ALAMA s. f. 1. aliaj de cupru si zinc. 2. (pl.) obiect din acest aliaj; instrumente muzicale de suflat din alama (1). (dupa it. lama)

BRONZ s. n. aliaj de cupru cu alte metale, mai dur si mai rezistent decat cuprul. ♦ (fig.) de ~ = a) dens, solid; b) masiv si opac; caracter de ~ = caracter tare. ◊ (p. ext.) obiect de arta din bronz. ◊ pigment metalic galben (sau alb), folosit pentru vopsit obiecte, la zugraveli etc. (< fr. bronze)

CONSTANTAN s. n. aliaj de cupru si nichel cu rezistivitate mare si constanta. (< fr. constantan)

CUNIAL s. n. aliaj de cupru, nichel si aluminiu. (< fr. cunial)

CUNICO s. n. aliaj de cupru, nichel si cobalt. (< fr. cunico)

CUPROALUMINIU s. n. aliaj de cupru si aluminiu. (< fr. cupro-aluminium)

CUPRONICHEL s. n. aliaj de cupru si nichel. (< fr. cupronickel)

MANGANIN s. n. aliaj de cupru, mangan si nichel, la fabricarea de rezistente electrice. (< fr. manganine)

NICHELINA s. f. 1. aliaj de cupru, nichel si zinc, folosit la fabricarea rezistoarelor. 2. arseniura naturala de nichel. (< fr. nickeline)

PACFONG s. n. aliaj de cupru, nichel si zinc, folosit la fabricarea tacamurilor. (< germ. Packfong, fr. pacfung)

REZISTIN s. n. aliaj de cupru, mangan si fier, foarte rezistent la coroziune si cu rezistivitate mare. (< germ. Resistin)

TOMBAC s. n. aliaj de cupru si zinc, de culoarea aurului, folosit sub forma de sarme, table etc. (< fr. tombac)

ALAMA, (2, 3) alamuri, s. f. 1. aliaj de cupru si zinc, galben-auriu, maleabil, ductil, usor de prelucrat, cu numeroase si variate intrebuintari in industrie. 2. (La pl.) Obiecte de alama (1); alamarie². 3. (La pl.) Instrumente muzicale de suflat din alama (1). – Cf. it. lama „placa de metal”.

BRONZ, bronzuri, s. n. aliaj de cupru cu staniu, aluminiu, plumb etc., mai dur si mai rezistent decat cuprul, avand numeroase intrebuintari tehnice. ◊ Epoca de bronz (sau a bronzului) = epoca din istoria societatii umane care cuprinde, in general, mileniul al II-lea i. cr. si se caracterizeaza prin descoperirea metalelor si a bronzului. ◊ Expr. Caracter de bronz = caracter ferm, neclintit. ♦ Obiect de arta facut din aliajul definit mai sus. ♦ Pigment metalic de culoare galbena, cu care se vopseste un obiect. ♦ Culoare aramie a pielii in urma expunerii la soare sau la vant. – Din fr. bronze.

MANGANIN s. n. aliaj de cupru, mangan si nichel folosit in special la fabricarea rezistentelor electrice. – Din fr. manganin.

PACFONG s. n. aliaj de cupru, de nichel si de zinc, care imita argintul. [Var.: pacfon s. n.] – Din germ. Pakfong, fr. pacfung.

PLATINOID, platinoide, s. n. aliaj de cupru, nichel si zinc de culoarea platinei (1), care se foloseste in electrotehnica sau pentru ornamentatii. – Din fr. platinoide, germ. Platinoid.

TOMBAC s. n. aliaj de cupru cu zinc, de culoare rosiatica, folosit la fabricarea unor sarme, table etc. [Var.: (rar) tumbac s. n.] – Din fr. tombac.

CONSTANTAN s. n. aliaj de cupru si de nichel, cu coeficient de dilatare mic si rezistenta specifica mare, intrebuintat la confectionarea rezistentelor electrice, a reostatelor, a termoelementelor etc. – Din fr. constantan.

CUPRONICHEL s. n. Denumire data aliajelor de cupru si nichel. – Din germ. Kupronickel, fr. cupro-nickel.

