FILMOLOGIE s. f. Disciplina care studiaza arta cinematografica si legaturile ei cu societatea. – Din fr. filmologie.

CINEAST, -A, cineasti, -ste, s. m. si f. Specialist in tehnica sau in arta cinematografica, persoana care realizeaza filme. [Pr.: -ne-ast] – Din fr. cineaste.

CINEAST, -A s.m. si f. Specialist in tehnica sau in arta cinematografica; realizator sau autor de filme. [Pron. -ne-ast. / < fr. cineaste].

CINEMATOGRAFIE s.f. Tehnica inregistrarii si a reproducerii imaginilor in miscare pe film; proiectarea luminoasa pe un ecran a acestor imagini; arta cinematografica; industrie producatoare de filme. [< fr. cinematographie].

CINEAST, -A s. m. f. specialist in tehnica sau arta cinematografica; realizator de filme. (< fr. cineaste)

CINEMATOGRAFIE s. f. tehnica inregistrarii si reproducerii imaginilor in miscare pe film; proiectarea luminoasa pe un ecran a acestor imagini; arta cinematografica; industrie producatoare de filme. (< fr. cinematographie)

FILM s. n. 1. pelicula subtire de celuloid, flexibila si transparenta, acoperita cu un strat de material fotosensibil, in fotografie, radiografie etc. ◊ banda pentru inregistrarea si reproducerea pe ecran a imaginilor; pelicula. 2. arta cinematografica. 3. desfasurarea continua a unei manifestatii, vizite, curse etc.; succesiune de imagini. 4. strat de fluid intins pe suprafata unui corp solid sau lichid. (< fr. film)

ANTIcinematografic, -A, anticinematografici, -ce, adj. Care nu corespunde principiilor artei cinematografice. – Anti- + cinematografic.

CINECLUB, cinecluburi, s. n. Colectiv constituit (in cadrul unor institutii sau intreprinderi) cu scopul de a face cunoscute problemele si realizarile artei cinematografice. – Din fr. cine-club.

FILM s.n. 1. Pelicula subtire, flexibila si transparenta, de celuloid, acoperita cu un strat de material fotosensibil, folosita in fotografie, radiografie etc. ♦ Banda folosita pentru inregistrarea si reproducerea pe ecran a imaginilor; pelicula. 2. arta cinematografica. ♦ (Fig.) Succesiune de imagini. 3. Strat de fluid intins pe suprafata unui corp solid sau lichid. // (In forma filmo-) Element prim de compunere savanta cu semnificatia „(referitor la) pelicula fotografica”. [Pl. -me, -muri. / < fr., engl. film].

RUSAN, Romulus (n. 1935, Alba Iulia), prozator si publicist roman. Eseuri si cronici pe teme cinematografice („arta fara muza”), interviuri („Convorbiri subiective”), memorialul-eseu „America ogarului cenusiu”, proza („Roua si bruma”).

DESEN s.n. 1. Prezentare grafica a unui obiect printr-o imbinare de linii drepte sau curbe, prin puncte, pete etc. ◊ Desen liber = desen facut cu mana libera, fara instrumente; desen tehnic = desen care reprezinta la scara planul unui obiect, al unei constructii etc.; desene animate = insiruire de desene care reprezinta fazele unei miscari si care, redate succesiv pe ecran, dau impresia unor fiinte vii cinematografice. V. animatie. 2. arta si tehnica de a desena. 3. Planul unei constructii. 4. Ornamentatia unei tesaturi. [Pl. -ne, var. desemn s.n. / < fr. dessin].

POPOVICI, Eugenia (1914-1986, n. Bucuresti), actrita romana de teatru si de film. Prof. univ. la Bucuresti; rector al Institutului de arta Teatrala si cinematografica „I.L. Caragiale” (1972-1976). Talent exceptional, care impresiona in drama sau comedie prin adevarul scenic, arta firescului si a naturaletii, spontaneitatea seducatoare. Roluri memorabile in teatru („Badaranii” de C. Goldoni, „Steaua fara nume”, de M. Sebastian, „Apus de soare” de B. St. Delavrancea, „Moartea unui artist” de. H. Lovinescu) si in film („Rasuna valea”, „De-as fi Harap Alb”, „Povestea dragostei”).

