). 3. In asa fel, in asa grad; atat. Vorbi astfel, incat robi toate inimile (ISPIRESCU). – Din [intr-]ast + fel.

ASASI adv. (Inv. si reg.) 1. (Modal) Chiar, tocmai; chiar asa. ♦ asa incat. 2. (Temporal) Indata, numaidecat, imediat. – Din asa + si.

APARTEU, aparteuri, s. n. Scurt monolog rostit cu glas scazut de un actor pe scena, ca pentru sine, in asa fel incat sa fie auzit numai de spectatori, nu si de partenerii aflati pe scena. – Din fr. aparte.

CONSTRICTIV, -A, constrictivi, -e, adj., s. f. (Consoana) care se pronunta prin stramtarea canalului vocal, in asa fel incat se produce un zgomot de frictiune (1); (sunet) continuu, fricativ, spirant. – Din fr. constrictif, lat. constrictivus.

INFECTIOZITATE, infectiozitati, s. f. Capacitate a unui germen de a patrunde intr-un organism receptiv, de a se mentine si inmulti in asa fel incat transmiterea de la organismul invadat la altul sa se poata face cu usurinta. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. infectiosite.

INTERFATA², interfete, s. f. (Electron.) Dispozitiv care converteste semnalele electronice in asa fel, incat doua aparate sau sisteme sa poata comunica intre ele. – Din engl., fr. interface (dupa fata).

JALUZEA, jaluzele, s. f. (De obicei la pl.) Un fel de stor alcatuit din lamele subtiri de lemn, de aluminiu, de material plastic etc., asezate paralel si orizontal pe doua chingi sau lantisoare in asa fel incat, atunci cand sunt trase in jos, sa impiedice patrunderea luminii in incaperi; persiana. – Dupa fr. jalousie.

JERBA, jerbe, s. f. 1. Buchet mare de flori, asezate in asa fel incat sa aiba fata orientata in aceeasi parte. 2. (Fiz.; in sintagma) Jerba nucleara = fascicul de urme ale particulelor provenite din dezintegrarea unui nucleu atomic in nenumarate fragmente, ca urmare a ciocnirii sale de o particula cosmica cu energia foarte mare. – Din fr. gerbe.

TAPA, tapez, vb. I. 1. Tranz. (Fam.) A obtine de la cineva bani cu titlu de imprumut, dar fara intentia de a-i restitui. 2. Tranz. si refl. A (se) pieptana in asa fel, incat sa poata da parului o forma inalta, infoiata. – Din fr. taper.

DEGHIZA, deghizez, vb. I. Tranz. si refl. A (se) imbraca in asa fel, incat sa nu poata fi recunoscut; a (se) travesti. ♦ Tranz. Fig. A prezenta ceva sub alta forma decat cea adevarata; a ascunde, a masca, a disimula, a camufla. – Din fr. deguiser.

EXPUNE, expun, vb. III. 1. Tranz. A prezenta, a reda prin cuvinte, a face cunoscut; a relata; a explica. 2. Tranz. A aseza la vedere; a arata. ♦ (Urmat de determinari introduse prin prep. „la”) A aseza un obiect, un material etc. in asa fel incat sa se poata exercita asupra lui o actiune, o influenta etc. 3. Tranz. si refl. A pune sau a se afla intr-o situatie periculoasa. 4. Tranz. A supune actiunii luminii un film, o placa fotografica etc. pentru a obtine un cliseu, o fotografie etc. – Din lat. exponere (dupa pune).

OSCILA, oscilez, vb. I. Intranz. 1. A se misca alternativ in directii opuse; a se legana, a se balansa, a pendula. 2. Fig. A manifesta nehotarare, a fi instabil; a sta in cumpana; a sovai, a ezita; a fluctua. 3. (Despre un sistem fizic) A evolua in asa fel incat una sau mai multe dintre marimile sale caracteristice sa ia succesiv valori pozitive si negative, simetrice in raport cu valoarea zero. – Din fr. osciller.

