HIDROTERMOTERAPIE, hidrotermoterapii, s. f. Tratament cu ape termale. – Din fr. hydrothermotherapie.

BAIE bai f. 1) Cufundare a corpului in apa (calda), in alt lichid sau intr-o substanta pulverulenta (cu scop igienic, curativ sau din placere). A face ~. 2) apa (sau alt lichid) folosita pentru imbaiat; scaldatoare. ◊ ~ de sange a) cantitate mare de sange, pierduta de cineva; b) varsare de sange; macel. 3) Cladire sau incapere special amenajata pentru imbaiat. ~ publica. 4) Vas mare pentru imbaiat; cada. A se spala in ~. 5) Expunere a corpului (gol) la actiunea diferitor factori externi (in scopuri curative). ~ de aer. ~ de soare. 6) la pl. Localitate avand izvoare cu ape termale sau minerale bune pentru tratamentul diferitelor boli; statiune balneara. A pleca la bai. 7) Recipient servind la efectuarea diferitelor operatii tehnice sau chimice cu ajutorul unor lichide si solutii. 8) Lichid sau solutie chimica folosite pentru efectuarea unor asemenea operatii. ~ de galvanizare. ~ de developare. [Art. baia; G.-D. baii; Sil. ba-ie] /<sl. banja

HOMEOTERM, -A adj., s.n. 1. (op. poichiloterm) (Animal) cu temperatura constanta. 2. (Despre ape termale) Care izvoraste la o temperatura apropiata de aceea a organismului omului. [Pron. -me-o-. / < fr. homeotherme, cf. gr. h*****s – asemanator, thermos – caldura].

TERME s.f.pl. 1. Bai publice la romani. 2. Bai publice de ape termale. [Sg. terma. / < fr. thermes, cf. lat. thermae, gr. thermos – cald].

HOMEOTERM, -A I. adj., s. m. f. (mamifer, pasare) cu temperatura constanta, independenta de cea a mediului extern. II. adj. (despre ape termale) care izvoraste la o temperatura apropiata de aceea a organismului omului. (< fr. homeotherme)

TERMOMINERAL, -A adj. (despre ape termale) cu saruri minerale. (< termo- + mineral)

AACHEN [ḁ:hen], oras in Germania (Renania de Nord-Westfalia), la granita cu Belgia; 535 mii loc. (1987, cu suburbiile). Centru minier (carbune si min. de fier). Ind. textila, constr. de masini (electrotehnica), chimica, geamuri. Nod de comunicatii. Statiune balneoclimaterica cu ape termale. Institut politehnic (1870). Principala resedinta a imp. franc al lui Carol cel Mare (Aix-la-Chapelle). Loc de incoronare a imparatilor Sfintului Imperiu Roman (813-1531). Aici au fost semnate tratatele de pace prin care s-au incheiat Razboiul de Devolutiune dintre Franta si Spania (1667-1668) si Razboiul de Succesiune la Tronul Austriei (1740-1748). Centru de arta in epoca carolingiana. Monument celebru: Capela Palatina (inceputul sec. 8 – sfarsitul sec. 9) ridicata de arhitectul Odo (Eudes) de Metz pentru Carol cel Mare. Primarie in stil gotic (sec. 14).

BATH [ba:θ], oras in Marea Britanie (Anglia), pe Avon; 84,3 mii loc. (1981). Statiune balneara cu ape termale. Echipament electric. Poligrafie. Institut politehnic. Vestigii romane, biserica (sec. 15-17), cladiri din sec. 18-19.

BAILE HERCULANE, oras in jud. Caras-Severin, pe Cerna; 6.076 loc. (1991). Statiune balneoclimaterica permanenta, cu ape termale (55ºC), sulfuroase, sodice, calcice, magneziene, slab radioactive, cunoscute si folosite din epoca romana. Statiunea este indicata pentru tratarea afectiunilor reumatice, neurologice periferice, respiratorii, ginecologice, dermatologice etc. Este cea mai veche statiune balneoclimaterica din Romania, atestata documentar ca atare din anul 153 i. Hr., sub denumirea Ad aquas Herculis sacras. Vestigiile arheologice din Pestera Hotilor (la N de statiune), atesta locuirea din Paleoliticul inferior pina in epoca feudala. Muzeu de istorie.

