AGRESIVITATE, agresivitati, s. f. Insusirea de a fi agresiv, constituind uneori un simptom patologic. ♦ Insusire a unor agenti patogeni de a ataca mai multe plante. – Din fr. agressivite.

INFECTIE, infectii, s. f. 1. Proces rezultat din patrunderea si dezvoltarea in organism a unor agenti patogeni (paraziti, microbi sau virusi) si din reactia tesuturilor la acest atac, manifestata prin inflamatii, supuratii, cangrene etc. 2. Miros urat, duhoare, putoare, miasma. ♦ Fig. Contagiune morala. [Var.: infectiune s. f.] – Din fr. infection.

PIOGEN, -A, piogeni, -e, adj. (Med.; despre rani) Care produce puroi; (despre agenti patogeni) care determina producerea puroiului. [Pr.: pi-o-] – Din fr. pyogene.

NANISM s. n. 1. Anomalie caracterizata prin crestere insuficienta in inaltime raportata la media varstei si a speciei sau a rasei respective. 2. Incetinire sau oprire a cresterii plantelor ca rezultat al unor conditii nefavorabile sau al actiunii unor agenti patogeni. – Din fr. nanisme.

A INACTIVA ~ez tranz. (agenti patogeni) A face sa se inactiveze; a neutraliza. /<fr. inactiver

A SE INACTIVA pers. 3 se ~eaza intranz. (despre agenti patogeni) A deveni inactiv; a se neutraliza. /<fr. inactiver

INFECTIE ~i f. 1) Patrundere a unor agenti patogeni intr-un organism viu. 2) Proces patologic care are loc intr-un organism infectat. 3) fam. rar Miros rau provenit de la materii organice in putrefactie. [G.-D. infectiei] /<fr. infection, lat. infectio, ~onis

INFILTRAT² ~e n. Totalitate a elementelor celulare acumulate intr-un tesut sau intr-un organ ca reactie la patrunderea unor agenti patogeni. [Sil. -fil-trat] /<fr. infiltrat, germ. Infiltrat

NECROZA ~e f. 1) Mortificare intr-un organism viu a unor celule, tesuturi, organe sau parti ale acestora (ca urmare a unei infectii, a unui traumatism, a unor tulburari circulatorii etc.). 2) (la plante) Mortificare a unor tesuturi datorita unor agenti patogeni. /<fr. necrose

AGRESIVITATE s.f. Insusirea de a fi agresiv. ♦ Insusire a unor agenti patogeni de a ataca mai multe specii de plante. ♦ Proprietate a apelor naturale de a ataca, prin actiune chimica, constructiile. [Cf. fr. agressivite].

AGRESIVITATE s. f. 1. insusirea de a fi agresiv. 2. (psih.) comportament ostil, destructiv al unui individ. ◊ insusire a unor agenti patogeni de a ataca plantele. ◊ ostilitate a animalelor. 3. proprietate a apelor naturale de a ataca, prin actiune chimica, constructiile, de a produce degradarea solului. (< fr. agressivite)

CONTAMINA vb. I. tr., refl. a transmite agenti patogeni; a (se) infecta; a (se) molipsi. II. refl. (despre doua limbi) a se incrucisa; (despre doua cuvinte) a se influenta reciproc (schimbandu-si forma); (despre elemente folclorice) a se intrepatrunde. III. tr. (fig.) a influenta, a inrauri. (< fr. contaminer, lat. contaminare)

FILAXIE¹ s. f. puterea de aparare a organismelor vii impotriva infectiilor provocate de anumiti agenti patogeni. (< fr. phylaxie)

HTONOGEN, -A adj. (despre agenti patogeni) care traieste in sol, de unde ataca diferite plante. (< fr. chtonogene)

STENOTROF, -A adj. 1. (despre organisme) adaptat la un continut redus de substante nutritive. 2. (despre agenti patogeni) care produce infectii in conditii limitative de mediu. (< fr. stenotrophe)

COMBATERE (‹ combate) s. f. 1. Actiunea de a combate; lupta. 2. (LOG.) Demonstrare a falsitatii sau netemeiniciei unei teze. 3. (FITOPAT.) Totalitatea masurilor ce se aplica in vederea prevenirii patrunderii daunatorilor si parazitilor intr-o cultura agricola ori padure, precum si pentru distrugerea lor. In functie de mijloacele utilizate c. poate fi: chimica (cu substante chimice), biologici (se recurge la pradatori sau agenti patogeni ai daunatorilor), mecanica (santuri, curse), fizica (ardere, afumare), integrata (combinarea unor procedee fizice, chimice, biologice, mecanice) etc. 4. (MED.) Complex de masuri pentru eradicarea unei boli infectioase constind din tratament adecvat, izolarea bolnavilor, masuri de carantina, dezinfectii si deratizare etc.

