MATASE, (1) matasuri, s. f. 1. Fibra textila naturala de borangic prelucrat. ♦ Fibra textila vegetala sau sintetica fabricata prin diverse procedee chimice si avand proprietati asemanatoare cu cele ale firului de borangic. ♦ Tesatura fina, cu desime mare si greutate mica, executata din astfel de fibre; (la pl.) varietati de tesaturi din aceste fibre. ◊ Loc. adj. De matase = matasos, lucios, moale. ◊ Expr. Crescut in matase = crescut in avutie, in belsug; rasfatat, cocolosit. ♦ Ata de matase (1). 2. (Bot.; cu sens colectiv) Fire subtiri, cafenii-galbui, care invelesc stiuletele porumbului si care ies din panusi in forma de smoc. 3. Compuse: (Bot.) matasea-broastei = denumire data unor alge verzi, filamentoase, care formeaza mase plutitoare la suprafata apelor dulci statatoare; matasea-bradului = matreata-de-arbori. [Pr.: (reg.) matasa] – Lat. metaxa.

FOTOTACTISM, fototactisme, s. n. Deplasare a unor organisme vegetale inferioare, mobile, (alge verzi, flagelate) dupa directia razelor de lumina dintr-un mediu inegal luminat. – Din fr. phototactisme.

verdeATA, (2) verdeturi, s. f. 1. Culoarea verde a vegetatiei. ♦ (Concr.) Multime de frunze, de ramuri, de ierburi verzi. 2. (La sg.) Frunze de patrunjel, de marar, de leustean etc., folosite in alimentatie; (la pl.) zarzavaturi, legume (proaspete). 3. Compus: (Bot.) verdeata-zidurilor = nume dat unor specii de alge verzi care cresc pe stanci, pe ziduri umede, pe scoarta arborilor. – verde + suf. -eata.

CLOROFICEE, cloroficee, s. f. (La pl.) Clasa de alge verzi, de obicei acvatice, care contin clorofila; (si la sg.) alga din aceasta clasa. – Din fr. chlorophycees.

LINTITA ~e f. Specie de alge verzi plutitoare care formeaza straturi intinse pe suprafata apelor statatoare; matasea-broastei. [G.-D. lintitei] /linte + suf. ~ita

MATASE ~asuri f. 1) Fibra naturala obtinuta prin depanarea gogosilor de viermi de matase; borangic. 2) Tesatura din asemenea fibre; borangic. 3) Fibra textila artificiala care imita firul de borangic. 4) Tesatura din asemenea fibre. 5) la pl. Varietati ale acestei tesaturi. 6) (cu sens colectiv) Cantitate mare de obiecte confectionate din asemenea tesatura. ◊ Crescut in ~ crescut in avutie; rasfatat. 7) Totalitate a firelor subtiri, cafenii-galbui, care invelesc stiuletele porumbului si ies din panusi in forma de smoc. ◊ ~asea-broastei sau ~-de-apa specie de alge verzi plutitoare pe suprafata apelor statatoare; matreata. [G.-D. matasii] /<lat. metaxa

CONJUGATE s.f. pl. Ordin de alge verzi unicelulare sau pluricelulare filamentoase, care nu produc niciodata spori, reproducandu-se prin conjugare (3) [in DN]; (la sg.) alga din acest ordin. [< fr. conjuguees].

PROTOCOCALE s.f.pl. (Bot.) Ordin de alge verzi unicelulare, lipsite de flageli, care traiesc in scoarta arborilor; (la sg.) alga din acest ordin. [< fr. protococcales].

CLOROFICEE s.f.pl. (Bot.) Clasa de alge verzi, unicelulare sau pluricelulare, care contin clorofila; (la sg.) alga din aceasta clasa. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. chlorophycees].

CLADOFOR I. s. n. parte a tulpinii care poarta ramurile inflorescentei. II. s. f. pl. ordin de alge verzi filamentoase, ramificate dihotomic, pe pietre sau pe sol. (< fr. cladophore/s/)

CLOROFICEE s. f. clasa de alge verzi acvatice care contin clorofila. (< fr. chlorophyces)

CLOROFITE s. f. pl. increngatura de alge verzi in ape (dulci sau statatoare) si in locuri umede. (< fr. chlorophytes)

CONJUGATE s. f. pl. ordin de alge verzi unicelulare sau pluricelulare filamentoase, care nu produc niciodata spor, reproducandu-se prin conjugare (3). (< fr. conjuguees)

PROTOCOCALE s. f. pl. ordin de alge verzi unicelulare, lipsite de flageli: protococul. (< fr. protococcales)

SIFONALE s. f. pl. ordin de alge verzi cu un tal tubulos, lipsit de structura celulara, in care se afla protoplasma si mai multe nuclee. (< fr. siphonales)

ULOTRICALE s. f. pl. ordin de alge verzi (cloroficee), cu talul filamentos sau lamelar si cu un habitat larg. (< fr. ulotricales)

COLEOCHETE s. f. pl. gen de alge verzi cu talul discoidal, cu filamente scurte terminate cu tepi si cu oogonul in forma de butelie.

VOLVOX s.m. alga verde formata din indivizi flagelati, care traieste in colonii de forma sferica cu diametru pana la un metru. [< fr., lat. volvox].

ASCOLICHENE s. n. pl. clasa de licheni dintr-o ciuperca si o alga verde sau albastra. (< fr. ascolichenes)

CLORELA s. f. alga verde unicelulara de apa dulce. (< fr. chlorelle)

VOLVOX s. m. alga verde de apa dulce, din indivizi flagelati, care traieste in colonii de forma sferica. (< fr., lat. volvox)

GONIDII s. f. pl. Celule verzi de alge care traiesc in simbioza cu anumite ciuperci, formand impreuna licheni. – Din fr. gonidie.

alga ~ge f. Planta inferioara acvatica de culoare verde, rosie sau bruna, utilizata ca materie prima in industrie si ca nutret in agricultura. /<fr. algue, lat. alga

NAVICULA s. f. alga microscopica din grupul diatomeelor, care produce coloratia verde a unor stridii. (< fr. navicula)