BIHOR 1. Muntii ~, masiv muntos constituind nucleul M-tilor Apuseni, situat intre obirsiile vaii Lada la N si ale Crisului Alb la S. Este alcatuit din roci cristaline, sedimentare (conglomerate, gresii, marne, calcare) si eruptive. Alt. max.: 1.849 m (vf. Curcubata Mare). Expl. de bauxita, min. polimetalice, dacite si calcare. Spectaculoase fenomene carstice: pesteri (Scarisoara, Focul Viu, Cetatile Ponorului), avene, cascade, Izbucul si Cheile Galbenei etc. Statiune climaterica (Stina de Vale). 2. Jud. in NV Romaniei, la granita cu Ungaria, pe cursurile superior si mijlociu ale Crisului Repede si Crisului Negru; 7.535 km² (3,17% din supr. tarii); 660.131 loc. (1991), din care 48,4% in mediul urban; densitate: 85,2 loc./km². Resed.: municipiul Oradea. Orase: Alesd, Beius, Marghita, Nucet, Salonta, Stei, Valea lui Mihai, Vascau. Comune: 86. Relief dispus in trepte descrescinde de la E la V, constituit dintr-o zona muntoasa in E si SE (M-tii Plopis, Padurea Craiului, Vladeasa, Bihor si Codru-Moma), una deluroasa si depresionara in mijloc (Dealurile Vestice, Depr. Beius si Vad-Borod) si o reg. de cimpie in V (compartimentul central al Cimpiei de Vest: Cimpiile Crisurilor, Miersigului, Barcaului si Ierului). Extensiunea mare a calcarelor din zona montana a determinat aparitia unor pitoresti forme carstice reprezentate prin complexul carstic de la Padis, Cetatile Ponorului, Izbucul Galbenei, pesterile Meziad, Vadu Crisului, Pestera Vintului (cea mai lunga din tara, 35 km de galerii), Virtop s.a., numeroase doline, uvalasuri, avene, polii, lapiezuri, chei etc. Clima temperat-continentala moderata, cu temp. medii anuale de 11ºC in cimpie si in partile joase ale dealurilor piemontane si de 2-7ºC in reg. montana. Precipitatii atmosferice variaza de la 550 mm anual in cimpie, la 700-1.000 mm in zona de dealuri si peste 1.200 mm in munti. Vinturi predominante dispre V, NV si SV. Reteaua hidrografica pr. este reprezentata prin riurile Barcau, Crisu Repede si Crisu Negru cu variatii mari de nivel (8-10 m) si debit (2-29 m³/s), fapt ce a impus realizarea unor lucrari de indiguire si canalizare (Canalul colector al Crisurilor, 61 km, care leaga Crisu Repede de Crisu Negru intre Tarian si Tamasda, Canalul Cermei-Taut, Canalul Culiser etc.). Resurse naturale: petrol (Suplacu de Barcau, Chislaz, Abramut), lignit (Bratca, Varzari, Ip, Voievozi, Tatarus, Derna, Borumlaca, Cuzap, Cornitel, Budoi s.a.), bauxita (Zece Hotare, Luncasprie, Virciorog, Rosia s.a.), pirite cuprifere, molibden (Baita), marmura (Vascau, Baita, Budureasa, Chiscau), calcare compacte (Carpinet, Chistag, Borz, Soimi, Remeti, Bratca s.a.), granodiorit (Budureasa), gresii, argile (Suncuius, Balnaca); izv. cu ape termale (22-48ºC) uneori mineralizate apar la Oradea, Baile Felix, Baile 1 Mai, Rabagani, Tamaseu, Chislaz, Sacueni, Marghita, Balc, Tinca s.a. Economia: Industria jud. B. produce: energie electrica si termica (termocentralele de la Oradea, Salonta si Voivozi si hidrocentrala