HELIOTERMIE, heliotermii, s. f. Fenomen fizic care consta in pastrarea mai mult timp a caldurii inmagazinate in apa sarata a unor lacuri comparativ cu regiunile invecinate, datorita prezentei la suprafata lacurilor a unui strat izolator de apa dulce, care impiedica iradierea caldurii in atmosfera. [Pr.: -li-o-] – Din heliotermic.

M******R, m*******i, s. m. Copac rasinos subtropical sau tropical care creste in apa sarata a marii de la tarm. [Pr.: -gli-er] – Din fr. m******r.

RASOL, rasoluri, s. n. 1. Sortiment de carne de bovine sau de porcine care se obtine din regiunea gambei. 2. Fel de mancare preparat din rasol de vita sau din peste, prin fierbere in apa sarata (cu diferite ingrediente). ◊ Expr. (Fam.) A da rasol = a face un lucru in graba, superficial, de mantuiala. [Pl. si: (pop.) rasoale] – Din bg. raszol, scr. rasola, rus. rassol.

SARAMURA, saramuri, s. f. 1. Apa in care s-a dizolvat sare si care se foloseste in gospodarie (la conservarea unor alimente), in agricultura, in industria tabacariei etc. ♦ Apa naturala care contine sare; izvor de apa sarata; slatina. 2. Zeama sarata, uneori condimentata cu otet, usturoi etc., cu care se servesc unele mancaruri; mancare servita in acest fel. [Var.: (pop.) salamura s. f.] – Din ngr. salamura.

OCEAN, oceane, s. n. Vasta intindere de apa sarata de pe suprafata globului, delimitata de continente. ◊ Oceanul planetar (sau mondial) = totalitatea oceanelor si a marilor, cu legatura intre ele, formand o singura masa lichida. ♦ Fig. Intindere nemarginita, noian, imensitate; multime nemarginita. – Din lat. oceanus, germ. Ozean, fr. ocean.

OCEAN ~e n. 1) Vasta intindere de apa sarata, care ocupa spatiul dintre continente. 2) fig. Intindere sau multime nemarginita. ◊ ~ul planetar (sau mondial) totalitate a oceanelor si marilor de pe globul pamantesc care comunica intre ele. [Sil. -cean] /<lat. oceanus, fr. ocean, germ. Ozean

GNOCCHI s.m. pl. In gastronomie, galuste specific italiene, mici, ovale sau rotunde, cu aspect de scoici plate (presate cu furculita), fierte in apa sarata, gratinate si servite ca antreu cald.

NATUR adj. invar. In gastronomie, in stare naturala sau asemanator acesteia; in expr. se consuma natur = in stare cruda, neprelucrat; omleta natur = omleta simpla, fara adaosuri; snitel natur = snitel simplu, fara a fi facut pane; cartofi natur = cartofi fierti in apa sarata, fara alte ingrediente.

PANADA, panade s.f. Amestec de faina, ou si pesmet in care se inveleste un aliment, care apoi este prajit in ulei (mod de preparare numit pane). Panada se poate realiza si ca o fiertura de faina in apa sarata, cu adaos de unt sau galbenus de ou, utilizata ca ingrosator in diverse preparate culinare sau pentru a da consistenta umpluturilor. – Fr. panade, germ. Panade.

OCEAN s.n. Intindere vasta de apa sarata care acopera suprafetele dintre continente. ◊ Ocean planetar = ansamblul oceanelor si marilor globului terestru. ♦ (Fig.) Intindere nemarginita. // (In forma oceano-) Element prim de compunere savanta cu semnificatia „(referitor la) ocean”. [Pron. o-cean, pl. -ne, -nuri. / cf. fr. ocean, lat. oceanus, gr. okeanos].

SALMASTRU, -A adj. Care contine sare. ◊ Apa salmastra = amestec de apa dulce si apa sarata, intalnit in special in zonele unde se varsa un fluviu in mare; apa slab sarata. [< it. salmastro, cf. lat. salmacidus < salgama – conserve, acidus – acru].

