ACROLEINA, acroleine, s. f. Aldehida nesaturata, care se obtine prin distilarea glicerinei cu acid sulfuric si care se prezinta ca un lichid cu miros inecacios, lacrimogen. [Pr.: -le-i-] – Din fr. acroleine.

HIDROGEN s. n. Element chimic gazos mult mai usor decat aerul, incolor, inodor, insipid si inflamabil, care, combinat cu oxigenul in anumite proportii, formeaza o molecula de apa. ◊ Hidrogen fosforat = combinatie a fosforului cu hidrogenul, care se prezinta ca un gaz incolor, foarte toxic; fosfina^{Vezi nota}. Hidrogen greu = deuteriu. Hidrogen sulfurat = combinatie a sulfului cu hidrogenul, care se prezinta ca un gaz incolor, cu miros de oua stricate, toxic; acid sulfuric. – Din fr. hydrogene.

OLEUM, s. n. Amestec de acid sulfuric concentrat si anhidrida sulfurica. [Pr.: -le-um]. – Din fr. oleum

VITRIOLAJ, vitriolaje, s. n. Tratare a tesuturilor cu acid sulfuric pentru inlaturarea impuritatilor. [Pr.: -tri-o-] – Din fr. vitriolage.

SULFURAT, -A, sulfurati, -te, adj. Combinat cu sulf. ◊ Hidrogen ~ = Gaz incolor, toxic, cu miros de oua stricate; acid sulfuric. (din fr. sulfure)

NITROCELULOZA, nitroceluloze, s. f. Substanta solida inflamabila, de culoare alba, cu aspect fibros, asemanatoare cu bumbacul, obtinuta prin tratarea celulozei cu un amestec de acid azotic si acid sulfuric, intrebuintata ca exploziv, la fabricarea celuloidului, a unor lacuri etc.; azotat de celuloza. – Din fr. nitrocellulose.

NITROGLICERINA s. f. Substanta lichida, uleioasa, galbuie sau incolora, foarte toxica, obtinuta prin tratarea glicerinei cu un amestec de acid azotic si acid sulfuric si intrebuintata la fabricarea dinamitei si, in doze mici, ca medicament in unele boli de inima. – Din fr. nitroglycerine.

ACID s. (CHIM., FARM.) acid acetic = acid etanoic; acid acetilsalicilic v. aspirina; acid aminobenzoic v. acid antranilic; acid antimonic = acid hexahidroantimonic; acid antranilic = acid aminobenzoic; acid ascorbic v. vitamina C; acid azotic = acid nitric, (pop.) apa tare, (prin Ban.) apa vie; acid azotos = acid nitros; acid carbolic v. fenol, acid fenic, (inv.) carbol; acid carbonic = (impr.) bioxid de carbon; acid cianhidric = acid prusic; acid citric = acid tartric, sare de lamaie, (pop.) saricica; acid clorhidric = (inv.) spirt-de-sare; acid dietilbarbituric v. veronal; acid ditionos = acid hidrosulfuros; acid etanoic v. acid acetic; acid fenic v. fenol, acid carbolic, (inv.) carbol; acid folic = acid pteroilglutamic; acid fosforic = acid ortofosforic; acid glutamic = glutacid; acid hexahidroantimonic v. acid antimonic; acid hidrosulfuros v. acid ditionos; acid nalidixic v. negram; acid nicotinic v. vitamina PP; acid nitric v. acid azotic; acid nitros v. acid azotos; acid ortofosforic v. acid fosforic; acid ortosilicic v. acid silicic; acid paraaminobenzoic v. vitamina H1; acid paraaminosalicilic v. pas; acid picric = trinitrofenol; acid pirogalic v. pirogalol; acid prusic v. acid cianhidric; acid pteroilglutamic = acid folic; acid rodanhidric v. acid tiocianic; acid silicic = acid ortosilicic; acid sulfhidric v. hidrogen sulfurat; acid sulfocianhidric v. acid tiocianic; acid sulfuric = vitriol; acid sulfuric fumans v. oleum; acid tanic v. tanin; acid tartric v. acid citric; acid tiocianic = acid rodanhidric, acid sulfocianhidric.

