Rezultate din textul definițiilor
APROPO I. adj. (fam.) ce voiam sa spun! fiindca a venit vorba! II. s. n. aluzie rautacioasa la adresa cuiva. (< fr. a-propos)
INSINUA vb. I. tr. a strecura, a sugera cu dibacie o idee, o aluzie rautacioasa, calomnioasa etc. II. tr., refl. a (se) infiltra pe nesimtite, a (se) strecura. (< fr. insinuer, lat. insinuare)
BOBARNAC, bobarnace, s. n. Lovitura data peste nas, peste ureche etc. prin destinderea degetului aratator sau mijlociu dupa ce a fost incordat pe degetul mare. ♦ Fig. aluzie rautacioasa, intepatura la adresa cuiva. – Et. nec.
INTEPA, intep, vb. I. 1. Tranz. si refl. A (se) impunge usor cu un ac, cu un ghimpe, cu o teapa, cu orice obiect cu varf ascutit. ♦ Intranz. si tranz. A produce o senzatie dureroasa ca de intepatura. ♦ Intranz. (Despre bauturi) A pisca la limba. 2. Tranz. Fig. A face aluzii rautacioase la adresa cuiva; a ironiza. 3. Tranz. (Inv.) A trage in teapa. – In + teapa.
INTEPATURA, intepaturi, s. f. 1. Intepare; efectul produs de o intepare; locul unde s-a produs aceasta; furnicatura, impunsatura. 2. Fig. aluzie rautacioasa, vorba ironica; impunsatura. – Intepa + suf. -atura.
COROSIV ~a (~i, ~e) 1) si substantival (despre substante, medii, agenti) Care corodeaza; cu proprietatea de a coroda. 2) fig. (despre persoane sau despre manifestarile lor) Care exprima aluzii rautacioase; muscator; intepator; urzicator; usturator; piscator. Inteligenta ~a. /<fr. corrosif, lat. corrosivus
INCISIV2 ~a (~i, ~e) (despre vorbe, stil) Care contine aluzii rautacioase; muscator; piscator; usturator; intepator. /<fr. incisif, lat. incisivus
IMBOLDITOR ~oare (~ori, ~oare) 1) Care imboldeste; care indeamna (la o actiune). 2) fig. (despre vorbe) Care contine aluzii rautacioase; usturator; intepator; muscator; piscator; corosiv. /a imboldi + suf. ~tor
IMPUNGATOR ~oare (~ori, ~oare) 1) (despre vite cornute) Care impunge. 2) fig. (despre ochi, privire) Care strapunge; patrunzator; ager. 3) fig. (despre vorbe) Care contine aluzii rautacioase; intepator; muscator; corosiv; usturator; imbolditor; piscator. Gluma ~oare. /a impinge + suf. ~ator
INTEPATOR ~oare (~ori, ~oare) 1) Care inteapa. 2) (despre miros sau gust) Care produce o senzatie asemanatoare cu o intepatura. 3) fig. Care contine aluzii rautacioase; usturator; piscator; corosiv; urzicator; imbolditor; muscator. Gluma ~oare. /a intepa + suf. ~ator
MUSCATOR ~oare (~ori, ~oare) 1) (despre caini sau despre alte animale) Care musca. 2) Care da nastere unei senzatii neplacute de durere sau de usturime. Plante ~oare. 3) fig. Care contine aluzii rautacioase; caustic, intepator; piscator; taios; usturator; urzicator. /a musca + suf. ~ator
PISCATOR ~oare (~ori, ~oare) 1) Care pisca. 2) fig. (despre vorbe si stil) Care contine aluzii rautacioase; intepator; usturator; urzicator; muscator; corosiv. 3) (despre persoane) Care are obiceiul sa sterpeleasca. /a pisca + suf. ~ator
PONT2 ~uri n. 1) fam. aluzie rautacioasa; vorba intepatoare; impunsatura. ◊ A vorbi in ~uri a da de inteles. 2) Carte de joc considerata ca avand valoarea cea mai mare. ◊ A vinde cuiva ~ul a destainui cuiva un secret in schimbul unui castig. 3) inv. Punct care fixeaza o limita (in spatiu sau in timp). ◊ La ~ la momentul oportun; la tanc. /<ung. pont
A SAGETA ~ez 1. tranz. 1) A strapunge cu sageata (ranind sau omorand). ◊ ~ cu privirea a arunca priviri scurte, dar patrunzatoare. 2) A intepa ca o sageata, producand durere ascutita de scurta durata; a injunghia. 3) fig. (despre ganduri, idei etc.) A cuprinde venind brusc si cu intensitate. L-a ~at dorul de casa. 4) fig. (persoane) A trata cu vorbe ironice sau cu aluzii rautacioase; a impunge cu vorba. 2. intranz. 1) A arunca sageti cu arcul. 2) A zbura ca o sageata. 3) (despre trasnete sau fulgere) A se produce cu intensitate mare. /<lat. sagittare
A SE SAGETA ma ~ez intranz. A face (concomitent) schimb de vorbe ironice sau aluzii rautacioase (cu cineva). /<lat. sagittare
URZICATOR ~oare (~ori, ~oare) 1) Care urzica; care produce usturime; us-turator. 2) fig. Care atinge amorul propriu; care contine aluzii rautacioase; muscator; usturator; piscator; corosiv; intepator. /a urzica + suf. ~ator
USTURATOR ~oare (~ori, ~oare) 1) Care ustura; care provoaca (multa) usturime; urzicator. 2) fig. Care contine aluzii rautacioase; caustic; urzicator; muscator; intepator; piscator; corosiv. /a ustura + suf. ~ator
APROPO adv. (Fam.) Fiindca a venit vorba (de asta); bine ca mi-am adus aminte! // s.n. (De obicei la pl.) Cuvinte spuse pe departe (adesea rau intentionate) la adresa cuiva; aluzii rautacioase. [Pl. -ouri. / < fr. a-propos].