LAT¹, laturi, s. n. 1. Nod larg la capatul unei sfori, intocmit in asa fel incat sa se poata strange in jurul unui punct fix. 2. Instrument pentru prins pasari sau animale, constand dintr-un ochi de sfoara, de sarma etc. – Lat. *laceus (= laqueus).

ESALONA, esalonez, vb. I. Tranz. 1. A dispune, a repartiza un intreg in mai multe parti la intervale succesive dinainte stabilite. ♦ (Fin.) A repartiza o suma de bani in asa fel, incat plata sa se efectueze pe rand si la date succesive, dinainte fixate. 2. (Mil.) A dispune trupele pe esaloane. – Din fr. echelonner.

DRIBLA, driblez, vb. I. Intranz. (Sport) A conduce mingea sau pucul (cu piciorul, mana, crosa etc.) in asa fel incat sa-si insele adversarul direct si sa poata trece de el. ♦ Tranz. A-si insela si a-si depasi adversarul direct printr-o conducere inselatoare a mingii sau a pucului. ♦ P. gener. (Fam.) A pacali, a insela. – Din fr. dribbler.

SPRE prep. 1. (Cu sens local) In directia..., inspre, catre, la. Pornesc spre scoala. ♦ (In numeralele de la 11 la 19, formate prin compunere) Adaugat la..., peste. Unsprezece. 2. (Cu sens temporal) In apropierea..., aproape de..., cam la vremea..., pe la... Spre iarna. ♦ Catre ziua de...; dintre ziua de...; si ziua de... Luni spre marti. ♦ (Arata o actiune ulterioara celei exprimate de verbul precedent, avand valoare copulativa) Dupa aceea, si apoi. 3. (Introduce un complement circumstantial de scop) In vederea..., pentru a..., ca sa... Se duce spre a cerceta personal. ◊ Expr. Spre pilda = de pilda, de exemplu. 4. (Introduce un complement circumstantial de mod) (In asa fel) incat (sa produca, sa cauzeze cuiva ceva). I-a daruit o carte spre marea lui bucurie. 5. (Inv. si reg.; introduce un complement indirect) Echivaland cu..., drept, ca. Spre rasplata, cer doua lucruri. – Lat. super.

TOT-TEREN adj. invar. (Despre autovehicule) Care este echipat in asa fel, incat sa poata rula pe orice teren, pastrandu-si performantele. – Tot + teren (dupa fr. tout-terrain).

TRIPTIC, triptice, s. n. Tablou compus din trei parti separate (prinse in balamale in asa fel incat partile laterale sa se inchida peste cea din mijloc), pe care sunt pictate scene sacre si chipuri de sfinti, de zei etc. sau sunt scrise, sub forma de pomelnic, nume de ctitori, de domni etc. ♦ P. gener. Ansamblu alcatuit din trei parti distincte. – Din fr. triptyque.

RATUSCA, ratuste, s. f. 1. Diminutiv al lui rata; ratisoara, ratuca; pui de rata, boboc. 2. Joc de copii constand din aruncarea unei pietricele in apa in asa fel incat aceasta sa faca mai multe sarituri la suprafata apei inainte de a se scufunda; p. restr. fiecare dintre aceste sarituri. – Rata + suf. -usca.

RETROVIZOR, retrovizoare, s. n. Oglinda mobila fixata la autovehicule in asa fel incat sa permita conducatorului auto sa vada ce se petrece in spatele vehiculului. – Din fr. retroviseur.

DESCENTRAT, -A, descentrati, -te, adj. (Tehn.; despre piesele unui aparat) Care si-a pierdut pozitia simetrica fata de centru, care s-a deplasat in asa fel incat axa piesei nu mai coincide cu axa data. – V. descentra.

DIPTIC, diptice, s. n. Icoana sau tablou alcatuit din doua placi legate una de alta in asa fel incat sa se poata deschide si inchide ca o carte. ♦ P. gener. Opera literara sau muzicala alcatuita din doua parti. [Acc. si: diptic] – Din fr. diptyque.