OLEUM s. (CHIM.) acid sulfuric fumans.

VITRIOL s. v. acid sulfuric.

ETER ~i m. 1) Compus organic volatil si inflamabil, obtinut prin fierberea alcoolului etilic cu acid sulfuric, care este folosit in industria materialelor plastice, a fibrelor sintetice si in medicina. 2) Mediu material care ar umple spatiul din univers. 3) fig. Invelis gazos care inconjoara Pamantul; aer; atmosfera; vazduh; cer. /<fr. ether, lat. aether

OLEUM n. Amestec de acid sulfuric concentrat si anhidrida sulfurica, sub forma de lichid greu, uleios, avand diverse intrebuintari (la fabricarea colorantilor, a substantelor explozive, la rafinarea uleiurilor etc.). [Sil. -le-um] /<fr. oleum

SULFONA vb. I. tr. A introduce acid sulfuric in molecula unei substante organice. [< fr. sulfoner].

VITRIOLAJ s.n. Vitriolare. ♦ Tratare a tesaturilor cu acid sulfuric, pentru inlaturarea impuritatilor. [Pron. -tri-o-. / < fr. vitriolage].

NITROCELULOZA s.f. Substanta obtinuta prin tratarea celulozei cu un amestec de acid azotic si acid sulfuric si intrebuintata ca exploziv; nitrat de celuloza. [< fr. nitrocellulose].

sulfic adj. m. (inv.; in sintagme) acid sulfic = acid sulfuric.

SUPERFOSFAT s.m. Ingrasamant chimic pe baza de fosfat, obtinut prin tratarea zgurei bazice de la cuptoarele inalte cu acid sulfuric diluat. [Cf. fr. superphosphate].

ACETOLIZA s. f. transformare chimica a celulozei, cu un amestec de acid sulfuric, acid acetic si anhidrida acetica. (< fr. acetolyse)

ETER¹ I. s. m. 1. (ant.) al cincilea element consecutiv al cosmosului (alaturi de foc, apa, aer si pamant). 2. compus organic rezultat, prin elimintarea apei, din combinarea unui alcool cu un acid. 3. compus organic obtinut prin fierberea alcoolului etilic cu acid sulfuric, lichid incolor, foarte volatil si inflamabil, cu miros aromatic specific, folosit ca solvent in industrie, in medicina etc. II. s. n. (fig.) aer, atmosfera, cer, vazduh. (< fr. ether, lat. aether, gr. aither, cer)

OLEUM s. n. solutie de acid sulfuric partial deshidratat. (< fr. oleum)

PARAACETALDEHIDA s. f. lichid incolor cu miros aromatic, obtinut prin tratarea aldehidei acetice cu acid sulfuric sau acetic, in sinteze organice. (< fr. paraacetaldehyde)

SULFONA vb. tr. a introduce acid sulfuric in molecula unei substante organice. (< fr. sulfoner)

VITRIOL s. n. 1. acid sulfuric. 2. nume dat unor sulfati. (< fr. vitriol)

ANTOFAGASTA, oras in Chile, port la Oc. Pacific; 204,6 mii loc. (1986). Port de tranzit pentru Bolivia, de care este legat printr-o cale ferata. Expl. de argint si salpetru. Tricotaje, prelucr. metalelor, acid sulfuric, produse alim. (faina de peste). Universitate.