ALAMA alamuri f. 1) aliaj de cupru si zinc, maleabil si dur, utilizat in tehnica. 2) la pl. Obiecte din acest aliaj. Vas de ~. [G.-D. alamei] /cf. it. lama

BRONZ ~uri n. 1) aliaj de cupru cu alte metale (aluminiu, plumb, staniu etc.), rezistent la coroziune, cu diverse utilizari in tehnica. ◊ Epoca de ~ perioada din istoria omenirii caracterizata prin descoperirea bronzului si prin folosirea uneltelor si a armelor din acest metal. 2) Obiect (de arta) turnat din acest aliaj. ◊ Caracter de ~ caracter darz si neclintit. /<fr. bronze

CONSTANTAN n. aliaj de cupru si nichel, cu rezistenta specifica mare si constanta, intrebuintat la confectionarea rezistentelor electrice. /<fr. constantan

MANGANIN n. aliaj de cupru, mangan si nichel, folosit la fabricarea rezistentelor electrice. /<fr. manganine

NICHELINA ~e f. 1) aliaj de cupru si de nichel (cu adaos de zinc), intrebuintat, mai ales, la fabricarea reostatelor. 2) Arsenura de nichel de culoare rosie-aramie, intrebuintata la extragerea nichelului. /<fr. nickeline

TOMBAC n. aliaj de cupru si zinc, rezistent la coroziune, folosit la fabricarea unor sarme, site si table. /<fr. tombac, turc. tumbak

CUNIAL s.n. (Metal.) aliaj de cupru, nichel si aluminiu. [Pron. -ni-al. / < fr. cunial, cf. Cu(pru) + Ni(chel) + Al(uminiu)].

CUNICO s.n. (Metal.) aliaj de cupru, nichel si cobalt. [< fr. cunico, cf. Cu(pru) + Ni(chel) + Co(balt)].

EVERDUR s.n. aliaj de cupru, siliciu si mangan. [< engl., fr. everdur].

REZISTIN s.n. aliaj de cupru, mangan si fier, foarte rezistent la coroziune si cu rezistivitate mare. [< germ. Resistin – nume comercial].

BRONZ s.n. aliaj de cupru cu unul sau mai multe metale, mai dur si mai rezistent decat cuprul, folosit in turnatorie. ◊ Epoca de bronz = epoca preistorica, corespunzatoare mileniului al II-lea i.e.n., caracterizata prin aparitia si dezvoltarea uneltelor si armelor de bronz. ♦ Obiect, (spec.) statuie, statueta de bronz. ◊ Caracter de bronz caracter tare, de neclintit. [< fr. bronze, it. bronzo].

CONSTANTAN s.n. aliaj de cupru si nichel cu coeficient de dilatare mic si rezistenta specifica mare, intrebuintat la fabricarea rezistentelor electrice. [< fr. constantan].

CUPRONICHEL s.n. aliaj de cupru si nichel. [Cf. germ. Kupronickel, fr. cupronickel].

MANGANIN s.n. aliaj de cupru, mangan si nichel folosit la fabricarea de rezistente electrice. [< fr. manganine, cf. rus. manganin].

bronz (bronzuri), s. n. – aliaj de cupru cu staniu, aluminiu, plumb etc. Fr. bronze. – Der. bronza, vb. (a acoperi un obiect cu un strat de bronz; a deveni negru datorita soarelui, a pirli, a arde soarele); bronzarie, s. f. (atelier de bronzaj).

TOMBAC s.n. aliaj de cupru si zinc. [Var. tumbac s.n. / < fr. tombac].

pacfon s. n. – aliaj de cupru, zinc si nichel. Germ. Packfong.

ALAMA, (2) alamuri, s. f. 1. aliaj de cupru si zinc, galben-auriu, cu numeroase intrebuintari in industrie. 2. (La pl.) Obiecte de alama (1). – Comp. it. lama.

BRONZ, bronzuri, s. n. aliaj de cupru cu unul sau cu mai multe elemente (cu exceptia zincului), mai dur si mai rezistent decat cuprul, folosit in turnatorie. ◊ Epoca de bronz = epoca preistorica, caracterizata prin descoperirea metalelor si a bronzului, din care s-au facut arme si unelte de munca. ◊ Expr. Caracter de bronz = caracter ferm, neclintit. ♦ Obiect de arta facut din bronz. – Fr. bronze.

NICHELINA, nicheline, s. f. 1. aliaj de nichel, cupru si zinc din care se executa sarma intrebuintata la fabricarea rezistentelor electrice si unele piese de precizie. 2. Mineral de culoare rosie-aramie care contine nichel si arsen. – Din fr. nickeline.

ALPACA¹ f. aliaj inoxidabil de cupru, nichel si zinc, din care se fac diferite obiecte (tacamuri, instrumente medicale, optice etc.). [G.-D. alpacalei] /<germ. Alpaka

ALPACA² s.f. aliaj inoxidabil de cupru, nichel si zinc, intrebuintat la fabricarea tacamurilor, a instrumentelor medicale, optice etc.; argentan. [< germ. Alpaka].

CUPROaliaj s.n. aliaj bogat in cupru. [Pron. -pro-a- / cf. fr. cupro-alliage].

DURALUMINIU s.n. aliaj de aluminiu, cupru, magneziu, mangan si siliciu, foarte rezistent si usor, folosit in aeronautica si in constructii mecanice. [Pron. -niu, var. duralumin, duraluminium s.n. / < fr. duralumin].