M******R s.m. Copac rasinos tropical, care creste in apa sarata a marii pe langa tarmuri. [< fr., sp. m******r < cuv. malaiez].

stiubalan, stiubalane, s.n. (reg.) vas de lemn in care se tine apa sarata.

stiubei, stiubeie si stiubeiuri, s.n. (reg.) 1. vas facut dintr-un trunchi de copac scobit (in care se pastreaza alimente, obiecte casnice sau in care se oparesc rufele). 2. stup primitiv, facut dintr-un trunchi de copac scorburos, sau scobit; totalitatea albinelor dintr-un asemenea stup. 3. adapost pentru stupi. 4. trunchi de copac scorburos sau scobit care, ingropat in pamant, serveste ca ghizd la o fantana putin adanca. 5. (inv.) apeduct. 6. fantana cu izvorul la mica adancime, care are ca ghizd un trunchi de copac scorburos. 7. fantana cu apa sarata. 8. deschizatura facuta in acoperisul unei case pentru luminarea sau aerisirea podului.

tuzluc s.n. (inv.) apa sarata.

M******R s. m. copac rasinos tropical, care creste in apa sarata a marii, pe langa tarmuri. (< fr., sp. m******r)

OCEAN¹ [-CEAN] s. n. 1. intindere vasta de apa sarata care separa continentele. ◊ ~ planetar = ansamblul oceanelor si marilor globului terestru. 2. (fig.) intindere nemarginita; imensitate. (< fr. ocean, lat. oceanus, gr. okeanos)

mare (mari), s. f. – Intindere mare de apa sarata. – Mr. amare, megl. mari, istr. mǫre. Lat. mare (Puscariu 1026; Candrea-Dens., 1047; REW 5349), cf. it. mare, fr. mer, prov., cat., sp., port. mar. Pentru expresia a fagadui marea cu sarea, cf. Puscariu, Etudes linguistique roum., Cluj 1937 si, impotriva Spitzer, BL, V, 190 si VI, 238.

ocean (oceane), s. n. – Vasta intindere de apa sarata. – Var. (inv.) ochean. Fr. ocean, si mai inainte din gr. ỏϰεανός (sec. XVII). – Der. oceanic, adj., din fr. oceanique.

slatina (-ne), s. f. – Salina, apa sarata. Sl. (sb., cr., slov., ceh., rus.) slatina (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Cihac, II, 347; Conev 41), cf. slanina. Se pastreaza mai ales ca toponim. – Der. slatinos, adj. (salin, sarat); slatioara, s. f. (baltoaca).

AMARA 1. Liman fluviatil cu apa sarata in Lunca Buzaului; c. 60 ha. Se mai numeste si Balta Amara. 2. Liman fluviatil cu apa sarata pe cursul inferior al Ialomitei, linga S******a; 156 ha. Ad. max.: 3 m. Calitatile terapeutice ale lacului (apa minerala sulfata, cloruro-sodica si magneziana si namol sapropelic) au determinat dezvoltarea statiunii balneoclimaterice cu acelasi nume. 3. Com. in jud. Ialomita, pe malul lacului cu acelasi nume: 7.314 loc. (1991). Intreprindere de panificatie. Statiune balneoclimaterica, cu functionare permanenta din anul 1900, renumita pentru valoarea curativa a namolului si a apelor traumatice, ginecologice si a unor boli asociate. Sanatoriu balnear.

BALTA ALBA 1. Liman fluviatil cu apa sarata, slab sulfatata, sodica, slab magneziana, pe cursul inf. al Buzaului, in C. Rimnicului; 10,1 km². Ad. max.: 4 m. Rezerve de namol sapropelic (2,45 mil. m³) din care se produce extractul „Pell-mar” ce sta la baza multor produse cosmetice si a unor medicamente antireumatice. 2. Com. in jud. Buzau; 3.402 loc. (1991). Statiune balneoclimaterica permanenta, indicata pentru tratarea afectiunilor reumatismale, neurologice, periferice, ginecologice, dermatologice. Statie de c. f.