ARMENIA 1. Republica ~, stat in Europa in S Transcaucaziei; 29,9 mii km²; 3,28 mil. loc. (1989). Limba de stat: armeana. Cap.: Erevan. Orase pr.: Leninakan, Kirovakan, Ecimiadzin. Pop. Urbana: 68 la suta. Este impartita in 37 de raioane. Cuprinde NE Pod. Armeniei, culmi ale Caucazului Mic cu alt. max. 4.090 m (vf. Aragat) si depr. L. Sevan. Clima temperat continentala uscata, cu precipitatii de 400-500 mm/an. Pr. riu este Araks (care formeaza granita cu Turcia si Iran) cu afl. sau Razdan. Peste 100 de lacuri, cel mai mare fiind Sevan (1,4 mii km²), de origine tectonica, la 1.903 m alt. Peste 20 la suta din supr. tarii este ocupata de paduri de fag si stejar. Resurse de subsol (cu rezerve restrinse): molibden, cupru, plumb, zinc. Ind. A. produce energie electrica (14,5 miliarde KWh, 1986), masini unelte si strunguri, echipament energetic, produse electrotehnice si electronice, aluminiu, concentrate de cupru si molibden, mat. de constr. si ciment, cauciuc sintetic, mase plastice, acid sulfuric, fire si fibre chimice, tesaturi de lina si matase, incaltaminte, conserve, vin si coniac. Terenurile arabile care ocupa c. 16 la suta sint cultivate cu griu, plante tehnice (sfecla de zahar, tutun) si legume. In valea riului Araks se cultiva bumbac si orez. Mari supr. de livezi si vii (240 mii t. struguri, 1986). Este dezvoltata cresterea animalelor pentru carne si lapte: bovine (0,9 mil. capete, 1987), ovine si caprine (1,9 mil. capete, 1987). C. f.: 870 km. Cai rutiere: 7,6 mil. km. Gazoducte dinspre Azerbaidjan si Gruzia. Turism in M-tii Caucaz si statiuni climaterice. Exporta: concentrate neferoase, produse electrotehnice, chimice, bunuri industriale de consum, produse textile si alim. (vin, coniac, conserve de fructe, tigarete) si importa materii prime si semifabricate, mijloace de transport, combustibili s.a. Istoric. Pe terit. A., locuit din timpuri stravechi, s-au stabilit armenii (mieln. 1 i. Hr.), unul dintre cele mai vechi popoare din Asia Anterioara. In conditiile disparitiei puternicului stat sclavagist Urartu (sec. 9-6 i. Hr.) s-au pus bazele Regatului armean, care la scurta vreme a cazut in stapinirea Ahemenizilor (sec. 6-3 i. Hr.), si apoi, a Seleucizilor (sec. 3-2 i. Hr.), sub forma a doua satrapii: A. Maior in est si A. Minor in vest. Dupa infringerea Seleucizilor de catre romani (190 i. Hr.), Artase (Artaxias I) proclama independenta A. Maior, isi ia titlul de rege si fondeaza o dinastie, in timpul careia Regatul armean a atins apogeul puterii si expansiunii terit., mai ales sub domnia regelui Tigran al II-lea cel Mare (95-55 i. Hr.). Incepind din sec. 1 i. Hr., A. a fost obiectul unei acerbe rivalitati intre Roma si Regatul partilor. In sec 3-4, relatiile feudale devin predominante. In 301 s-a adoptat crestinismul, A. fiind primul stat in care acesta a fost declarat religie oficiala. Pe fondul unor grave crize social-politice, in 387, A. a fost inpartita intre Persia Sasanida si Roma; pe o mare parte a terit. A. s-a exercitat autoritatea Persiei. In sec. 7-15, pe terit. A. a avut loc invazia arabilor, bizantinilor, selgiucizilor si mongolo-tatarilor. In sec. 11-18, A. a devenit obiectul tendintelor expansioniste ale Imp. Otoman si Persiei (in 1639, A. este definitiv impartita: V tarii a fost incorporat Imp. Otoman, iar E – Persiei). In urma razboiului ruso-persan (1826-1828), A. rasariteana a fost anexata la Rusia. In a doua jumatate a sec. 19 s-a intensificat lupta impotriva Imp. Otoman care a practicat fata de populatia armeana o politica de exterminare in masa (1895-1896; 1915-1916), insotita de un mare exod al unei mari parti a armenilor. In imprejurarile evenimentelor revolutionare din Rusia (1917), puterea a fost preluata de dasnaci (membrii ai partidului armean Dasnaktutiun), A. fiind ocupata, in acelasi timp, de trupele anglo-turce. La 29 nov. 1920 s-a constituit R.S.S. Armeana: din 12 mart. 1922, in componenta Republicii Sovietice Federative Socialiste Transcaucaziene; la 5 dec. 1936, A. a intrat in cadrul U.R.S.S., ca republica unionala. Pe fondul tensiunilor interetnice, autoritatile guvernamentale armene revendica instituirea suveranitatii de stat asupra reg. Nagorno-Karabah (creata in 1923 si aflata in componeneta Azerbaidjanului), cu populatie majoritar armeana. La 7 dec. 1988, in A. s-a produs un devastator cutremur de pamint, soldat cu mari distrugeri de valori materiale si zeci de mii de pierderi de vieti omenesti. La 23 sept. 1991, Parlamentul A. in urma unui referendum a adoptat Declaratia privind independenta A. 2. Pod. Armeniei, podis in Turcia, Iran si Armenia, limitat la N de Caucazul Mic si la S de M-tii Taurus Armean, acoperit de roci vulcanice. Alt. med.: 1.650 m. De aici izv. riurile Kura, Araks, Tigru si Eufrat. Din 1988, cind s-a declansat conflictul, mii de oameni si-au pierdut viata in luptele dintre A. si Azerbaidjan pentru controlul enclavei Nagorno-Karabah (care si-a declarat independenta in 1991), zona locuita preponderent de armeni, dar aflata pe teritoriul Azerbaidjanului. In 1992, o comisie internationala a fost insarcinata cu gasirea unor cai de rezolvare a conflictului, in timp ce luptele continua si fac noi victime.