ROTUNJI, rotunjesc, vb. IV. 1. Tranz. A face rotund, a da unui obiect forma rotunda. ♦ A prelucra muchiile si colturile unui corp (prin taiere, aschiere etc.) pentru a obtine suprafete cat mai rotunde. ♦ A fixa hotarul unei regiuni in asa fel incat linia hotarului sa fie cat mai putin sinuoasa. 2. Refl. A capata forma rotunda, a se ingrasa, a se implini. 3. Tranz. (Adesea fig.) A completa; a intregi, a mari. ♦ A elimina subdiviziunile unui numar, ale unei sume etc.; a face intreg. [Var.: (reg.) ratunji, rotunzi vb. IV] – Din rotund.

CONSERVA, conserve, s. f. Produs alimentar fabricat in asa fel incat, pastrat in ambalaje speciale sau in borcane ermetic inchise, isi mentine multa vreme nealterate calitatile. – Din fr. conserve.

CREPON, crepoane, s. n. Tesatura de fire rasucite in asa fel incat sa se obtina incretituri neregulate si bobite in relief. – Din fr. crepon.

CUPTOR, cuptoare, s. n. 1. Constructie de caramida, de piatra, de metal sau de lut, pentru copt painea si alte produse de panificatie. ♦ Cantitate de paine, de placinte etc. care se poate coace o data. ♦ Platforma zidita in prelungirea vetrei si pe care se doarme la tara. ◊ Expr. A sta (sau a zacea) pe cuptor sau a se muta de pe vatra pe cuptor = a trandavi. A aduce (parintilor) nora pe cuptor = a se insura. ♦ Despartitura la masina de gatit, in care se coc prajituri, paine sau se rumenesc mancarurile. 2. Constructie speciala de incalzire, constituita dintr-o camera cu pereti metalici captusiti cu material refractar in vederea supunerii unui material la tratamente termice, de topire sau la alte operatii tehnologice. ◊ Cuptor de caramizi = cantitate de caramizi brute (din argila) asezate in asa fel incat sa poata fi incalzite pana la incandescenta de un foc central inabusit. Cuptor de var = varnita. 3. Fig. Caldura mare; arsita. ◊ (Pop.; in sintagma) Luna lui cuptor = (luna) iulie. – Lat. *coctorium.

AERODINAMIC ~ca (~ci, ~ce) 1) Care tine de aerodinamica; propriu aerodinamicii. 2) (despre vehicule) Care este construit in asa fel, incat sa infrunte usor rezistenta aerului. /<fr. aerodynamique

A AMENAJA ~ez tranz. 1) (terenuri, case, interioare etc.) A face mai confortabil. 2) (procese de productie) A organiza in asa fel, incat sa se poata obtine o productivitate optima. /<fr. amenager

COMUNICANT ~ta (~ti, ~te): Vase ~te recipiente care comunica intre ele in asa fel incat un lichid turnat intr-unul din ele se ridica in celelalte la acelasi nivel. /<fr. communicant

DIPTIC ~ce n. 1) Tablou alcatuit din doua piese (placi, panouri) legate intre ele in asa fel, incat se pot inchide si deschide ca niste coperte. 2) Opera literara sau muzicala alcatuita din doua parti. /<fr. diptyque

DISPOZITIV ~e n. 1) Ansamblu de piese sau organe, legate intre ele si dispuse in asa fel incat sa poata indeplini o anumita functie intr-un sistem tehnic. 2) Ansamblu de mijloace si forte militare, dispuse in conformitate cu un plan, in vederea unui anumit scop. /<fr. dispositif

JALUZEA ~ele f. Stor confectionat din sipci subtiri de lemn, metal sau plastic, dispuse paralel pe doua chingi verticale, in asa fel incat sa poata fi strans sau desfacut la necesitate. [Art. jaluzeaua] /<fr. jalousie

PACHET ~e n. 1) Obiect constand din ceva invelit sau legat in asa fel incat sa fie comod de transportat sau de pastrat. ◊ ~ individual pachet constand din tifon si vata sterila pentru pansarea ranilor pana la acordarea ajutorului medical. 2) Ambalaj (de carton, de hartie etc.) in care este invelit ceva. 3) Ansamblu de piese identice, legate intre ele, folosit intr-un sistem tehnic. /<fr. paquet, germ. Paket

