apa de plumb s. f. + prep. + s. n.

PROSTOVOL, prostovoale, s. n. Unealta de pescuit formata dintr-o plasa conica, prevazuta la marginea exterioara cu greutati de plumb care o trag la fundul apei si o strang, formand in apa un sac in care e prins pestele; napasta. [Pl. si: prostovoluri] – Cf. scr. prostrica.

plumb¹ n. Metal greu si moale, cenusiu-albastrui, foarte maleabil si ductil, avand diferite intrebuintari (in industria chimica, la confectionarea acumulatoarelor etc.). ◊ Ca ~ul foarte greu. apa de ~ solutie de acetat de plumb, intrebuintata, mai ales, in medicina. Alb de ~ ceruza. /<lat. plumbum

LEST, lesturi, s. n. Incarcatura formata din nisip, pietris, plumb etc. care asigura stabilitatea navelor de apa sau aeriene; balast, savura. – Din fr. lest.

MINIU s. n. Oxid de plumb, de culoare rosie-portocalie, insolubil in apa, folosit la vopselarie. – Din lat., fr. minium.

MINIU n. Oxid de plumb, de culoare rosie-portocalie, insolubil in apa, intrebuintat la prepararea vopselelor ce apara metalul de coroziune. /<lat., fr. minium

MINIU s. n. oxid de plumb, de culoare rosie-portocalie, insolubil in apa, folosit in vopsitorie. (< fr., lat. minium)

cerusa f., pl. e (lat. cerussa). Chim. Ghileala, carbonat bazic de plumb. (E alb, veninos si insolubil in apa. Se intrebuinteaza in pictura supt numele de alb de argint, ori de plumb, precum si ca suliman). – Vechi stubeci. V. stamba.

PROSTOVOL ~oale n. inv. Unealta de pescuit constand dintr-o plasa prevazuta cu greutati de plumb pe margini, care o fac sa se cufunde in apa si sa se stranga la gura cand se scoate din apa. /Orig. nec.

AMINOBENZOIC adj. (Chim.; in sintagma) Acid aminobenzoic = pulbere cristalina incolora, solubila in apa si alcool, intrebuintata in chimie ca reactiv de determinare a cuprului, mercurului, plumbului etc. si ai carei derivati sunt folositi in farmacie, parfumerie; acid antranilic. [Pr.: -zo-ic] – Din fr. aminobenzoique.

ANTRANILIC, -A, antranilici, -ce, adj. (In sintagma) Acid antranilic = pulbere cristalina, incolora, solubila in apa si alcool, intrebuintata, in chimie, ca reactiv de determinare a cuprului, mercurului, plumbului etc. si ai carui derivati sunt folositi in parfumerie; acid aminobenzoic. – Din fr. anthranilique.

ANTRANILIC, antranilici, adj. m. (In sintagma) Acid antranilic = pulbere cristalina, incolora, solubila in apa si in alcool, intrebuintata in chimie ca reactiv de determinare a cuprului, mercurului, plumbului etc. si ai carei derivati sunt folositi in parfumerie; acid aminobenzoic. – Din fr. anthranilique.

INGRELA, ingrelez vb. I. Tranz. A ingreuia (prin bucati de plumb) marginile inferioare ale unei plase de pescuit, pentru a o face sa se cufunde in apa si sa se mentina in pozitie verticala. – Din in- + grele (pl. lui grea).

AVA², ave, s. f. Unealta de pescuit formata din trei fasii de plasa, care se asaza vertical in apa cu ajutorul unor bucati de pluta prinse la marginea lor superioara si al unor bucati de plumb la cea inferioara. – Din tc., bg. av.

BORSA 1. Oras in jud. Maramures, in golful estic al depr. Maramures, inchis de M-tii Maramures (la N) si Rodna (la S), la 700-850 m alt.; 30.504 loc. (1991). Expl. de plumb, zinc, cupru si andezit. Uzina de flotatie si preparare a minereurilor. Expl. si prelucr. lemnului (cherestea); panificatie. Ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice. Centru pomicol. Biserica de lemn (1700). La 12 km E de B. se afla complexul turistic B., la 850 m alt., cu posibilitati de practicare a turismului montan si a sporturilor de iarna (pirtie de schi); linie de teleferic (lungime: 1.920 m; diferenta de nivel 500 m). Mentionat documentar in 1356 si apoi in 1450. Declarat oras in 1968. 2. Com. in jud. Cluj; 1.950 loc. (1991).

C*********I, Muntii ~, cel mai lung lant muntos de pe glob (c. 18.000 km), situat de-a lungul tarmurilor vestice ale Americii de Nord si de Sud (Anzi), constituit din doua siruri paralele. Alt. max.: 6.193 m (vf. McKinley), in America de Nord si 6.959 (vf. Aconcagua)., in America de Sud. Latime max.: c. 1.600 km in America de Nord si c. 900 km in America de Sud. Supr. totala: c. 90 mii km². Formeaza cumpana de ape dintre oceanele Atlantic si Pacific. Circa 80 de vulcani activi. In depr. intramontane se afla deserturi si semideserturi intinse. Bine impaduriti. Expl. de min. de cupru, aur, argint, cositor, plumb, platina, salpetru, petrol si carbune.

alb, -a adj. (lat. albus). De coloarea [!] zapezii sau laptelui. Fig. Inocent: alb ca zapada. S. m. Om de rasa alba. Adept al partidului conservator (dupa crinu alb, care era emblema Bourbonilor), in opoz. cu ros, liberal. S. n., pl. uri. Coloarea alba. Spatiu liber pe o pagina. Arme albe, arme care taie sau impung (nu arme de foc). Bani albi (p. zile negre), bani in general (pin [!] aluz. la argint). Noapte alba, noapte nedormita. Saptamina alba sau a brinzei, cea din aintea [!] postului mare, cind se maninca lapte, brinza, oua. Versuri albe, versuri fara rima. A da carta cuiva, a-i da puteri depline sa faca ce vrea. Polita in alb, polita fara data scadentei. A fi vazut albu' n capistere (adica faina), a te fi asigurat de dobindirea unui lucru. A intrat alba' n sat, a intrat aurora' n sat, s' a luminat de ziua. Tot alba' n doi bani, tot vechea poveste (iapa cea alba vinduta pe doi bani). A fi ros (ori mincat) ca alba de ham, a fi ros de nevoi, a fi plictisit de o treaba. Albu ochiului, scleorotica. Alb de argint ori de plumb, cerusa. Alb de balena, s*********a. Alb de Spania, creta friabila.

1) bula f., pl. e (lat. bulla, bulbuc, bobita de apa, de unde si ebullitio, ebulitiune. V. buletin si hrisov). Besicuta de aer care se ridica la suprafata apei (sau altui lichid) ori se prinde de paretii vasului. Bula de aur, medalion pe care-l purtau baietii nobili romani pina la etatea de 17 ani. Ordonanta lui Carol IV al Germanii care regula forma alegerilor imperiale. Bula papala, decret papal de al carui sigiliu atirnau doua bobite de plumb cu imaginea sfintului Petru si Paul: bula de excomunicare. V. pitac 2.