CARBONIZARE (‹ carboniza) s. f. Procedeu de descompunere termica a carbunelui in absenta aerului, prin care se obtin cocs, hidrocarburi alifatice, olefinice si aromatice, amoniac, hidrogen, azot, oxid si dioxid de carbon; cocsificare. ♦ Carbonizarea lemnului = procedeu de descompunere termica a lemnului in bocse, retorte sau cuptoare in vederea obtinerii carbunelui de lemn, a acidului pirolignos etc.; mangalizare. Carbonizarea linii = inlaturare a impuritatilor vegetale (scaieti, pleava etc.), pe care le contine lina, prin tratarea acesteia cu solutia diluata de acid sulfuric (37%), urmata de cardare, neutralizare si uscare.

OXIGEN (‹ fr.; {s} oxi- + gr. gennaein „a produce”; lat. oxygenium) s. n. Element chimic (O; nr. at. 8, m. at. 15,999, gr. sp. 1,429 (gaz), p. t. -218,9ºC, p. f. -182,96ºC). In stare libera se cunosc doua forme alotropice: O₂ (oxigen obisnuit) si O₃ (ozon). O₂ este un gaz incolor, inodor, insipid, care, in volume, formeaza o cincime (21%) din aerul atmosferic. Este cel mai raspandit element din natura, intrand in compozitia apei, a rocilor, a mineralelor, tesuturilor animale si vegetale, a compusilor organici si anorganici. Se combina cu toate elementele chimice, exceptand gazele inerte, formand oxizi, fiind cel mai activ nemetal (dupa fluor); cu hidrogenul formeaza apa. Functioneaza in combinatii in starea de valenta doi. O. are un rol important in respiratia organismelor vii (intretine viata) si in combustie. Se obtine industrial prin distilarea aerului lichid si prin electroliza apei, iar in laborator prin descompunerea termica a unor combinatii. Se intrebuinteaza la fabricarea a numerosi compusi chimici (acid sulfuric, acid azotic etc.), in flacara oxihidrica si oxiacetilenica, in aparatele de respiratie ale scafandrilor, in medicina la intretinerea respiratiei; in stare lichida este component al combustibilului rachetelor. A fost descoperit de C.W. Scheele in 1772 si, independent, de J. Priestley in 1774.

