ALPACA² s. f. aliaj inoxidabil de cupru, nichel si zinc, folosit la fabricarea tacamurilor, a instrumentelor medicale etc.; argentan. (< germ. Alpaka)

INOX s. n. metal, aliaj inoxidabil. (p. ext.) obiect din acest material. (< fr. inox)

VIPLA s. f. aliaj inoxidabil de otel amestecat cu nichel si crom, folosit in stomatologie. (< germ. Wiepla)

ALPACA² s. f. aliaj inoxidabil de nichel, cupru si zinc, folosit la fabricarea tacamurilor, instrumentelor medicale etc. – Din germ. Alpaka.

ALPACA¹ f. aliaj inoxidabil de cupru, nichel si zinc, din care se fac diferite obiecte (tacamuri, instrumente medicale, optice etc.). [G.-D. alpacalei] /<germ. Alpaka

ALPACA² s.f. aliaj inoxidabil de cupru, nichel si zinc, intrebuintat la fabricarea tacamurilor, a instrumentelor medicale, optice etc.; argentan. [< germ. Alpaka].

VIPLA s.f. aliaj inoxidabil de otel amestecat cu nichel si crom, folosit mai ales in dentistica. [Scris si wipla. / < germ. Wiepla(metall) – nume comercial].

INOX s. n. Metal, aliaj cu proprietati inoxidabile; p. ext. obiect din acest material. – Din fr. inox.

INOX n. 1) Metal sau aliaj cu proprietati inoxidabile. 2) Obiect confectionat din acest material. /<fr. inox

PALIAG s. n. aliaj de paladiu si argint, inoxidabil, rezistent, folosit in stomatologie. [Var.: paliac s. n.] – Din germ. Paliag.

inoxidabil, -A adj. (despre metale, aliaje) care nu se oxideaza. (< fr. inoxydable)

PALIAG s. n. aliaj de paladiu si argint, inoxidabil, rezistent, folosit in stomatologie. (< germ. Paliag)

VIPLA ~e f. aliaj de otel, crom si nichel, inoxidabil, rezistent la coroziune, intrebuintat in tehnica dentara. [Sil. vi-pla] /<germ. Wiepla

inoxidabil, -A adj. (Despre metale si aliaje) Care nu se oxideaza, care nu rugineste. [Cf. fr. inoxydable].

NICHEL s.n. (Chim.) Metal feromagnetic alb-argintiu, inoxidabil, asemanator fierului, intrebuintat la fabricarea aliajelor de otel speciale, a instrumentelor medicale etc. [< fr. nickel, germ. Nickel].

NICHEL s. n. metal feromagnetic alb-cenusiu, inoxidabil, asemanator fierului, folosit la fabricarea aliajelor de otel speciale, a instrumentelor medicale etc. (< fr. nickel, germ. Nickel)

VIPLA s. f. aliaj de otel cu crom si nichel, inoxidabil si rezistent la acizi, intrebuintat in tehnica dentara. – Din germ. Wiepla.

inoxidabil ~a (~i, ~e) (despre metale si aliaje) Care nu se oxideaza. [Sil. in-o-] /<fr. inoxydable

STELIT s. n. aliaj de cobalt, crom, molibden, tungsten, fier etc., dur si inoxidabil, din care se fac instrumente chirurgicale sau piese cu care se lucreaza la temperaturi inalte si in medii oxidante. – Din fr. stellite, germ. Stellit.

STELIT s.n. aliaj de cobalt, crom, wolfram, molibden si fier, dur si inoxidabil. [< fr. stellite, germ. Stellit].

STELIT s. n. aliaj de cobalt, crom, wolfram, molibden si fier, dur si inoxidabil. (< fr. stellite, germ. Stellit)

STELIT n. aliaj complex (de cobalt, crom, wolfram, molibden si fier), foarte dur, inoxidabil, cu rezistenta mare la temperaturi inalte, intrebuintat la fabricarea instrumentelor chirurgicale, a unor scule ascheietoare si la acoperirea unor piese supuse uzurii. /<fr. stellite, germ. Stellit

inoxidabil, -A, inoxidabili, -e, adj. (Despre substante) Care nu se poate combina cu oxigenul; (despre metale sau aliaje) care este rezistent la oxidare sau la contactul cu apa, care nu rugineste, neoxidabil. – Din fr. inoxydable.

NICHEL n. Metal feromagnetic alb-argin-tiu, maleabil si ductil, aproape inoxidabil, rezistent la coroziune, intrebuintat la con-fectionarea instrumentelor medicale, a obie-ctelor de uz casnic, la obtinerea unor aliaje cu proprietati anticorosive etc. /<fr. nickel, germ. Nickel