NUCA, nuci, s. f. 1. Fructul nucului (1.). ◊ Expr. A se potrivi (sau a se lovi, a se nimeri) ca nuca-n perete = a nu se potrivi deloc. ♦ Miezul comestibil de nuca (1). 2. Compuse: nuca-de-cocos = fructul comestibil al cocotierului. Nuca vomica = nume dat semintelor mature ale unui arbust tropical, care contin stricnina. 3. Piesa formata dintr-o tija metalica teminata cu un cap sferic, servind la realizarea unor articulatii la masini. – Lat. nux, -cis.

BETEL s.m. Mic arbust tropical, din familia piperaceelor, cu tulpini grimpante cultivat pentru frunzele sale, cu gust intepator. (din fr. betel, port. betele)

CAFEA ~ele f. 1): Arbore de ~ arbore sau arbust tropical cultivat pentru semintele lui comestibile; cafeu. 2) Samanta a cafeului. 3) Praf obtinut prin macinarea semintelor de cafeu. 4) Bautura preparata din acest praf (sau dintr-un surogat). ~ neagra. [Art. cafeaua; G.-D. cafelei] /<turc. kahve, ngr. kafes, fr. cafe

GARDENIE s. f. arbust tropical cu flori albe, frumoase si placut mirositoare, cultivat ca planta ornamentala. (< fr. gardenia)

INDIGOTIER s. m. arbust tropical din care se extrage indigoul (I, 2). (< fr. indigotier)

MANIOC s. m. arbust tropical cu radacina tubercul, din care se prepara o faina bogata in amidon (tapioca). (< fr. manioc)

STROFANT s. m. arbust tropical din ale carui seminte se extrage strofantina. (< fr., lat. strophantus)

ACACIA, acacii, s. f. Nume dat arborilor sau arbustilor tropicali din familia leguminoaselor, cu flori albe sau galbene, cultivati ca plante ornamentale, pentru industria parfumurilor si pentru extragerea gumei arabice (Acacia). – Din lat., fr. acacia.

ANACARDIER, anacardieri, s. m. arbust tropical din al carui fruct comestibil se extrage o substanta folosita la lustruirea mobilelor. [Pr.: -di-er] – Din fr. anacardier.

PILOCARPINA s. f. (Chim.) Alcaloid care se extrage din frunzele unor arbusti tropicali (Pilocarpus) si care are diverse intrebuintari in medicina. – Din fr. pilocarpine.

FIERE s. f. 1. Lichid amar, de culoare galbena-verzuie, secretat de ficat; bila¹. ◊ Expr. A varsa fiere, se zice despre o persoana plina de necaz, de ciuda, de manie (care se manifesta cu violenta). ♦ Fig. Amaraciune, suparare, necaz. 2. (Si in sintagma basica fierii) Vezicula biliara. ◊ Expr. A-i crapa (sau plesni) cuiva fierea (de necaz) = a fi necajit, manios, invidios etc. la culme. 3. Compus: fierea-pamantului = a) planta erbacee medicinala cu flori rosietice, rar albe, cu gust amar (Erythraea centaurium); b) planta erbacee inferioara, cu talul tarator, avand pe partea inferioara rudimente de frunza (Marchantia polymorpha); fiere-de-urs = numele a doi arbusti tropicali si mediteraneeni din care se extrage saburul; a) arbust inalt de 3-4 m, cu frunze mari si flori violacee dispuse intr-un spic (Aloe ferox); b) arbust inalt de 1 m, ramificat, cu frunze dispuse in rozeta (Aloe succotrina). – Lat. *fele (= fel).

ANACARDIER ~i m. arbust tropical, din al carui fruct comestibil se extrage o substanta vascoasa, folosita la lustruirea mobilelor. /<fr. anacardier

DAFIN ~i m. arbust tropical inalt cu frunze persistente, lucioase si mirositoare, folosite drept condiment; laur. /< sb. dafina

INDIGOTIER ~i m. arbust tropical din frunzele caruia se extrage indigoul. /<fr. indigotier

MANIOC s.m. arbust tropical cu radacina in forma de tubercul, din care se extrage o faina hranitoare; (p. ext.) faina extrasa din aceasta planta. [Pron. -ni-oc. / < fr. manioc, cf. sp., port. manioca].