BALASZ [bɔla:j], Bela (1884-1949), scenarist, regizor si teoretician de film ungur. Preocupat de definirea si analiza specificului cinematografic („Omul invizibil”, „Spiritul filmului”, „arta filmului”). Scenarii: „Opera de trei parale” (in colab.), „Undeva in Europa”.

FILM, filme, s. n. 1. Banda flexibila de celuloid, transparenta si subtire, acoperita cu un strat de material sensibil la actiunea luminii, pe care se formeaza o imagine fotografica si care se foloseste in fotografie, in radiografie etc. ♦ (Cin.) Pelicula lunga pe care sunt inregistrate pe cale fotografica si in momente succesive imagini statice sau in miscare, precum si sunete, pentru a fi apoi proiectate pe un ecran. 2. Gen de arta constand din realizarea si proiectarea pe un ecran cinematografic a unui film (1); creatie cinematografica. 3. Strat subtire dintr-un material lichid, solid sau gazos, intins pe suprafata unui obiect solid sau lichid; pelicula. 4. (Fig.) Desfasurare, prezentare. – Din fr. film.

REGIZORAT s. n. Faptul de a regiza; arta regizorului; regie. ♦ (Concr.) Birou, loc unde lucreaza regizorul unui teatru, al unui studio cinematografic etc. – Regizor + suf. -at.

CANTACUZINO, Ion (1908-1975, n. Bucuresti), medic psihiatru, critic si istoric roman de film. Intensa activitate publicistica („arta si medicina”, „Momente din trecutul filmului romanesc”, „Rene Clair”) si de pionierat in domeniul productiei cinematografice.

CINEMATOGRAFIE (‹ fr..) s. f. 1. arta si tehnica de inregistrare forografica pe pelicula a unor imagini succesive si apoi a proiectarii lor cu ajutorul unei surse de lumina pe un ecran, astfel incit sa se creeze impresia unui spectacol viu. Prima proiectie cinematografica publica a fost realizata la Paris, in 1895, de L. Lumiere. In preajma anului 1930 a aparut filmul sonor. 2. arta filmului. 3. Industrie producatoare de filme.

arta ~e f. 1) Forma a activitatii umane care oglindeste realitatea prin imagini expresive. ~ populara. ~ poetica. 2) Totalitate a operelor dintr-o epoca, dintr-o tara, care apartin acestei activitati. 3) Fiecare dintre modalitatile de exprimare a frumosului, a esteticului. ~ cinematografica. ~ teatrala. ~e plastice. 4) Totalitate de cunostinte si de priceperi, necesare pentru activitatea intr-un anumit domeniu. ~ oratorica. ◊ ~ militara ramura a stiintei militare care se ocupa cu teoria si tactica actiunilor de lupta. [G.-D. artei] /<fr. art, lat. ars, artis

CAMP s. n. 1. spatiu delimitat in care este cuprinsa imaginea de pe o pelicula cinematografica. ♦ ~ vizual = portiune din spatiu care poate fi cuprinsa cu privirea. 2. ~ operator = portiune de piele special pregatita pentru o interventie chirurgicala. ♦ fasie de panza care delimiteaza plaga operatorie. 3. portiune din spatiu in care fiecarui punct i se asociaza o marime fizica bine determinata. ♦ (inform.) subimpartire din punct de vedere logic a unei cartele continand, fiecare, o informatie reprezentata codificat. 4. multime de valori ale uneia sau mai multor marimi variabile. ♦ ~ lexical = ansamblu de cuvinte din aceeasi sfera semantica, care exprima notiuni asemanatoare sau asociabile. 5. (arte) fond in limitele caruia poate fi reprezentata o imagine, un motiv ornamental etc. (dupa fr. champ, lat. campus)