de la Astileu), alumina (Oradea), masini unelte (masini de gaurit, raboteze, ciocane pneumatice, masini de filetat etc.), utilaje tehnologice pentru ind. metalurgica, accesorii pentru mijloacele de transport (Oradea, Salonta, Vascau, Beius ), piese de schimb pentru tractoare si masini agricole, utilaj minier (Stei), diverse produse metalice (Marghita), lacuri, vopsele, coloranti, mase pastice, semipreparate pentru medicamente (Oradea), conf. si tricotaje (Oradea, Marghita, Beius, Salonta, Nucet, Vascau, Alesd), incalt. (Oradea, Marghita), blanuri (Oradea), mobila (Oradea, Salonta, Marghita, Beius, Stei, Valea lui Mihai), cherestea (Tileagd, Sacueni, Ioanis), mat. de constr. (ciment, var, caramida, prefabricate din beton, azbociment, produse refractare etc.) la Oradea, Alesd, Chistag, Ceica, Beius, Valea lui Mihai, Astileu, obiecte din sticla (Padurea Neagra), produse alim. (Oradea, Salonta, Beius, Tinca, Vascau, Valea lui Mihai, Diosig, Alesd s.a.). Ind. poligrafica (Oradea). Agricultura este variata ca structura, dispunind de un bogat fond agricol (491.425 ha, 1989), constituit din 299,770 ha terenuri arabile, 177.329 ha pasuni si finete naturale, livezi, vii etc. In 1989, supr. arabile erau ocupate cu porumb (89.005 ha), griu si secara (74.054 ha), plante de nutret (45.910 ha), cartofi, sfecla de zahar, floarea soarelui, legume etc. Productii insemnate de legume se obtin si in serele de la Oradea. Viticultura detine supr. apreciabile (2.458 ha, 1989) in arealul localit. Valea lui Mihai, Diosig, Marghita, Ineu, Tileagd. In 1990, sectorul zootehnic cuprindea 466,1 mii capete ovine, 221,9 mii capete bovine, 348 mii capete porcine, 3.776,7 mii capete pasari. Caile de comunicatie feroviare si rutiere de pe terit. jud. B. asigura realizarea unor legaturi lesnicioase ale Romaniei cu celelalte state ale Europei prin punctele de frontiera Bors, Episcopia Bihorului, Salonta, Valea lui Mihai. Prin aeroportul de la Oradea, jud. B. are legaturi directe cu capitala tarii. In 1990, lungimea liniilor de c. f. era de 474 km, iar cea a drumurilor publice de 2.491 km (din care 573 km sint modernizate). Unitati de invatamint, cultura si arta (1989-1991): 521 scoli generale, 23 licee, un institut de invatamint superior (la Oradea), muzee, 622 biblioteci, 150 cinematografe, teatre etc. Turism. Frumusetea si originalitatea peisajului natural (zone carstice, izbucuri, doline, pesteri, chei, defilee, rezervatii geologice si floristice etc.), marea varietate a monumentelor istorice si de arhitectura (Palatul episcopal, in stil baroc, care adaposteste Muzeul Tarii Crisurilor, Catedrala romano-catolica din Oradea, Cetatea din Finis, Turnul Cetatii din Salonta, bisericile din lemn din Rieni, Bradet, Copaceni), bogatia elementelor etnografice si folclorice, prezenta unor statiuni balneoclimaterice si climaterice (Baile Felix, Baile 1 Mai, Tinca, Stina de Vale) etc. determina desfasurarea unui intens turism de sejur si de tranzit. Indicativ auto: BH.