ANACARDIER s.m. (Bot.) arbust tropical din al carui fruct comestibil se extrage o substanta folosita la lustruirea mobilelor. [< fr. anacardier].

INDIGOTIER s.m. (Bot.) arbust tropical din care se extrage indigoul (2). [Pron. -ti-er. / < fr. indigotier].

STROFANT s.m. arbust tropical din ale carui seminte se extrage strofantina. [< fr. strophante].

ACACIA s. f. arbore sau arbust (sub)tropical din familia leguminoaselor, cu frunzele in foliole fine si cu flori galbene sau albe, mirositoare. (< fr., lat. acacia)

INDIGOTIER, indigotieri, s. m. Numele unor arbusti si subarbusti tropicali din frunzele carora se extrage indigoul (3). [Pr.: -ti-er] – Din fr. indigotier.

DOCTOR, doctori, s. m. 1. Persoana cu studii superioare care se ocupa cu vindecarea, tratarea sau prevenirea bolilor umane si animale; medic. 2. Titlu stiintific inalt acordat de o institutie academica sau de invatamant superior; persoana care are acest titlu. 3. (Fam.) Persoana foarte priceputa intr-un domeniu. 4. (Bot., reg.; in forma doftor) arbust mediteraneean si tropical din care se extrage saburul (Aloe vera). [Var.: (1, pop.) doftor s. m.] – Din lat. doctor, fr. docteur. Cf. germ. Doktor.

ANONACEE s.f.pl. Familie de plante dicotiledonate cuprinzand arbori si arbusti din tarile tropicale, cu flori hermafrodite; (la sg.) planta din aceasta familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. anonacees].

ANACARDIER s. m. arbust din America tropicala cu fruct comestibil; anacard. (< fr. anacardier)

CAFEA, (2) cafele, s. f. 1. (Cu sens colectiv) Samanta unui arbust din regiunile tropicale (Coffea arabica). 2. Bautura preparata din cafea (1) prajita si rasnita sau dintr-un surogat (si cafea(1)). – Tc. kahve.

ANACARDIACEE s. f. pl. familie de arbori sau arbusti lactescenti ori rasinosi tropicali. (< fr. anacardiacees)

MANGROVE s. f. pl. formatiune vegetala (sub)tropicala de arbori si arbusti cu numeroase radacini adventive, caracteristica tarmurilor maritime mlastinoase inundate in timpul fluxului. (< fr., engl. mangrove)

MANGROVA, mangrove, s. f. Formatie vegetala tropicala alcatuita din arbori si arbusti, caracteristica tarmurilor maritime mlastinoase, inundate in timpul fluxului. – Din fr. mangrove.

BRUSA s.f. (Geogr.) Regiune tropicala de stepa, presarata cu arbusti. [< fr. brousse < prov. brousso].

MANGROVE s.f.pl. (Bot.) Tip de vegetatie tropicala formata din arbori si arbusti cu radacini adventive, caracteristica tarmurilor maritime mlastinoase inundate in timpul fluxului; mangrovia. [Sg. mangrova / < fr., engl. mangrove].

CAUCIUC (‹ fr.) s. n. 1. Produs industrial elastic si rezistent fabricat din latexul unor plante (arbori, arbusti sau liane), mai ales tropicale, sau obtinute pe cale sintetica, utilizat la confectionarea anvelopelor, a benzilor elastice, a tuburilor, a garniturilor etc. ♦ C. natural = compus macromolecular al izoprenului obtinut in special din latexul arborelui de c. prin coagulare si uscare. ♦ C. sintetic = produs macromolecular, cu proprietati asemanatoare celor ale cauciucului natural, obtinut prin polimerizarea butadienei sau a derivatilor ei ori prin copolimerizarea lor cu stiren sau cu nitril acrilic. A fost fabricat la scara industriala in 1931 (procedeul Lebedev). ♦ C. vulcanizat = c. obtinut prin tratarea la cald cu sulf a c. brut, care isi pierde astfel proprietatile plastice, devenind elastic. A fost obtinut prima data in 1844, de inventatorul american Ch. Goodyear. 2. Anvelopa.