BOBARNAC, bobarnace, s. n. Lovitura data cu degetul mijlociu incovoiat, apasat sub cel mare si destins apoi brusc. ♦ Fig. aluzie rautacioasa.
APROPO (1) adv., (2) apropouri, s. n. 1. Adv. Fiindca a venit vorba (de asta); bine ca mi-am adus aminte. 2. S. n. aluzie (adesea rautacioasa) la adresa cuiva; propunere facuta cuiva pe ocolite. [Var.: apropou s. n.] – Din fr. a-propos.
INSINUARE, insinuari, s. f. Actiunea de a (se) insinua si rezultatul ei; aluzie calomnioasa, rautacioasa; strecurare, patrundere, infiltrare, insinuatie. [Pr.: -nu-a-] – V. insinua.
APROPO2 ~uri n. mai ales la pl. Aluzii (adesea rautacioase) la adresa cuiva. [Art. apropoul; Sil. -pro-; Var. apropou] /<fr. a-propos
SAGEATA ~eti f. 1) Vergea cu varf ascutit si cu doua aripioare la capat care se arunca cu arcul. ◊ ~eata-apei planta acvatica cu frunze lanceolate si cu flori albe. 2) fig. aluzie ironica sau rautacioasa la adresa cuiva. 3) Indicator de directie. [ G.-D. sagetii] /<lat. sagitta
INSINUA, insinuez, vb. I. 1. Tranz. A strecura cu dibacie o aluzie, o idee calomnioasa, rautacioasa. 2. Tranz. si refl. A (se) strecura undeva pe nesimtite; a (se) infiltra. [Pr.: -nu-a] – Din fr. insinuer, lat. insinuare.
SAGETA, sagetez, vb. I. 1. Tranz. A lovi, a rani, a ucide cu sageata. ♦ Intranz. A arunca sageti cu arcul. 2. Tranz. Fig. A produce sau a simti o durere fizica vie, ascutita. ♦ A provoca sau a simti o emotie puternica si brusca. ♦ A se uita la cineva cu o privire ascutita, patrunzatoare; a strapunge cu privirea. ♦ A face aluzii sau observatii ironice, rautacioase la adresa cuiva. 3. Intranz. Fig. A se misca repede (si in linie dreapta), a trece ca o sageata; a tasni. ♦ A fulgera; a trasni. 4. Tranz. Fig. (Despre un izvor de lumina) A imprastia raze. – Lat. sagittare.
A INSINUA ~ez tranz. 1) (aluzii, idei calomnioase, vorbe rautacioase etc.) A strecura cu dibacie; a exprima pe ocolite. 2) (persoane) A face sa se insinueze. [Sil. -nu-a] /<fr. insinuer, lat. insinuare
rautacios adj. 1. (livr.) malitios, (pop.) ranzos, (reg.) roanghes, (inv.) malign. (Om ~.) 2. sar-castic, (livr.) malitios, (fig.) veninos. (O aluzie ~oasa.) 3. v. dusmanos. 4. morocanos, posac, ursuz, (fig.) acru. (Vorbea cu ton ~.)
rautacios ~oasa (~osi, ~oase) 1) si substantival Care este predispus sa faca rautati; plin de rautate. 2) si adverbial Care vadeste rautate; malitios; caustic. O aluzie ~oasa. [Sil. ra-u-] /rautate + suf. ~ios