HEMATOZOAR, hematozoare, s. n. Sporozoar parazit, care traieste in hematii la om si in tubul digestiv al tantarului anofel si care este agentul patogen al malariei (Plasmodium malariae). [Pr.: -zo-ar] – Din fr. hematozoaire.

INCUBA, incubez, vb. I. Tranz. (Med.) A infiltra un agent patogen in organism, pentru a urmari reactia organismului la acesta. – Din fr. incuber.

INCUBAT, -A, incubati, -te, adj. (Med.; despre organisme) In care a fost infiltrat un agent patogen, pentru a urmari reactia. – V. incuba.

INHIBITOR, -OARE, inhibitori, -oare, adj., s. m. 1. Adj. Care inhiba, inhibitiv. 2. S. m. Substanta chimica care, adaugat in proportii mici, poate incetini sau chiar impiedica anumite reactii chimice. ♦ Preparat sau tratament care franeaza sau impiedica dezvoltarea unui agent patogen. un proces fiziologic etc. – Din fr. inhibiteur.

MENINGOCOC, meningococi, s. m. agent patogen care provoaca meningita cerebrospinala, epidemica, prezent in lichidul cefalorahidian al bolnavilor. – Din fr. meningocoque.

VIRUS, virusuri, s. n. agent patogen, invizibil cu microscopul obisnuit, care se reproduce numai in interiorul celulelor vii si provoaca diverse boli infectioase; p. ext. toxina acestui agent. ♦ Fig. Sursa a unui rau moral. [Pl. si: (m.) virusi]. – Din fr., lat. virus.

PUERPERALA adj. (In sintagma) Febra puerperala = boala infectioasa care apare la lauze, in urma patrunderii in uter a unui agent patogen. [Pr.: pu-er-] – Din fr. puerperale.

LEPTOSPIRA, leptospire, s. f. Protozoar spiril, agent patogen al leptospirozei. – Din fr. leptospire.

TREPONEMA, treponeme, s. f. Specie de spirochet care reprezinta agentul patogen al s*********i (Treponema pallidum) – Din fr. treponeme.

REINFECTA, reinfectez, vb. I. Tranz. si refl. A (se) infecta din nou (cu acelasi agent patogen). – Re¹- + infecta (dupa fr. reinfecter).

DESENSIBILIZARE, desensibilizari, s. f. Actiunea de a desensibiliza si rezultatul ei. ♦ Metoda terapeutica prin care se previne sau se inlatura sensibilitatea unui organism fata de un agent patogen sau fata de medicamente, seruri, vaccinuri. – V. desensibiliza.

STREPTOCOC, streptococi, s. m. Bacterie de forma sferica sau ovala, care se gaseste in grupuri dispuse ca niste lantisoare, agent patogen al unor infectii grave. – Din fr. streptocoque.

DEZINFECTI/E ~i f. Operatie constand in distrugerea agentilor patogeni (cu ajutorul unui dezinfectant). [Art. dezinfectia; G.-D. dezinfectiei; Sil. -ti-e] /<fr. desinfection

ENDEMIE ~i f. Boala infectioasa specifica unei regiuni, care se datoreste conditiilor prielnice pentru pastrarea virulentei agentilor patogeni. /<fr. endemie

HEMATOZOAR ~e n. 1) la. pl. Clasa de protozoare parazite, care traiesc in sangele omului si in tubul digestiv al tantarului anofel, fiind agent patogen al malariei. 2) Protozoar din aceasta clasa. [Sil. -zo-ar] /<fr. hematozoaire

A INCUBA ~ez tranz. (un agent patogen) A infiltra in organism pentru a testa reactiile. /<fr. incuber

INFILTRAT¹ ~ta (~ti, ~te) (despre tesuturi) Care a acumulat elemente celulare pentru a combate un agent patogen. [Sil. -fil-trat] /<fr. infiltrat, germ. infiltrat

INFLAMATIE ~i f. Proces patologic cauzat de patrunderea unui agent patogen intr-un organ sau tesut si caracterizat prin umflarea si inrosirea acestuia. [G.-D. inflamatiei] /<fr. inflammation, lat. inflammatio, ~onis

INHIBITOR¹ ~oare (~ori, ~oare) si substantival (despre medicamente) Care are proprietatea de a impiedica dezvoltarea unui agent patogen sau a unui proces fiziologic. /<fr. inhibiteur

MALARIE f. Boala infectioasa, provocata de agentii patogeni introdusi in organism prin intepatura tantarului anofel si manifestata prin temperatura inalta si frisoane repetate la intervale regulate; friguri; paludism. /<it., fr. malaria