PANOPTIC ~ce n. 1) Incapere construita in asa mod incat interiorul ei poate fi cuprins dintr-o singura privire. 2) Expozitie a figurilor de ceara; panorama. 3) Muzeu unde este prezentata o asemenea expozitie. /<fr. panoptique, germ. Panoptikum

PARABOLOID ~zi m. geom. Suprafata formata prin miscarea unei parabole care se deplaseaza in asa fel, incat planul ei ramane mereu paralel cu el insusi, iar varful descrie o alta parabola situata intr-un plan perpendicular. /<fr. paraboloide

SECRET² ~ta (~ti, ~te) 1) Care este tinut ascuns; cunoscut unui numar redus de persoane. 2) Care este plasat in asa fel incat nu se vede; ascuns vederii; mascat; camuflat. 3) (despre persoane) Care isi ascunde natura sau conduita sa adevarata; care nu face confidente. 4) (despre sentimente, ganduri, stari sufletesti) Care este pastrat in taina; tainic; ascuns. /<lat. secretus

SPIRALIZAre ~ari f. Operatie de deformare a unui material filiform, tubular etc., in asa fel incat axa lui longitudinala sa ia forma de elice. /<fr. spiralisation

BALANSA vb. I. 1. tr., refl. A (se) misca in asa fel incat sa oscileze fara sa-si piarda echilibrul; a oscila, a (se) legana. 2. tr. A balansa un cont = a egala debitul cu creditul unui cont. 3. tr. A crea un echilibru intre doi factori; a cumpani. [Var. balanta vb. I. / < fr. balancer].

FASCINA vb. I. tr. 1. A vraji, a subjuga, a incanta (pe cineva) in asa fel, incat sa nu mai vada lucrurile asa cum sunt. 2. A fermeca, a seduce, a captiva. [< fr. fasciner, cf. it., lat. fascinare].

FOREHAND s.n. (op. backhand) Lovitura a mingii la tenis executata in asa fel incat mana care tine racheta are palma indreptata in afara, nu spre corp. [Pron. forhend, pl. -duri, var. forhend s.n. / < engl. forehand].

INCASTRA vb. I. tr. A intepeni, a lega fix doua corpuri (imbucandu-le unul in altul, in falturi etc.) in asa fel incat sa se impiedice orice miscare de rotire sau de translatie a lor. [Var. incastra vb. I. / < fr. encastrer, cf. it. incastrare].

POLITROP, -A adj. (Fiz.; despre transformari de stare ale fluidelor) Care se efectueaza in asa fel, incat presiunea si volumul variaza, in timp ce caldura specifica ramane constanta. [< germ. polytrop].

AERODINAMIC, -A adj. Facut in asa fel incat sa intampine la inaintare o rezistenta foarte mica din partea aerului. [< fr. aerodynamique].

CABRIOLA s.f. Salt al calului facut in asa fel incat se intoarce in loc. [Pron. -bri-o-. / < fr. cabriole, cf. it. capriola – salt de capra].

intina, intinez, vb. I (pop.) 1. (inv.) a taia un copac de la radacina in asa fel, incat sa se tina doar intr-o aschie, pentru a fi pravalit peste cotropitori. 2. a face un lucru slab, prost, de la inceput. 3. a rezema usor o usa. 4. (refl.) a se fuduli. 5. (refl.) a se incapatana.

HAMAC s.n. Plasa sau panza care se poate suspenda intre doi stalpi etc. in asa fel incat sa foloseasca drept pat mobil. [Pl. -uri, -e. / < fr. hamac, sp. hamaca < cuv. caraib].

IMPENETRABIL, -A adj. 1. Prin care nu patrunde un lichid, lumina etc.; de nestrabatut. ♦ (Fig.) De neinteles, de nepatruns; ascuns. 2. (Fiz.) Care ocupa un spatiu in asa fel incat exclude din acel loc alt corp. [Cf. fr. impenetrable, lat. impenetrabilis].

JALUZEA s.f. (De obicei la pl.) Stor confectionat din sipci asezate in asa fel incat sa se poata strange sau desface dupa trebuinta. [Pl. -ele, -zii. / < fr. jalousie].

