PANTECE ~ n. 1) (la om si la animale) Parte a corpului dintre torace si bazin in care se afla stomacul, intestinele si alte organe; burta; abdomen. ◊ A fi cu ~le la gura a fi intr-un stadiu avansat de graviditate. 2) Organ in forma de punga, in care are loc digestia alimentelor; stomac. ◊ Cu ~le lipit de coaste (sau de spinare) foarte flamand; rupt de foame. 3) pop. (la om si la animale vivipare) Cavitate interna a aparatului genital feminin, in care se dezvolta embrionul; uter; mitra. ◊ Inca din ~le mamei inca inainte de a se naste. A lua (sau a avea, a purta) in ~ a fi insarcinata. 4) fig. Parte proeminenta a unui obiect. ~le urciorului. 5) fig. Parte interioara a proeminentei unui obiect. /<lat. pantex, ~icis

ALANTOIDA, alantoide, s. f. Una dintre anexele embrionare la animalele vivipare si ovipare. ♦ (La pl.) animale vertebate care au aceasta embrionara. – Din fr. allantoide.

VIVIPARITATE s. f. Insusire a animalelor vivipare. – Din fr. viviparite.

MITRA² ~e f. (la om si la animalele vivipare) Cavitate interna a aparatului genital feminin in care se dezvolta embrionul; matrice; uter. /<ngr. mitra

ALANTOIDA s.f. Membrana embrionara a animalelor vivipare si ovipare cu respiratie pulmonara. ♦ (La pl.) animale vertebrate care au aceasta membrana. [Pron. -to-i-. / < fr. allantoide, cf. gr. allatoides < allas – carnat, eidos – aspect].

ALANTOIDA s. f. membrana embrionara a animalelor vivipare si ovipare cu respiratie pulmonara. (< fr. allantoide)

ALANTOIDA, alantoide, s. f. Invelis al embrionului animalelor vivipare si ovipare. ♦ (La pl.) animale vertebate care au acest invelis. – Fr. allantoide (< gr.).

VIVIPAR, -A, vivipari, -e, adj. (Despre animale; adesea substantivat) Care da nastere la pui vii (complet dezvoltati in organismul matern). ♦ (Despre plante) Care se imulteste prin muguri desprinsi de pe planta-mama. – Din fr. vivipare, lat. viviparus.

VIVIPAR, -A adj. (Despre animale) Care naste pui vii. ♦ (Despre unele plante) Ale caror organe de inmultire sunt inlocuite prin muguri care se pot detasa de planta-mama, dand nastere la plante noi. [< fr. vivipare, cf. lat. viviparus < vivus – viu, parere – a naste].

VIVIPAR, -A adj. 1. (despre animale) care naste pui vii. 2. (despre plante) care se reproduce pe cale vegetativa, prin bulbili, care germineaza in inflorescenta. (< fr. vivipare, lat. viviparus)

vivipar ~a (~i, ~e) 1) zool. Care naste pui vii. animal ~. 2) bot. care se inmulteste prin muguri, ce se pot detasa de planta-mama. /<fr. vivipar, lat. viviparus

MARSUPIAL marsupiale n. 1) la pl. Ordin de mamifere vivipare, a caror femela isi poarta puii in marsupiu (reprezentanti: cangurul, ursul-australian, sariga). 2) animal din acest ordin. [Sil. -pi-al] /<fr. marsupial