NEGATIV² ~a (~i, ~e) (in opozitie cu pozitiv si afirmativ) 1) si adverbial Care neaga ceva; care contine o negatie; care exprima o contestare sau un refuz. Raspuns ~. 2) Care este lipsit de insusiri bune; rau. ◊ Erou ~ erou intr-o opera artistica, care cumuleaza calitati considerate ca rele. 3) Care cauzeaza sau poate cauza un rau; daunator. Influenta ~a. 4) mat. (despre valori numerice) Care este mai mic decat zero si se noteaza cu semnul minus. Marime ~a. ◊ Semn ~ semnul minus folosit pentru caracterizarea numerelor negative. 5) med. (despre analize, reactii, probe) Care nu adevereste prezenta in organism a unui agent patogen. /<it. negativo, lat. negativus, fr. negatif, germ. negativ

POZITIV² ~a (~i, ~e) (in opozitie cu negativ) 1) Care contine o afirmatie; care exprima aprobare sau acceptare; care are un caracter cert. Raspuns ~. 2) Care are insusiri bune; bun. ◊ Erou ~ personaj dintr-o opera artistica inzestrat cu calitati considerate bune. 3) (despre personaje) Care are spirit practic; realist. 4) mat. (despre valori numerice) Care este mai mare decat zero sau se noteaza cu semnul plus. Numar ~. 5) (despre sarcini electrice) Care este de acelasi fel cu sarcina nucleelor atomice sau cu sarcina electrica dobandita de un baston de ebonita prin frecare cu postav. 6) med. (despre analize, reactii, probe) Care confirma prezenta in organism a unui agent patogen. 7): Grad ~ forma initiala a categoriei gramaticale a gradelor de comparatie la adjective si adverbe. /<fr. positif, lat. positivus

SER ~uri n. 1) Component lichid al sangelui. 2) Lichid preparat din sange sau pe cale artificiala si utilizat in scopuri terapeutice. ◊ ~ imun ser care contine anticorpi meniti sa neutralizeze agentii patogeni, folosit pentru prevenirea unor boli infectioase. ~ artificial (sau fiziologic) solutie salina diluata, asemanatoare cu plasma sangvina, folosita pentru dizolvarea unor medicamente sau pentru inlocuirea pierderilor mari de lichide sau de sange. /<fr. serum, lat. serum

A STERILIZA ~ez tranz. 1) (obiecte sau produse alimentare) A face sa fie steril (prin mijloace fizice sau chimice); a supune operatiei de indepartare sau distrugere a agentilor patogeni. 2) (animale sau persoane) A lipsi de glandele s*****e; a face sa devina steril; a castra. /<fr. steriliser

STREPTOCOC ~ci f. Bacterie imobila, de forma sferica sau ovala, fiind un agent patogen al unor infectii grave. /<fr. streptocoque

UMFLATURA ~i f. 1) Proces patologic provocat de patrunderea unui agent patogen intr-un organ sau tesut si manifestat prin umflarea acestuia. 2) Loc bombat pe supra-fata unui obiect. /a (se) umfla + suf. ~atura

VIRUS ~uri n. 1) agent patogen intracelular care provoaca boli contagioase. 2) Toxina eliminata de un asemenea agent patogen. 3) fig. Factor care provoaca o contagiune morala. [Pl. si virusi] /<fr. virus

ANESTEZIE s.f. 1. Suprimare temporara, completa sau partiala, a sensibilitatii corpului, provocata cu ajutorul unor substante medicinale sau de un agent patogen. 2. Pierderea sensibilitatii in unele boli nervoase. [Gen. -iei. / < fr. anesthesie, cf. gr. an – fara, aisthesis – simtire].

DEMODEX s.m. (Zool.) Parazit din ordinul acarienilor, mic, vermiform, intalnit la animale si la om, unde pare sa fie agentul patogen al acneei. [< fr. demodex].

HEMATOZOAR s.n. Protozoar parazit care traieste in sangele animalelor, fiind agentul patogen al malariei; plasmodiu. [Pron. -zo-ar. / < fr. hematozoaire, cf. gr. haima – sange, zoon – animal].

VIRUS s.n. Germen inframicrobian, agent patogen al multor boli infectioase; inframicrob. ♦ (P. ext.) Toxina acestui microb. ◊ Virus filtrant = agent patogen, ale carui dimensiuni (sub 0,2 microni) ii permit sa treaca prin filtrele de portelan, provocand boli infectioase la om, la animale si la plante. ♦ (Fig.) agent de contagiune morala. [Pl. -usuri, (s.m.) -usi. / < fr., lat. virus].

LEPTOSPIRA s.f. Protozoar spiril, agent patogen al leptospirozei. [< fr. leptospire].

REINFECTA vb. I. tr., refl. (Rar) A (se) infecta din nou (cu acelasi agent patogen). [Pron. re-in-. / < it. reinffetare].

SANCRU s.n. (Med.) Ulceratie a mucoasei sau a pielii, aparuta la locul de patrundere a unui agent patogen in organism. [Pl. -re, -ruri. / < fr. chancre, cf. germ. Schanker].

