cira s.f. (inv.) specie de arbore rasinos.

LARICE s. f. arbore rasinos din familia pinaceelor, cu frunze cazatoare, aciculare si cu lemn tare si rezistent, foarte pretios; zada. (< it. larice, lat. larix, -icis)

TEREBINT s. m. arbore rasinos din regiunea mediteraneana, din care se extrage terebentina si unele substante tanante. (< fr. terebinthe, it. terebinto, lat. terebinthus)

CHIPAROS, chiparosi, s. m. arbore rasinos conifer cu frunze persistente si cu lemnul rezistent si parfumat, intrebuintat in industrie (Cupressus sempervirens). – Din ngr. kiparissi.

ZADA, zade, s. f. arbore rasinos cu frunze lungi in forma de ace, care cad toamna, cu lemn tare si durabil, foarte pretuit. (Larix decidua) – Lat. pop. daeda (=taeda).

PINACEE, pinacee, s. f. (La pl.) Familie de arbori rasinosi din increngatura gimnospermelor, cu tulpina in general dreapta, cu frunze aciculare persistente la majoritatea speciilor, cu flori grupate in conuri; abietacee; (si la sg.) arbore din aceasta familie. – Din fr. pinacees.

MOLID, molizi, s. m. arbore rasinos, inalt pana la 50 de metri, cu coroana piramidala, cu tulpina dreapta si cu frunzele in patru muchii, ascutite (Picea excelsa). [Var.: molift, (pop.) molidv s. m.] – Cf. alb. molike.

TEREBINT, terebinti, s. m. arbore rasinos, raspandit pe coastele Mediteranei, din care se extrag terebentina si alti tananti (Pistacia terebinthus). – Din fr. terebinthe, it. terebinto, lat. terebinthus.

REZINA, rezinez, vb. I. Tranz. A extrage rasina din arborii rasinosi prin recoltarea ei din scurgerile naturale sau din taieturile facute special. – Din fr. resiner.

REZINAJ, rezinaje, s. n. Operatie de extragere a rasinii din arborii rasinosi; rezinare. – Din fr. resinage.

ABIETINEE ~ f. 1) pl. Familie de conifere care cuprinde arbori rasinosi (reprezentanti: bradul, pinul, molidul etc.). 2) Planta din aceasta familie. /<fr. abietinees

CUPRESACEE ~ f. pl. 1) Familie de plante rasinoase (arbori si arbusti) cu frunze persistente si cu flori unisexuate mici (reprezentanti: chiparosul, ienuparul etc.). 2) Planta din aceasta familie. /<fr. cupressacees

MOLID ~zi m. arbore rasinos cu coroana piramidala si frunze persistente in forma de ace, al carui lemn este folosit in industria de celuloza si ca material de constructie. /cf. alb. molike

PINACEE ~ f. 1) la pl. Familie de arbori rasinosi, cu frunze persistente aciculare la majoritatea speciilor si cu flori unisexuale, reunite in conuri (reprezentanti: bradul, molidul, pinul etc.). 2) arbore din aceasta familie. /<fr. pinacees

REZINAJ ~e n. Operatie de extragere a rasinii din arborii rasinosi. /<fr. resinage

TEREBINT ~ti m. arbore rasinos din care se extrage terebentina si alte substante ta-nante. /<ngr. terevinthos, lat. terebinthus, fr. terebinthe

COPAIER s.m. arbore rasinos din America de Sud. [< fr. copayer].

COPAL s.n. Rasina naturala transparenta, de culoare galbena, care provine din descompunerea in pamant a arborilor rasinosi fosili sau din diverse plante tropicale, folosindu-se in special la prepararea lacurilor. [< fr. copal, cf. peruv. copalle].

REZINA vb. I. tr. A extrage rasina din arbori rasinosi. [< fr. resiner].

chiparos (chiparosi), s. m. – arbore rasinos cu lemnul parfumat (Cupressus sempervirens). – Mr. chiparis. Ngr. ϰυπαρίσσι (sec. XVII), cf. v. sb. kiparisi (Vasmer, Gr., 78), alb. kiparis. – Der. chiparoasa (var. tiparoasa), s. f. (planta decorativa, Polianthes tuberosa), din fr. tubereuse, contaminat prin etimologie populara cu chiparos (se numeste si tuberoza, ca in fr.).

TEREBINT s.m. arbore rasinos din regiunea mediteraneana, din care se extrage terebentina si alte substante tanante. [< fr. terebinthe, cf. lat. terebinthus].