IANCA 1. Lac clastocarstic (de crov) cu apa sarata, in C. Brailei, langa oratul cu acelasi nume; 3,32 km². Seaca in anii secetosi. 2. Oras in jud. Braila, in C. Brailei; 12.826 loc. (1998). Aerodrom. Expl. de titei. Fabrici de zahar si de branzeturi; morarit si panificatie. Abator de pasari. Centru viticol si de vinificatie. Declarat oras in 1989. Bisericile Sf. Treime (1834) si Sf. Ioan Botezatorul (1885). Statie de c. f. 3. Com. in jud. Olt; 4.620 loc. (1998). Centru viticol. Biserica Adormirii Maicii Domnului (ante 1834), in satul Potelu; in satul Ianca, mentionat documentar in 1560, se afla bisericile Sf. Ioan Botezatorul (1842) si Sf. Nicolae (1848-1858).

ciuperca f., pl. i (ung. cseperke, csiperke, csop;orke si csuporka, ceh. pecarka, pecirka, sirb. bg. pecurka si cepurka, d. vsl. pesti-pekon, a coace. V. pitarca). O planta criptogama de forma unei umbrele (a******s). Fig. Iron. Palarie moale. Revista ori gazeta proasta. Paguba (ori jaf) in ciuperci, paguba de lucruri fara valoare. A rasari ca ciupercile dupa ploaie, se zice despre revistele si ziarele proaste care apar si dispar rapede [!]. – In Bts. Dor. Bucov. ciuparca, pl. -arci, in Dolj ciupearca, pl. -erci. Is multe feluri de ciuperci (bureti, ghebe, hribi, opintici, riscovi, zbitciogi s. a.), unele bune de mincat, altele veninoase. In caz de otravire, pina la venirea medicului, trebuie sa iei un vomitiv, nu purgativ, si sa te feresti de a bea otet, eter sau apa sarata, care raspindesc otrava in trup.

HALOPLANCTON, haloplanctonuri, s. n. Plancton care traieste si se dezvolta in ape sarate de diferite concentratii. – Din engl. haloplancton.

PACLA, pacle, s. f. 1. Ceata deasa care apare de obicei dimineata si seara; negura. 2. Val atmosferic albastrui sau galben-cenusiu, constituit din particule solide, fine, invizibile, care dau aerului un aspect tulbure, opalescent si care este provocat de refractia inegala a luminii in straturile de aer cu temperaturi diferite, incalzite de suprafata solului. ♦ Fig. Strat des, panza de fum, de ploaie etc. 3. Atmosfera inabusitoare, zapuseala (pe timp noros). 4. Vulcan mic din care erup gaze, ape sarate, uneori si petrol; vulcan noroios. – Din sl. pĩclu.

SALINITATE s.f. Gradul de saturare a unei ape sarate sau a unui sol sarat. [Cf. fr. salinite].

EUHALIN, -A adj. (despre organisme) care traieste numai in apele sarate. (< fr. euhaline)

HALOPLANCTON s. n. plancton al apelor sarate. (< fr., engl. haloplancton)

saramura (saramuri), s. f. – apa sarata. – Var. salamura, Banat saramura. Lat. salimuria, prin ven. salimora › ngr. σαλαμούρα (Candrea), bg., sb., cr., slov. salamura (Cihac, II, 234; Densusianu, Rom., XXXIII, 285; Tiktin; REW 7545). Der. directa din lat. pare probabila pentru ultima var. si nu este imposibila pentru celelalte forme, desi prezenta lui a aton prezinta o dificultate (poate s-ar fi pastrat prin apropierea fortata de sare, fiindca Anton Pann scrie sare-mura; cf. totusi saratura). Oricum, supozitia general acceptata ca salamura, cu l, este forma primitiva, este destul de indoielnica.

CHISCANI, com. in jud. Braila, pe stg. Dunarii; 5.066 loc. (1991). Termocentrala (1.950 MW). Ind. chimica (fibre artificiale), a celulozei, hirtiei si cartonului. Ape sarate; namol terapeutic (Lacu sarat).

alga f., pl. e (lat. alga). O planta criptogama care creste mai ales in apele sarate a carei marime variaza de la o miime de milimetru pina la 4-5 sute de metri. Contine sodiu, potasiu si iod si serveste la ingrasarea pamintului.