BIONOZA s. f. tulburare a activitatii normale a unui organism produsa de un agent patogen viu. (< fr. bionose)

CARANTINA s. f. 1. izolare preventiva a oamenilor, animalelor, navelor sau marfurilor care provin dintr-o regiune unde bantuie o epidemie. ◊ mentinere in izolare a persoanelor banuite ca ar putea raspandi o boala contagioasa. ◊ restrictii aplicate in vederea combaterii bolilor contagioase ale animalelor. ◊ izolare a unui organism vegetal, pentru o anumita perioada, de pericolul contaminarii cu un anumit agent patogen transmisibil. 2. (fig.) izolare. (< fr. quarantaine, rus. karentin)

DEMODEX s. m. parazit din ordinul acarienilor, mic, vermiform, la animale si la om, agentul patogen al acneei. (< fr. demodex)

ENTAMIBA s. f. gen de amiba parazita din clasa rizopodelor, care traieste in tubul digestiv la om si animale, agent patogen al dizenteriei. (< fr. entamibe)

HEMATOZOAR s. n. protozoar parazit care traieste in sangele animalelor si in tubul digestiv al tantarului anofel, agentul patogen al malariei; plasmodiu. (< fr. hematozoaire)

LEPTOSPIRA s. f. protozoar spiril, agent patogen al unor boli febrile. (< fr. leptospire)

PATOFIT, -A adj., s. n. (agent patogen) care provoaca imbolnavirea plantelor. (< fr. pathophyte)

PATOMORFOGEN, -A adj. (despre vegetale) care produce modificari morfologice datorita unui agent patogen. (< fr. pathomorphogene)

PUERPERAL, -A adj. referitor la nastere, la femeile lauze. ♦ febra ~a = boala infectioasa la lauze, datorata patrunderii in uter a unui agent patogen. (< fr. puerperal)

REINFECTA vb. tr., refl. a (se) infecta din nou (cu acelasi agent patogen). (< fr. reinfecter)

SANCRU s. n. ulceratie a mucoasei sau a pielii, aparuta la locul de patrundere a unui agent patogen in organism. (< fr. chancre)

TREPONEMA s. f. specie de spirochet agent patogen al s*********i, al febrei galbene etc. (< fr. treponeme)

VIRUS s. n. /s. m. 1. germen inframicrobian, agent patogen al multor boli infectioase; (p. ext.) toxina acestui agent. ♦ ~ filtrant = ultravirus. 2. (fig.) sursa de contagiune morala. 3. program cu efecte distructive asupra calculatoarelor. (< fr., lat. virus)

PROGNOSTIC¹, prognosticuri, s. n. Previziune a evolutiei unei boli pe baza analizei simptomelor, agentului patogen etc. si la sfarsitul unor evenimente, al unor actiuni, al unor intreceri sportive etc. [Acc. si pronostic] – Din fr. pronostic

RICKETSIE [‹ engl., fr. {i}; {s} n. pr. Howard Taylor Ricketts (1871-1910), biolog american] s. f. Bacterie gram-negativa, de mici dimensiuni, avand forma sferica sau de bastonas (genul Rickettsia). Ca si virusurile, r. sunt parazite totale, fiind incapabile sa se reproduca in afara celulei gazda. Paraziteaza artropode (purici, paduchi, plosnite, capuse), de la care se transmit la vertebrate, inclusiv la om. Provoaca ricketsioza. Din acest grup fac parte agentii patogeni ai unor forme de tifos.

patogen, -A adj. (Despre microbi, agenti etc.) Care provoaca infectii. [< fr. pathogene, cf. gr. pathos – boala, gennan – a produce].

patogen ~a (~i, ~e) Care provoaca patologii; generator de boli. agent ~. /<fr. pathogene

agent, -A I. s. m. f. reprezentant al unui stat, al unei institutii, intreprinderi etc. care indeplineste anumite insarcinari. ♦ ~ diplomatic = reprezentant al unui stat in alt stat in relatiile politice cu acesta; ~ economic = persoana fizica sau juridica care participa la viata economica a unei societati comerciale; ~ secret = cel care indeplineste o misiune secreta de informare; spion; ~ de circulatie = (sub)ofiter de politie cu indrumarea, supravegherea si controlul circulatiei pe drumurile publice. II. s. m. factor activ ce determina un anumit proces fizic, chimic etc. ♦ ~ patogen = microorganism care determina aparitia unui proces patologic; nume de ~ = substantiv, adjectiv care indica autorul actiunii unui verb; complement de ~ = subiectul logic al actiunii unui verb pasiv; propozitie completiva de ~ = propozitie care arata actiunea exprimata printr-un verb pasiv. (< fr. agent, lat. agens)