COPAL s. n. rasina naturala transparenta, de culoare galbena, din descompunerea in pamant a arborilor rasinosi fosili sau din diverse plante tropicale, folosit la prepararea lacurilor. (< fr., sp. copal)

PINACEE s. f. pl. familie de conifere, cuprinzand arbori rasinosi din specia bradului; abietacee. (< fr. pinacees)

REZINA vb. tr. a extrage rasina din arbori rasinosi. (< fr. resiner)

tisa (-se), s. f. – arbore rasinos, molid (Taxus baccata). – Var. tis. Megl. tisa. Sl. tisa (Miklosich, Slaw. Elem., 49; Tiktin; Conev 48), cf. mag. tisza, bg., sb., cr., ceh. tis „pin”.

zada (zede), s. f. – 1. arbore rasinos (Larix sibirica, L. decidua). – 2. Faclie, torta. – Var. zeada, zad(ra). Mr. dzada, megl. zada, istr. zǫde. Lat. taeda, vulg. daeda (Meyer, IF, VI, 119; Meyer, Alb. St., IV, 39; Densusianu, Hlr., 124; Densusianu, Rom., XXVIII, 68; Puscariu 1927; REW 8520), cf. sicil., calabr., cors. deda.

CHIPAROS (‹ ngr.) s. m. arbore rasinos din familia cupresaceelor, originar din SE Europei, de c. 25 m inaltime, cu coroana foarte densa, ingusta, columnara sau piramidala si frunze persistente; lemnul, rezistent si parfumat, este utilizat in ind. (Cupressus sempervirens). ♦ C. de balta = arbore din familia taxodiaceelor, originar din America de Nord, de c. 60 m inaltime, cu coroana conica, frunze mici, aciculare, cazatoare, verzui primavara, galbene vara, brun-ruginii toamna si lemn de calitate superioara (Taxodium distichum).

ZADA, zade, s. f. arbore rasinos cu frunze lungi in forma de ace, care cad toamna, cu lemn tare si durabil, foarte pretuit (Larix decidua). – Lat. daeda (= taeda).

CUPRESACEE (‹ fr.; {s} lat. cupressus „chiparos”) s. f. Pl. Familie de plante rasinoase (arbori si arbusti), cu frunze persistente, aciculare sau in forma de solzi si flori unisexuate mici. Cuprinde plante decorative (ex. chiparosul) si unele plante importante pentru industria lemnului si industria farmaceutica (ex. arborele-vietii, ienuparul).

GAIAC s.m. arbore mare rasinos, originar din Antile, a carui rasina se intrebuinteaza in medicina. [Pron. ga-iac, var. guaiac s.m. / < fr. gaiac, cf. sp. guayaco].

GAIAC s. m. arbore tropical, rasinos, cu lemnul tare, a carui rasina se intrebuinteaza in medicina. (< fr. gaiac, sp. guayaco)

TISA, tise, s. f. arbore sau arbust rasinos, care poate atinge peste 1000 de ani, cu frunze lungi, aciculare, lucioase, cu lemnul tare si foarte pretios (Taxus baccata); p. restr. lemnul acestui arbore. [Var.: (rar) tis s. m.] – Din sl. tisa.

TISA ~e f. 1) arbore sau arbust rasinos, inalt si drept, cu frunze liniare persistente, cu lemnul pretios, folosit in tamplaria fina si in sculptura. 2) Lemnul acestui arbore. /<sl. tisa

CUPRESACEE s.f.pl. Familie de arbori sau arbusti rasinosi, cu frunze persistente, avand ca tip chiparosul; cupresinee; (la sg.) arbore din aceasta familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. cupressacees, cf. lat. cupressus – chiparos].

LAC s.n. Solutie de baza de oxid de aluminiu gelatinos, amestecata uneori cu un colorant, folosita in pictura. ♦ Suc rasinos al unor arbori din Extremul Orient, din care se prepara o solutie pentru lustruit mobile. ♦ Lichid cu care se acopera unele corpuri pentru a le feri de umezeala, de rugina etc. [Cf. fr. laque, germ. Lack, lat. lacca < pers. lakk – culoare rosie < hind. lakh].