1) baie f., pl. bai (vsl. bania, baie, ung. banya, baie, mina, ocna, d. it. bagno, baie, arest, lat. balneum, baie. V. balnear). apa sau alt lichid in care te scalzi: o baie calda. Scaldatura, actiunea de a te scalda: a face o baie. Localu, camera sau vasu in care te scalzi: baia comunala, o baie de zinc. Balie, galetar. Mina, ocna. (Vechi) Pl. Stabiliment de bai de ape termale sau minerale: a pleca la bai. Baie de abur, baie facuta in abur de apa clocotita. Baie de soare, actiunea de a te expune dezbracat razelor soarelui p. a te vindeca. Baie de singe, batalie crunta. Baie de sudoare, asudare excesiva. A fi cald baie (sau ca in baie) a fi foarte cald intr’o camera. V. legnita.

apa f., pl. e (lat. aqua, it. acqua, pv. aigua, fr. eau, cat. aygua, sp. agua, ph. agoa). Lichidu care acopere cea mai mare parte (3ǀ5) a globului pamintesc. Fig. Sudoare: is numai apa. Lichid chimic (acid, parfum s. a.): apa de Colonia (un fel de parfum), apa de flori (un fel de parfum intrebuintat in cofetarie), apa tare (acid azotic), apa regala (un amestec de acid azotic si cloridric [!]), apa oxigenata (bioxid de idrogen [!] descolorant), apa minerala (care contine minerale in disolutiune), ape termale (ape minerale calde), apa vie (apa care invie mortii in povesti). Riu, lac, mare: calatorie pe apa. aparenta undulata [!] la stofe, la metale, la petre [!] pretioase (cum is dungile agatei). apa marina, beril verde albastriu. A-ti lasa gura apa, a-ti fi tare pofta. A face o gaura in apa, a lucra in zadar. A te scalda in apele cuiva, a fi de parerea cuiva, a inclina spre ideile lui. Lectiunea merge ca apa sau o stiu ca pe apa, o stiu bine. A se face o apa si un pamint, a se nivela, a disparea pintre [!] cei-lalti. – apa e un lichid transparent, insipid, incolor si inodor compus dintr' un atom de oxigen si doi de idrogen [!] (H₂O). Ingheata la 0°, dar poate raminea lichida si la -17°. In chimie poate fi numita si protoxid de idrogen. Lavoisier si Laplace la 24 iuniu 1783 preparara 608 grame de apa arzind idrogenu in aeru atmosferic. apa oxigenata, bioxid de idrogen, preparata de Thenard la 1818. Descoloreaza tesaturile, perlele, matasa si paru.

KARLOVY VARY [karlovi vari], oras in V Cehiei, la poalele M-tilor Metalici (Krusne Hory), pe raul Tepla; 56,3 mii loc. (1991). Nod de comunicatii. Statiune balneoclimaterica de renume mondial, cu ape termale sulfuroase curative (42-72ºC). Fabrici de portelanuri, de cristaluri („de Boemia”) si de textile. Biserica Sf. Maria Magdalena (1736). Muzeul postalionului, Galeria de Arta si Muzeul sticlei. Festival bienal international al filmului (din 1950). Turism. Fundat in 1358. Pana in 1918 s-a numit Karlsbad.

HAKODATE, oras in N Japoniei (Hokkaidō), port la str. Tsugaru; 298,9 mii loc. (1995). Constr. navale. Intreprinderi mecanice (strunguri) si alim. (conserve de peste). Legat printr-un feribot si prin tunelul Seikan cu orasul Aomori (Honshū). Universitate. Statiune balneoclimaterica (ape termale). Turism.

BALNEOLOGIE s. f. Ramura a medicinei care studiaza actiunea profilactica si curativa a apelor termale sau minerale si a namolurilor. [Pr.: -ne-o-] – Din fr. balneologie.

BALNEOTERAPIE s. f. Tratarea bolilor prin intrebuintarea metodica a apelor termale sau minerale si a namolurilor. [Pr.: -ne-o-] – Din fr. balneotherapie.