JERBA s.f. Buchet de flori asezat in asa fel incat toate sa aiba fata orientata in aceeasi parte. ◊ Jerba nucleara = fascicul de traiectorii ale particulelor cu sarcina electrica provenite din dezintegrarea unui nucleu atomic. [< fr. gerbe].

NUANTA vb. I. tr. 1. A imbina culorile in asa fel, incat trecerea de la una la alta sa se observe foarte putin. 2. (Fig.) A exprima diferentele fine, usoare, nuantele; a da expresie. [Pron. nu-an-. / < fr. nuancer].

ORGANIZA vb. I. tr. A orandui, a aseza, a coordona situatia, lucrarile, activitatea unui stat, a unei institutii, a unui grup social etc. in asa fel incat sa functioneze organic, lucrand dupa un plan adecvat la indeplinirea unui anumit scop. ♦ A pregati temeinic o actiune etc. ♦ refl. A proceda metodic si ordonat in actiunile sale. [Cf. fr. organiser, it. organizzare].

PERIOADA s.f. 1. Interval de timp in cursul caruia se desfasoara anumite fenomene sau evenimente; faza, epoca. ♦ Interval de timp in care se efectueaza o operatie sau in care se produce un fenomen dintr-un ciclu si care se repeta la fiecare ciclu. ♦ Subdiviziune cronologica de al doilea ordin a timpurilor geologice. 2. Fraza ampla si complexa sau reunire de mai multe fraze care formeaza un ansamblu armonios si unitar. 3. Fraza muzicala compusa in asa fel incat totalitatea partilor ei sa prezinte un sens anumit. 4. (Chim.) Sir orizontal in tabloul periodic al elementelor. 5. (Mat.) Cel mai mic numar adaugat argumentului unei functii numerice care nu schimba valoarea functiei. ♦ Grup de cifre care se repeta indefinit intr-o fractie zecimala. [Pron. -ri-oa-, var. period s.n. / cf. fr. periode, lat. periodus, gr. periodos – circuit < peri – imprejur, hodos – cale].

AERODINAMIC, -A I. adj. referitor la aerodinamica. ◊ (despre vehicule sau profilul lor) construit in asa fel, incat sa intampine la inaintare o rezistenta minima la frecarea cu aerul. II. s. f. ramura a mecanicii fluidelor care studiaza miscarea corpurilor intr-un mediu gazos. (< fr. aerodynamique)

BALANSA vb. I. tr., refl. a (se) misca in asa fel incat sa oscileze fara sa-si piarda echilibrul; a oscila, a (se) legana. II. tr. 1. a ~ un cont = a egala debitul cu creditul unui cont. 2. a crea un echilibru intre doi factori. (< fr. balancer)

IMPENETRABIL, -A adj. 1. prin care nu patrunde un lichid, lumina etc.; de nestrabatut. ◊ (fig.) de neinteles, de nepatruns; ascuns. 2. (fiz.) care ocupa un spatiu in asa fel incat exclude din acel loc alt corp; care nu se poate intrepatrunde. (< fr. impenetrable, lat. impenetrabilis)

INCASTRA vb. tr. a intepeni, a lega fix doua corpuri in asa fel incat sa se impiedice orice miscare de rotire sau de translatie. (< fr. encastrer)

JERBA s. f. 1. buchet de flori asezat in asa fel incat toate sa aiba fata orientata in aceeasi parte. 2. coloana de apa produsa de caderea unui proiectil. 3. fascicul de mai multe torpile lansate aproape simultan asupra aceleiasi tinte. ♦ ~ nucleara = fascicul de traiectorii ale particulelor emise de un nucleu radioactiv. 4. ansamblu de fantani arteziene al caror jet da impreuna imaginea unei jerbe (1). (< fr. gerbe)

POLITROP, -A I. adj. 1. care prezinta politropism. 2. (despre transformari de stare ale fluidelor) care se efectueaza in asa fel, incat presiunea si volumul variaza, in timp ce caldura specifica ramane constanta. II. s.f. curba care reprezinta o transformare politropa (I, 2). (< germ. polytrop)

BOBINA, bobine, s. f. Piesa cilindrica servind la infasurarea atei, a unui cablu etc.; p. ext. ansamblu format din aceasta piesa si firul infasurat pe ea. ♦ (Electrotehnica) Ansamblu de spire in serie, format prin infasurarea in comun a unuia sau a mai multor conductoare. ♦ Fire infasurate (pe un suport) in asa fel incat sa nu se desire sau sa se incurce. Bobina de ata. – Fr. bobine.