COPAIER s. m. arbore cu suc rasinos si balsamic din America si Africa tropicala. (< fr. copayer)

CUPRESACEE s. f. pl. familie de arbori sau arbusti rasinosi, cu frunze persistente: chiparosul. (< fr. cupressacees)

LAC s. n. 1. solutie pe baza de oxid de aluminiu gelatinos, cu un colorant, folosita in pictura. 2. suc rasinos al unor arbori din Extremul Orient, din care se prepara o solutie pentru lustruit mobile. 3. lichid cu care se acopera unele corpuri pentru a le feri de umezeala, de rugina etc. (< germ. Lack)

CETINA ~i f. 1) Creanga de conifer. 2) rar Arbust sau arbore conifer. ◊ ~-de-negi arbust rasinos, ornamental, cu tulpina culcata, bogat ramificata, si cu frunze mici, solzoase persistente. [G.-D. cetinii] /<bulg., sb. tetina

rasinos ~oasa (~osi, ~oase) 1) (de-spre arbori) Care contine rasina; cu rasina. 2) Care produce rasina. 3) Care are aspect de rasina; asemanator cu rasina. Substanta ~oasa. /rasina + suf. ~os

ANACARDIACEE s. f. pl. familie de arbori sau arbusti lactescenti ori rasinosi tropicali. (< fr. anacardiacees)

MASTIC ~uri n. 1) Masa constituita dintr-un amestec de substante minerale si vegetale care se intareste in contact cu aerul (folosita la lipit, la chituit etc.). 2) Rasina aromatica de origine vegetala, provenita dintr-un arbore tropical (folosita la fabricarea lacurilor, chiturilor etc.). 3) Amestec continand colofoniu, ceara si alte substante, folosit pentru a unge locurile de altoire si ranile copacilor. 4) Suc rasinos aromatic extras din trunchiul unui arbore tropical, care serveste la fabricarea unor bauturi alcoolice, la prepararea unor lacuri, ca fixator pentru parfumuri etc. /<fr. mastic

rasinos, -OASA, rasinosi, -oase, adj., s. f. 1. Adj. (Despre arbori) Care contine, care produce rasina. 2. S. f. pl. Denumire generica data unor arbori sau arbusti ale caror organe contin rasina si care formeaza singuri sau in asociatii paduri intinse; conifere. 3. Adj. Care are aspectul si proprietatile rasinii; lipicios, cleios. – Rasina + suf. -os.

strede (stredie), s.f. sg. 1. (inv. si reg.) miere care se scurge de la sine din fagure; ravac. 2. (inv. si reg.) fagure de miere. 3. (reg.) ceara sde albine. 4. (inv.; in forma: strighe) substanta rasinoasa dulce, secretata de unele plante sau arbori; suc dulce. 5. (reg.) drojdie de vin uscata.

RASINOASA ~e f. 1) la pl. Grup de plante lemnoase (arbori si arbusti) cu frunze aciculare si inflorescente conice, care produc rasina (reprezentanti: bradul, zada, pinul etc.). 2) Planta din acest grup. /rasina + suf. ~oasa

CONIFER (‹ fr., lat. conifer, din conus „con” + fero „a purta”) s. n. (La pl.) Ordin de plante lemnoase cu canale secretoare de rasina, frunze aciculare sau solzoase, in general persistente, flori unisexuate dispuse in conuri si seminte aripate; constituie etajul superior al padurilor din muntii Romaniei, avind importanta in industria lemnului, in constructii etc.; (si la sg.) arbore sau arbust din acest ordin (ex. bradul). Sin. rasinos.

CETINA, cetini, s. f. 1. Ramura, creanga de brad; p. ext. brad. ♦ Nume dat speciilor de arbori si de tufe din clasa coniferelor. 2. Compus: cetina-de-negi = mic arbust rasinos ornamental din familia pinaceelor, totdeauna verde, cu tulpini culcate, foarte ramificate, cu frunze solzoase si cu flori dioice sau monoice (Juniperus sabina). [Pl. si: cetine] – Din bg., scr. cetina.

CETINA, cetini, s. f. 1. Ramura, creanga de brad; p. ext. brad. ♦ Nume dat speciilor de arbori si de tufe din clasa coniferelor. 2. Compus: cetina-de-negi = mic arbust rasinos ornamental (Juniperus Sabina). [Pl. si: cetine] – Bg., sb. cetina.

CUPRESACEE, cupresacee, s. f. (La pl.) Familie de plante rasinoase, cu frunze persistente, aciculare sau in forma de solzi si cu flori unisexuate mici; (si la sg.) planta (arbore sau arbust) care face parte din aceasta familie. – Din fr. cupressacees.