ALGA, alge, s. f. (La pl.) Plante inferioare caracterizate prin prezenta clorofilei si raspandite in ape dulci, sarate si pe uscat; (si la sg.) planta din acest grup. – Din fr. algue, lat. alga.

SLATINA, slatine, s. f. 1. Izvor de apa (minerala) sarata; saramura. ♦ Teren mlastinos si sarat. 2. Mancare prea sarata. – Din sl. slatina.

MARE² mari f. 1) Spatiu intins de apa statatoare, sarata, situata intre continente sau in interiorul lor. ~ea Mediterana. ~ea Caspica. ◊ A fagadui (a promite, a cere) ~ea cu sarea a fagadui (a promite, a cere) imposibilul. A incerca ~ea cu degetul a intreprinde ceva fara sanse de succes. A vantura mari si tari a calatori foarte mult. 2) fig. Intindere mare; vastitate. O ~ de grane. 3) Multime sau cantitate foarte mare. O ~ de flori. [G.-D. marii] /<lat. mare, ~is

SLATINA ~e f. 1) Izvor de apa (minerala) sarata. 2) Teren mlastinos si sarat. 3) Solutie de apa cu multa sare de bucatarie cu intrebuintari in conservarea alimentelor; saramura. /<sl. slatina

plesa, plese, s.f.(reg.) fantana cu apa (minerala) sarata.

GHIDRIN, ghidrini, s. m. Peste mic din apele dulci si sarate, care are pe spate, inaintea inotatoarei dorsale, trei spini¹ ososi (Gasterosteus aculeatus). – Et. nec.

VORTICELA, vorticele, s. f. (La pl.) Gen de infuzori ciliati v*******i care traiesc in ape dulci sau sarate; (si la sg.) infuzor din acest gen. – Din fr. vorticelle.

ZBORS, zborsi, s. m. (Mold.) Peste mic de apa dulce si sarata, care are spini laterali si dorsali mobili (intre doi si patru) si al carui abdomen este inzestrat cu placi osoase care inlocuiesc solzii (Gasterosteus platygaster). (der. regr. din zborsi – denumirea se trage de la spinii dorsali foarte pronuntati; cf. fr. epinoche, germ. Seestichling, Dornfisch)

SARARE s. 1. v. sarat. 2. v. salinizare. (~ apelor marii.)

BLANSA, blansez, vb. I. tranz. In gastronomie, a opari sau a fierbe scurt anumite alimente (in special legume), introducandu-le in apa clocotinda (natur, sarata sau cu adaos de otet) pentru a le „albi”, adica pentru a le pastra o culoare si o textura adecvata in vederea prepararii propriu-zise; din fr. blanchir, germ. blanchieren.

HELIOTERMIE s.f. Incalzire a apei unor lacuri sarate, sub actiunea razelor solare, mai mult decat regiunile invecinate. [< fr. heliothermie].

VORTICELA s.f. Gen de infuzori ciliati care traiesc in ape dulci sau sarate. [< fr. vorticelle].

HIDROFITA adj., s.f. (Planta) care creste in apa (dulce sau sarata). [< fr. hydrophyte, cf. gr. hydor – apa, phyton – planta].

HALOBIONT s. n. 1. organism adaptat exclusiv la apele si terenurile sarate. 2. totalitatea organismelor vii din mari si oceane. (< fr. halobion, germ. Halobiont)

HELIOTERMIE s. f. incalzire a apei unor lacuri sarate, sub actiunea razelor solare, mai mult decat regiunile invecinate. (< fr. heliothermie)