CABRA, cabrez, vb. I. Intranz. 1. (Despre unele patrupede) A se ridica pe picioarele dinapoi. 2. (Despre avioane) A se inclina in asa fel incat coada sa fie mai jos decat partea din fata. – Fr. cabrer.

ROTULA, rotule, s. f. 1. Os turtit, de forma aproximativ triunghiulara, asezat in partea anterioara a genunchiului si care inchide in asa fel incheietura, incat flexiunea se poate face numai intrun singur sens. 2. (Tehn.) Nuca (3). – Din fr. rotule, lat. rotula.

INVERS, -A, inversi, -se, adj. (Adesea adverbial) Care este, se face intr-un sens opus directiei initiale sau firesti, de la sfarsit catre inceput; facut pe dos, de-a-ndoaselea. ◊ (Mat.) Raport invers (proportional) = raport intre doua marimi, cantitati, valori care depind in asa fel una de cealalta incat, daca una se mareste de un numar de ori, cealalta scade de acelasi numar de ori. Marimi (sau valori etc.) invers proportionale = marimi (sau valori etc.)care se afla in raport invers proportional. Cantitati (sau marimi, numere) inverse = cantitati (sau marimi, numere) al caror produs este egal cu unitatea. – Din fr. inverse, lat. inversus.

SELECTA, selectez, vb. I. 1. Tranz. A selectiona dupa un criteriu stabilit. ♦ A-si arata preferinta, a aprecia, a distinge (dintre mai multi). 2. Tranz. A separa, in vederea izolarii dintr-o multime de obiecte, o serie de obiecte cu anumite caracteristici. 3. Intranz. (Despre aparatele de radioreceptie si de telegrafie) A receptiona clar diferitele unde sonore, diferitele posturi de emisiune; a fi selectiv. ♦ A regla in asa fel un aparat de radioreceptie, incat undele apropiate ca lungime sa nu deranjeze auditia. – Cf. selectiv, selector.

SELECTA vb. I. 1. tr. A selectiona. ♦ A-si arata preferinta, a distinge. 2. intr. (Despre un radioreceptor) A receptiona clar diferitele unde sonore, diferitele posturi de emisiune; a fi selectiv. ♦ tr. A regla in asa fel un aparat de radioreceptie, incat undele apropiate ca lungime sa nu deranjeze auditia. [< selectie, selector, cf. germ. selektieren].

SELECTA vb. I. tr. 1. a selectiona; a separa, a sorta. ◊ a-si arata preferinta, a distinge. 2. a regla in asa fel un aparat de radioreceptie incat undele apropiate ca lungime sa nu deranjeze auditia. II. intr. (despre un aparat radioreceptor) a receptiona clar diferitele unde sonore, diferitele posturi de emisiune; a fi selectiv. (< germ. selektieren)

incat conj. Atat de mult ca..., in asa masura ca..., de... – In + cat.

incat conj. (exprima un raport consecutiv sau modal si introduce propozitii circumstantiale consecutive sau modale) In asa masura ca...; atat de mult ca... A produs o impresie atat de puternica, incat toti au fost incantati. /in + cat

CA² conj. I. (urmat de sa) 1) (exprima un raport final) Pentru ca; asa ca. Pleaca repede, ca sa nu intarzie. 2) (exprima un raport modal) A vorbit asa, ca sa fie inteles. 3) (exprima un raport completiv) Doreste ca sa se reintoarca. 4) (exprima un raport consecutiv) incat. Prea mare e groapa, ca sa o poti sari. II (in locutiune, exprima un raport temporal de posterioritate) Inainte de. A ajuns acasa inainte ca sa inceapa ploaia. /<lat. qu[i]a