FILON, filoane, s. n. Zacamant cu aspect de placi format in crapaturile scoartei pamantului prin consolidarea magmei sau prin depunerea unor minerale aflate in solutie in apele termale; vana. – Din fr. filon.

termal, -A, termali, -e, adj. (Despre izvoare minerale) Care izvoraste cald din pamant, avand, de obicei, proprietati terapeutice; (despre o statiune) care are izvoare calde de ape minerale. ◊ apa termala = apa subterana cu temperatura mai ridicata decat cea medie din luna cea mai calduroasa a unei regiuni. – Din fr. thermal.

PISOLIT, pisolite, s. n. 1. Graunte de minerale (calcit, minereu de fier si de mangan etc.), de forma si de marimea unui bob de mazare, depus de apele termale care contin bicarbonat de calciu. 2. Roca compusa din pisolite (1). – Din fr. pisolithe.

ELECTROGEOTERMIC, -A, electrogeotermici, -ce, adj. Care produce electricitate pe baza energiei calorice a apelor termale. [Pr.: -ge-o-] – Electro- + geotermic.

TERMOFIL, -A, termofili, -e, adj. 1. (Despre microbi) Care este prezent in apele termale. 2. (Despre plante) Iubitor de caldura. – Din fr. thermophile.

TERMOMINERAL, -A, termominerali, -e, adj. (Despre izvoare, apa) termal si cu saruri minerale. – Termo- + mineral.

HIDROTERMAL, -A adj. Referitor la apele termale, de apa termala. [< fr. hydrothermal].

HIDROTERMOTERAPIE s.f. Folosire terapeutica a apelor termale. [Gen. -iei. / < fr. hydrothermotherapie].

HIDROTERMAL, -A adj. referitor la apele termale. ♦ (geol.) proces ~ (sau faza ~a) = ultima etapa a consolidarii magmatice. (< fr. hydrothermal)

HIDROTERMOTERAPIE s. f. folosire terapeutica a apelor termale. (< fr. hydrothermotherapie)

AQUI TERME [ḁcvi], oras in Italia (Piemont); 21,7 mii loc. (1981); Constr. de masini. ape termale sulfuroase (74ºC). Statiune balneara.

AIX-EN-PROVENCE [ex-ã-provãs], oras in S Frantei (Provence); 126,6 mii loc. (1982, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Ind. electrotehnica; produse alim. ape termale. Statiune balneara. Universitate (1413). Muzeu de antichitati. Catedrala (sec. 11-12), edificii din sec. 17-18.

BURSA (BRUSA), oras in NV Turciei asiatice; 658 mii loc. (1985, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Ind. usoara (matase, bumbac, covoare) si alim. (uleiuri). ape termale. Universitate. In sec. 15-17, celebru centru de artizanat al matasii. Moschei din sec. 14-15. Intemeiat in sec. 2 i. Hr. sub numele de Prusa, B. a fost stapinita succesiv de romani, bizantini, iar din 1326 a devenit capitala statului otoman (pina in 1365).

BAIE¹, bai, s. f. I. 1. Cufundare a corpului in apa, in scop igienic sau curativ; imbaiere. V. scaldare. 2. Cada sau putina in care cineva se imbaiaza. ♦ apa in care cineva se imbaiaza. ◊ Expr. Baie de sange = varsare de sange; macel. ♦ Stabiliment public cu instalatii speciale servind pentru imbaiere; incapere special amenajata pentru imbaiere. 3. Expunerea corpului (gol) la actiunea vaporilor de apa, a soarelui, a aerului etc., in scop igienic sau curativ. 4. Recipient in care se pune un lichid, o solutie etc. in vederea unor operatii industriale sau chimice; lichidul, solutia etc. in care se fac asemenea operatii. II. (La pl.) Nume dat localitatilor in care se gasesc izvoare de apa termala sau minerala cu proprietati curative. – Lat. *baneum (v. sl. banja).