TARDIGRAD, -A I. adj. (despre animale) care merge incet. II. s. n. pl. 1. grup de animale nevertebrate edentate (arahnide) foarte mici, cu corpul oval, acoperit cu o cuticula chitinoasa, care se deplaseaza greoi. 2. increngatura de articulate minuscule care traiesc in muschi sau licheni si, mai rar, in apele dulci ori sarate, miscandu-se foarte incet cu ajutorul a patru perechi de picioare scurte, conice, terminate cu gheare. (< fr. tardigrade/s/)

amiba si ameba f., pl. e (fr. amibe d. vgr. amoibe, schimbare, intoarcere). Zool. Un protozoar [!] microscopic care se misca pin [!] ajutoru pseudopodelor si care traieste in apele dulci si sarate. Ia [!] se compune dintr' o singura celula (protoplazma si nucleu) si n' are o forma anumita, ci se schimba dupa nevoie. V. infuzorii.

MARE², mari, s. f. Nume generic dat vastelor intinderi de apa statatoare, adanci si sarate, de pe suprafata Pamantului, care de obicei sunt unite cu oceanul printr-o stramtoare; parte a oceanului de langa tarm; p. ext. ocean. ◊ Expr. Marea cu sarea = mult, totul; imposibilul. A vantura mari si tari = a calatori mult. A incerca marea cu degetul = a face o incercare, chiar daca sansele de reusita sunt minime. Peste (noua) mari si (noua) tari = foarte departe. ♦ Fig. Suprafata vasta; intindere mare; imensitate. ♦ Fig. Multime (nesfarsita), cantitate foarte mare. – Lat. mare, -is.

CREEK s. n. Curs de apa temporar in deserturile sarate din Australia si din America de Sud. [Pr.: cric] – Cuv. engl.

HELIOTERMIE f. Fenomen care consta in racirea mai lenta a apei in unele lacuri sarate, datorita existentei la suprafata lor a unui strat de apa dulce, care impiedica iradierea caldurii in atmosfera. /<fr. heliothermie

CREEK s.n. (Anglicism) Curs de apa temporar din deserturile sarate din Australia si America. [Pron. cric. / < engl. creek].

pisoalca, pisoalce, s.f. 1. (pop.; peior.) persoana care urineaza des (in pat); pisotca, pisoarca. 2. (reg.) om moale, flescait. 3. (reg.) apa caldicica, salcie ori sarata. 4. (reg.) ciorba goala, zeama lunga. 5. (pop.) vin, tuica de proasta calitate. 6. (reg.) vreme ploioasa, umeda; ploaie marunta si deasa de durata; pisornita. 7. (reg.; in sintagma) prune pisoalce = specie de prune zemoase; prune pisolcoase.

CREEK [CRIC] s. n. curs de apa temporar din deserturile sarate din Australia si America. (< engl. creek)

A SE DESALINIZA pers. 3 se ~eaza intranz. (despre ape) A deveni mai putin sarat; a se desara. /cf. fr. dessaler

moroaga (-ogi), s. f. – (Olt.) Mincare foarte sarata. – Var. moruga. Sb. more „apa de mare” (Candrea). – Der. morogi, vb. (a sara exagerat).

BALHAS, lac in Kazahstan (C.S.I.), navigabil, lipsit de scurgere, la 342 m alt. In V are apa dulce, iar in E sarata. Supr. medie: 18,2 mii km². Ad. med.: 6 m; ad. max.: 26,5 m. In el se varsa riurile Ili, Karatal, Aksu s.a. Port pr.: Balhas.

KAINIT (‹ fr. {i}; {s} gr. kainos „nou”) s. n. Sare naturala dubla, constituita din clorura de potasiu si sulfat de magneziu hidratat, formata ca produs secundar de precipitare chimica in lagune si bazine marine. De culoare alba, cenusie, rosie, cu luciu sticlos si aspect de mase compacte zaharoide; este usor solubil in apa si are gust amarui sarat. Utilizat ca ingrasamant agricol si pentru fabricarea sarurilor de potasiu.

HUSCA, husti, s. f. (Reg.) Sare obtinuta prin fierberea apei de izvoare sau de balti sarate; p. ext. calup de sare. – Din ucr. huska [soly].

