RESTAURANT, restaurante, s. n. Unitate de alimentatie publica care prepara in bucatarie proprie mancaruri si le desface contra cost, impreuna cu bauturi, in sali de mese special amenajate; local in care se afla o astfel de unitate. [Pr.: -sta-u-] – Din fr. restaurant.

ROTISERIE, rotiserii, s. f. Mic local de alimentatie publica in care se prepara si se servesc diverse sortimente de carne la rotisor. – Din fr. rotisserie.

AUTOSERVIRE f. Servire in magazine speciale sau in localuri de alimentatie publica in care clientul se serveste singur. [G.-D. autoservirii] /auto- + servire

CANTINA ~e f. Local de alimentatie publica intr-o intreprindere, institutie etc. ~ studenteasca. /<fr. cantine

CEAINARIE ~i f. Local de alimentatie publica unde se serveste ceai. [Sil. ceai-na-] /<rus. ceainagjia + suf. ~arie

CHELNER ~i m. Lucrator insarcinat cu deservirea consumatorilor intr-un local de alimentatie publica; ospatar. /<germ. Kellner

CHELNERITA ~e f. Lucratoare care deserveste consumatorii intr-un local de alimentatie publica. [G.-D. chelneritei] /chelner + suf. ~ita

DEBARASOR ~oare (~ori, ~oare) m. si f. Persoana care elibereaza mesele (de tacamurile folosite, de resturi alimentare etc.) intr-un local de alimentatie publica. /<fr. debarasseur

GARSON ~i m. Lucrator intr-un local de alimentatie publica, care serveste consumatorii; ospatar; chelner. /<fr. garcon

OSPATAR ~i m. 1) Lucrator insarcinat cu deservirea consumatorilor intr-un local de alimentatie publica; garson; chelner. 2) inv. Proprietar al unui birt; birtas. /a (se) ospata + suf. ~ar

OSPATARIE ~i f. reg. Local de alimentatie publica (mai modest decat cafeneaua). [G.-D. ospatariei] /ospatar + suf. ~ie

PIZZERIE [pr.: piterie] ~i f. Local de alimentatie publica unde se serveste pizza. /<it. pizzeria

RESTAURANT ~e n. Local de alimentatie publica de categorie superioara. [Sil. -sta-u-] /<fr. restaurant

ROTISERIE ~i f. Local de alimentatie publica unde se prepara si se servesc fripturi. /<fr. rotisserie

RESTAURATIE s.f. (In gastronomie) Cuvant recent, utilizat tot mai frecvent in literatura de specialitate in locul sintagmei alimentatie publica, pentru domeniul de activitate cuprinzand productia culinara (pregatirea preparatelor culinare, de patiserie si de cofetarie) si desfacerea acestora, precum si a bauturilor (servirea pentru consumul pe loc sau livrarea la comanda, in afara localului), activitate desfasurata in cadrul unor unitati economice specializate. – Din fr. restauration.

CATERING s.n. Cuvant recent, de origine engleza, care, atat in Marea Britanie, cat si in SUA, denumeste activitatea de alimentatie publica in toata complexitatea ei, fiind sinonim cu fr. restauration – restauratie; preluat in limba romana cu sens restrans, de livrare si servire de preparate culinare si bauturi sau de organizare de evenimente sociale (nunti, aniversari etc.) si de afaceri (bufete, cocteiluri etc.) in alte locuri (sedii de firme, institutii) decat restaurantele, de catre unitati specializate, la comanda unui client (persoana fizica sau juridica). – Din engl. catering.

AUTOSERVIRE s.f. Actiunea de a se autoservi. ♦ Procedeu de servire in magazine sau localuri de alimentatie publica, potrivit caruia clientii se servesc singuri. ♦ Munca depusa de prescolari, elevi si studenti, prin care acestia contribuie la asigurarea unor conditii igienice si estetice optime de trai in comun. [< autoservi, dupa engl. self-service].

AUTOSERVIRE s. f. mod de servire in magazine, localuri de alimentatie publica, prin care clientii se servesc singuri. (dupa rus. samoobshujivanie, engl. self-service)

ALIMENTATIE, alimentatii, s. f. Alimentare, nutriment. ◊ alimentatie publica = retea de intreprinderi comerciale pentru servirea populatiei cu mancaruri si bauturi. ♦ Introducere in organism a substantelor nutritive. – Din fr. alimentation.

alimentatie s. f. alimentare (I); hrana, consum. ♦ ~ publica = retea de intreprinderi comerciale pentru servirea populatiei cu produse alimentare. (< fr. alimentation)

alimentatie ~i f. 1) Asigurare a organismului cu hrana; hranire. ~ publica. 2) Aprovizionare cu energie si combustibil a unei masini, necesare pentru functionare. [G.-D. alimentatiei; Sil. -ti-e] /<fr. alimentation