BALNEOLOGIE s. f. Ramura a medicinii care studiaza actiunea profilactica si curativa a apelor termale sau minerale si a namolurilor. [Pr.: -ne-o-] – Fr. balneologie.

BALNEOTERAPIE s. f. Tratarea bolilor prin intrebuintarea metodica a apelor termale sau minerale si a namolurilor. [Pr.: -ne-o-] – Fr. balneotherapie.

GERMISARA, asezare civila romana din Dacia Superior, dezvoltata ca statiune balneara (in legatura cu apele termale existente) si care au luat nastere, dupa cum o arata numele, dintr-o mai veche asezare dacica. Azi Geoagiu-Bai, jud. Hunedoara.

AQUAE (AD AQUAS), asezare rurala romana in prov. Dacia (sec. 2) in apropiere de Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Cunoscuta prin apele sale termale. Azi Calan.

BAILE FELIX, statiune balneoclimaterica internationala, situata in NV Romaniei, la 9 km SE de Oradea (jud. Bihor). Izv. cu ape minerale termale (20-48ºC), bicarbonate, sulfatate, calcice, sodice, usor radioactive, indicate in tratamentul afectiunilor neurologice, ginecologice, reumatismale etc.

CODRU-MOMA, masiv muntos impadurit in V M-tilor Apuseni, intre Crisu Alb si Crisu Negru. Alt. max. 1.112 m (vf. Plesu), in E lui apar calcare cu numeroase fenomene carstice, in V sisturi cristaline si riolite, iar in S roci vulcanice. Expl. de marmura si calcare ornamentale (Vascau si Moneasa). ape minerale termale (Moneasa). Cunoscut si sub denumirea de M-tii Codrului.

BALNEOLOGIE f. Ramura a medicinei care studiaza actiunea profilactica si curativa a apelor minerale sau termale si a namolurilor. Institut de ~. [Art. balneologia; G.-D. balneologiei; Sil. -ne-o-, -gi-e] /<fr. balneologie

HIDROCLIMATOLOGIE s. f. ramura a medicinei care studiaza actiunea apelor minerale si termale, precum si a climatelor asupra organismelor. (< fr. hydroclimatologie)

Atermal ~a (~i, ~e) Care tine de apele minerale reci; propriu apelor minerale reci. /a + termal

termal ~a (~i, ~e) 1): apa ~a apa minerala calda care izvoraste din pamant (avand, de regula, proprietati terapeutice). 2) Tratament cu astfel de apa. Cura ~a. 3): Statiune ~a statiune balneara cu izvoare de apa minerala calda. /<fr. thermal

CRENOTERAPIE s.f. (Med.) Tratament cu ape de izvor minerale, termale etc. [Gen. -iei. / < fr. crenotherapie, cf. gr. krene – izvor, therapeia – tratament].

termal, -A adj. (Despre ape minerale) Care izvoraste cald din pamant; (despre o statiune) care are izvoare de ape minerale calde. [< fr. thermal].

termal, -A adj. 1. (despre ape minerale) care izvoraste cald din pamant; (despre o statiune) cu izvoare de ape minerale calde. 2. (despre plante) care creste in apele calde. (< fr. thermal)

CALACEA, statiune balneoclimaterica cu functionare permanenta, in C. Vingai, in raza com. Ortisoara (jud. Timis), la 117 m alt. Climat continental moderat de cimpie, cu veri racoroase si ierni blinde. Izv. cu ape minerale bicarbonate, clorosodice, termale (38ºC) indicate in tratarea afectiunilor reumatice si renale.

TERMALISM s.n. Utilizarea proprietatilor apelor minerale si amenajarea statiunilor termale. [< fr. thermalisme].

TERMALISM s. n. ansamblu de activitati referitoare la punerea in valoare a proprietatilor apelor minerale si la amenajarea statiunilor termale. (< fr. thermalisme)

HIPERtermal, -A, hipertermali, -e, adj. (Despre ape minerale) Cu temperatura foarte ridicata. – Hiper- + termal.