PLATINOID s.n. aliaj de zinc, cupru, nichel si tungsten, cu aspect si duritate de platina. [Pron. -no-id. / < fr. platinoide].

NICHELINA s.f. 1. Arseniura de nichel naturala. 2. aliaj de nichel, cupru si zinc, folosit mai ales la fabricarea rezistentelor electrice. [< fr. nickeline].

ALPACA² s. f. aliaj inoxidabil de cupru, nichel si zinc, folosit la fabricarea tacamurilor, a instrumentelor medicale etc.; argentan. (< germ. Alpaka)

DURALUMINIU s. n. aliaj de aluminiu, cupru, magneziu, mangan si siliciu, foarte rezistent si usor; dural¹. (< fr. duralumin)

PLATINOID s. n. aliaj de zinc, cupru, nichel si tungsten, cu aspect si duritate de platina. (< fr. platinoide, germ. Platinoid)

ALPACA² s. f. aliaj de nichel, cupru si zinc. – Germ. Alpaka.

ALPACA² s. f. aliaj inoxidabil de nichel, cupru si zinc, folosit la fabricarea tacamurilor, instrumentelor medicale etc. – Din germ. Alpaka.

MUMETAL s. n. aliaj de nichel, crom, cupru si fier, cu permeabilitate magnetica mare, intrebuintat la fabricarea miezurilor magnetice pentru transformatoare. [Pr.: miumetal] – Din engl. mumetal.

DURALUMINIU s. n. aliaj al aluminiului cu cupru si cu mici cantitati de magneziu, mangan si siliciu, usor si rezistent, folosit in special la constructia avioanelor. – Dur¹ + aluminiu (dupa fr. duralumin).

AVIONAL s. n. aliaj de aluminiu cu cupru, magneziu, mangan si siliciu, folosit in constructii aeronautice.

ILLIUM s. n. aliaj continand nichel, crom, fier, cupru, anticorosiv, rezistent la temperaturi inalte, folosit in construirea aparatelor chimice. – Din fr. illium.

MERCALLOY s. n. aliaj de tip alpaca din cupru, nichel, zinc cu adaos de fier si plumb, foarte plastic, intrebuintat in constructia aparaturii electrice, medicale etc. – Din germ. Mercalloy.

BABBIT s. n. aliaj de staniu, stibiu si cupru, rezistent la frictiune. (<fr. babbit)

MERCALLOY s. n. aliaj de tip alpaca din cupru, nichel, zinc, cu adaos de fier si plumb, foarte plastic, folosit pentru aparaturi electrice, medicale etc. (< germ. Mercalloy)

AERON¹ n. aliaj usor si dur de aluminiu, cupru si silex, folosit in constructia aparatelor de zbor.

MAGNETOFLEX s. n. aliaj feromagnetic de fier, nichel si cupru, folosit pentru solicitari mecanice foarte mari. (< germ. Magnetoflex)

MAGNETOFLEX s. n. aliaj feromagnetic de fier cu nichel si cupru, folosit pentru solicitari foarte mari; magniflex. – Din germ. Magnetoflex.

MAGNIFLEX s. n. aliaj feromagnetic de fier cu nichel si cupru, folosit pentru solicitari mecanice foarte mari; magnetoflex. – Din germ. Magniflex.

BERILIU n. Metal dur de culoare alba, intrebuintat in aliajele de aluminiu, de fier si de cupru, pentru a le mari duritatea. /<fr. beryllium

DURALUMINIU n. aliaj usor si foarte rezistent, alcatuit din aluminiu, cupru si alte metale, folosit mai ales in aeronautica. /dur + aluminiu.

BABIT (‹ fr. {i}) s. n. aliaj antifrictiune pe baza de staniu, stibiu si cupru, utilizat pentru confectionarea captuselilor de cuzineti.

cupru s. n. Element chimic, metal de culoare rosiatica, foarte maleabil, ductil si bun conducator de caldura si de electricitate, cu numeroase intrebuintari in industria tehnica, in fotogravura, galvanoplastie, la obtinerea de aliaje etc.; arama. – Din lat. cuprum.

cupru (‹ lat.) s. n. Element chimic (Cu; nr. at. 29, m. at. 63,54; p. t. 1.083ºC, p. f. 2.310ºC), durit. 3, metal de culoare rosiatica, ductil, maleabil, bun conducator de caldura si electricitate. Se gaseste in natura in stare nativa sau sub forma de combinatii, in special ca sulfuri. Functioneaza in combinatii in starile de valenta 1 si 2. Este utilizat in ind. electrotehnica, in fotogravura, galvanoplastie, la obtinerea de aliaje (alama, bronzuri etc.). Cunoscut in Egipt din anii 5.000-4.500 i. Hr. Sin. arama.