SARAMURA ~i f. 1) Solutie (concentrata) de sare, intrebuintata, mai ales, la conservarea alimentelor. *A-si pune pielea in (sau la)~ a face tot posibilul. 2) apa naturala care contine sare. 3) Zeama sarata (cu adaos de usturoi, otet) data ca garnitura la unele mancaruri. /<ngr. saeamura

SALCIU, -IE, salcii, adj. 1. (Despre apa) Care are un gust neplacut, putin sarat, lesios. 2. (Despre mancaruri, bauturi, alimente) Care nu are gust bun, care nu este gustos, nepotrivit ca gust; (despre gust) fad, lesios. – Salcie¹ + suf. -iu.

SALMASTRU, -A adj. (despre ape, lacuri, lagune) cu salinitate intre salinitatea apelor dulci si a celor marine, putin sarat. (< it. salmastro, lat. salmaster)

PORRIDGE s.n. Preparat culinar din faina de ovaz sau alte crupe de cereale (fulgi de ovaz, de porumb, muesli) fierte in apa sau oparite cu lapte; se consuma traditional in tarile anglo-saxone la micul dejun – sarat in Scotia, cu sirop sau gem in Anglia.

ARAL, lac sarat in Asia central-vestica; 51,1 mii km². Ad. med.: 20-25 m. Ad. max.: 61 m. Salinitate: 10-16‰. Primeste apele riurilor Amu-Daria si Sir-Daria. Nivel variabil. Pescuit. Se mai numeste si Marea Aral.

BARAGAN, subunitate estica a Cimpiei Romane, cuprinsa intre vaile, Mostistei, Dunarii, Buzaului si reg. subcarpatica; acoperita de loess si presarata cu crovuri, dune si lacuri sarate. Caracteristica principala este data de interfluviile largi, de mare netezime, cu scurgere semiendoreica si ape subterane adinci. Climat de stepa si soluri cernoziomice, propice culturilor cerealiere, de floarea-soarelui, sfecla de zahar, tutun etc., unele pe terenuri irigate. Considerat grinarul tarii.

SALADO, Rio ~, denumirea mai multor cursuri de apa din Argentina. Mai importante: 1. Rau in N Argentinei, afl. dr. al fl. Parana, in aval de Santa Fe; 1.802 km. Izv. din Anzii Centrali si strabate Gran Chaco. In cursul superior poarta denumirea de Rio del Juramento. 2. Rau in partea centrala a Argentinei, afl. stg. al fl. Rio Colorado in pampas (la ape mari); 1.368 km. Izv. din Anzi sub numele de Rio Desaguadero, iar in cursul inferior se numeste Rio Chadileo. La ape mici (mai-sept.) se pierde in pampas, transformandu-se intr-un sistem de lacuri sarate si mlastini.

CIANI, lac sarat navigabil in Cimpia Siberiei de V, la V de Novosibirsk (Federatia Rusa); 1,7-2,3 mii km² (in functie de nivelul apei). Ad. max.: 10 m. Tarmuri crestate si 58 de ins. Pescuit bogat.

HALMIROLIZA ({s} gr. halmyros „sarat” + lysis „dizolvare”) s. f. Proces de alterare si sintetizare a mineralelor noi, care au loc la mici adancimi, in apele litorale ale marilor si oceanelor (ex.: glauconitul).

ZEAMA zemuri f. 1) Fel de mancare lichida, pregatita din carne sau peste, cu legume, acrita cu bors; ciorba. 2) Lichidul dintr-o fiertura; apa in care au fiert unele produse alimentare. ~ limpede. ◊ ~ lunga a) zeama cu mult lichid; zeama subtire; b) vorba multa si fara rost; palavrageala; flecareala; trancaneala. A nu fi de nici o ~ a nu fi bun de nimic. 3) Lichid continut in fructe sau legume; suc. ◊ ~ de varza lichid acru si putin sarat in care s-a murat varza; moare. 4) Substanta lichida de natura diferita (folosita in industrie, agricultura etc.). ◊ ~ tananta solutie folosita la tabacirea pieilor. [G.-D. zemii] /<lat. zema