BRUSA s. f. formatie vegetala din regiunea tropicala de stepa, in care predomina arbustii. (< fr. brousse)

BUMBAC, (1) s. m., (2) s. n. 1. Planta textila tropicala si subtropicala in forma de arbust, care creste, aclimatizata, si in regiunile temperate (Gossypium). 2. Puf vegetal format din fibrele textile produse de semintele bumbacului (1), folosit in industrie si comert; (in special) vata. ◊ Expr. A avea bumbac in urechi = a nu auzi bine. ♦ Fir rasucit de bumbac (2), intrebuintat la tesut sau la cusut. ♦ Tesatura din fire de bumbac (2). – Comp. sb. bumbak, bg. bubak.

SAVANA ~e f. (in zona tropicala) Campie intinsa acoperita cu ierburi inalte, arbusti si copaci pitici, rezistenti la seceta. /<fr. savanne, germ. Savane

CAMPOS (cuv. port) [cəmpus] subst. Denumire braziliana a tinuturilor intinse de cimpie, cu vegetatie ierboasa de tip tropical (savana) printre care apar arbori si arbusti rari cu frunze cazatoare in perioada secetoasa.

SAVANA s. f. formatie vegetala din regiunile tropicale, alcatuita din ierburi inalte, cu tufe sau arbusti spinosi. (< fr. savane)

RODODENDRON (‹ fr.; {s} gr. rhodon „trandafir” + dendron „copac”) s. m. (BOT.) Numele unor plante lemnoase din fam. enicacee; exista circa 800 specii, incluse in genul Rhododendron. Au dimensiuni variate, de la arbusti scunzi si subarbusti din etajul subalpin pana la plante lemnoase tropicale si subtropicale. Unele specii au frunze persistente, lucioase, altele frunze cazatoare; florile, tubulare sau in forma de cupa, sunt foarte decorative, viu colorate sau albe; o serie de specii sunt cultivate, sub numele de azalee. Un numar mare de specii se intalnesc in Himalaya., in Asia de SE si Indonezia. In Romania creste o singura specie de r., smardarul.

ZIGOFILACEE (‹ lat.) s. f. pl. Familie de plante dicotiledonate dialipetale (arbori, arbusti, semiarbusti si ierburi) (Zygophyllaceae). Cuprinde c. 500 de specii raspandite in reg. tropicale si subtropicale ale Globului. In Romania apar speciile coltii babei (Tribulus terrestris) si, cu totul izolat, in jurul vulcanilor noroiosi de la Pacie, gardurarita (Nitraria schoberi).

SAVANA, savane, s. f. Campie intinsa caracteristica regiunilor tropicale, acoperita cu ierburi inalte si presarata din loc in loc cu tufe de arbusti spinosi sau cu copaci pitici. – Din fr. savane.

SAVANA s.f. Campie din regiunile tropicale, acoperita in general cu ierburi si din loc in loc cu tufe sau cu arbusti spinosi. [< fr. savane, cf. sp. sabana].

PLANTATIE, plantatii, s. f. 1. Totalitatea plantelor cultivate dupa o anumita metoda pe un teren amenajat in acest scop. ◊ Plantatie de protectie = plantatie de arbori sau de arbusti facuta pentru a apara un teren de cultura impotriva secetei, a vantului etc. 2. Mare gospodarie caracterizata prin monocultura unor plante tehnice si alimentare in conditii speciale de clima (tropicala si subtropicala). [Var.: plantatiune s. f.] – Din fr. plantation.