ARC s. 1. (prin Ban., Transilv. si Maram.) pusca. (~ cu sageti.) 2. resort, (pop.) drot. (~ la o dormeza.) 3. v. coarda. 4. v. arcada. 5. (FIZ.) arc electric = arc voltaic; arc voltaic v. arc electric.

arc n., pl. uri si e (lat. arcus, it. sp. pg. arco, pv. fr. arc). O arma primitiva cu care se aruncau sagetile. (V. sahaidac). Dreava. Fie-care din resorturile de otel pe care se sprijina trasurile (in Munt. est si harc). Acolada tipografica. Ori-ce lucru incovoiat: arc voltaic. Geom. Portiune de circumferenta [!]. Arh. Ziditura in forma de arc. Arc de triunf [!], monument ca o poarta in forma de arc ornat cu sculpturi si inscriptiuni in amintirea unor stralucite biruinte.

VOLTAIC, -A, voltaici, -ce, adj. Care se refera la pilele electrice sau la bateria electrica inventata de Volta. ◊ arc voltaic = arc electric. [Pr.: -ta-ic] – Din fr. voltaique.

arc, arcuri, si (2) arce, s. n. 1. Arma (primitiva) de aruncat sageti, alcatuita dintr-o varga flexibila usor incovoiata si o coarda prinsa de extremitatile vergii. ♦ P. a**l. Ceea ce are forma unui arc (1). arcul sprancenei. 2. Portiune dintr-o circumferinta sau dintr-o linie curba. arc de cerc. ♦ (Element de) constructie in forma arcuita. ◊ arc de triumf = monument in forma de portic arcuit cu una sau mai multe arcade, ridicat in amintirea sau pentru sarbatorirea unui fapt insemnat. 3. Organ metalic elastic al unei masini sau al unui mecanism, care are proprietatea de a reveni la forma initiala dupa ce a fost supus unei solicitari. arc de automobil. ◊ Expr. Parc-ar fi pe arcuri, se zice despre o persoana supla, sprintena. 4. (In sintagma) arc electric (sau voltaic) = descarcare electrica foarte luminoasa care are loc intre doi electrozi prin care circula un curent de mare intensitate. 5. (Fiziol.; in sintagma) arc reflex = ansamblul elementelor nervoase care asigura realizarea reflexelor. – Lat. arcus.

arc s. n. 1. arma (primitiva) de aruncat sageti. ◊ tot ceea ce are forma unui arc (1). 2. (mat.) portiune dintr-o linie curba, dintr-un cerc. 3. element de arhitectura in forma arcuita, care leaga intre ele doua ziduri, doua coloane etc. ♦ ~ de triumf = monument in forma de portic arcuit ridicat in amintirea sau pentru comemorarea unui eveniment; ~-butant = constructie in forma de semiarc, in exteriorul unui edificiu pentru a neutraliza impingerea boltelor gotice; ~-rampant = arc cu reazemele denivelate. 4. ~ voltaic = descarcare electrica intre doi electrozi prin care circula un curent de mare intensitate. 5. organ de masina, din oteluri aliate, destinat legaturii elastice intre doua piese. 6. ~ reflex = ansamblu de elemente nervoase care asigura realizarea reflexelor. (< lat. arcus, fr. arc)