IRAQ (IRAK), Republica ~ (al-Jumhūriyah al-’Irāqῑyah), stat in SV Asiei, in Orientul Mijlociu, suprapunandu-se in mare parte Mesopotamiei antice; 434,1 mii km²; 19,9 mil. loc. (1994). Limba oficiala: araba. Religia: islamica (siiti – 62,5% si sunniti – 34,5%) c. 95%, catolica. Cap.: Bagdad (Baghdād). Or. pr.: Basra (Al-Basrah), Mosul (Al-Mawsil), Kirkūh, Al-Hillah etc. Este impartit in 15 guvernorate si 3 reg. autonome. Relieful prezinta 4 reg. naturale: in centru campia drenata de fl. Tigru si Eufrat, care se unesc si formeaza fl. Shatt al-Arab ce se varsa in G. Persic (campia concentreaza 75% din terenurile cultivate ale tarii); in N, o unitate colinara piemontana (vechea Asirie), cu precipitatii mai bogate; in V, campii desertice, sectoare ale desertului sirian; in NE M-tii Kurdistanului, prelungire nord-vestica a M-tilor Zagros din Iran. Clima subtropicala, cu ariditate accentuata, cu veri toride, fara precipitatii si ierni mai blande. Vegetatie de stepa cu tufisuri (in N si E) si plante xerofite si halofite (in S si V). I. dispune de mari rezerve de petrol (13,4 miliarde t, locul 3 pe glob), atat in N, cat si in S tarii. Expl. de petrol (36,7 mil. t, 1994), gaze naturale (124 miliarde m³), sulf, fosfati (1.000 mil. t), sare si zacaminte de cupru, crom si gips. Ind. produce: energie electrica (27,1 miliarde kWh, 1994), gaze lichefiate, derivate petroliere, otel, autovehicule, tractoare, aparate radio, televizoare, calculatoare, f*******e, acid sulfuric, ingrasaminte azotoase si fosfatice, ciment (2,5 mil. t, 1992), tesaturi de bumbac, lana, matase, in, textile si conf., covoare, produse alim. (lactate, zahar, carne, bere, tigarete etc.). Circa 75% din supr. tarii este neproductiva. Terenurile agricole reprezinta 21,7% din terit. tarii. Agricultura antreneaza 40% din populatia activa si asigura 15% din PIB. Se cultiva grau, orz, porumb, mei, orez, bumbac, tutun, susan, in, sfecla de zahar, fasole, linte; plantatii de curmali, citrice, vita de vie, maslini, trestie de zahar. Mari cantitati de legume (tomate 800 mii t, 1994, ceapa, cartofi, castraveti, vinete) si fructe (mere, piersici, prune). Se cresc ovine (6,3 mil. capete, 1994), caprine (1,1 mil. capete, 1994), asini, camile, bovine si bubaline (1,2 mil. capete, 1994), cabaline. Pescuit de peste si perle in G. Persic. C. f.: 2,0 mii km. Cai rutiere: 25,5 mii km; pipe-line-uri: peste 3 mii km. Flota comerciala: 1,6 mil. t. r. b. (tone-registru-brut) (1995). Moneda: 1 dinar = 1000 fils. Turism cu mari obiective antice: in N, vestigii ale civilizatiei asiriene (Ninive, Nimrud, Assour, Khorsābād), zona Babylon-Bagdad-Samarra (ultimele doua capitale ale Califatului Arab) cu minaretul elicoidal Malwiya din Samarra (sec. 9), in SE ruinele oraselor-state antice Ur, Lagash, Eridu s.a. Export: petrol si produse petroliere, curmale, ciment, tesaturi, ingrasaminte chimice, lana, piei, orz s.a. Import: utilaje ind. si mijloace de transport, produse alim., textile, chimice, cherestea, hartie, medicamente s.a. – Istoric. Sub numele de Mesopotamia, regiunea dintre Tigru si Eufrat, teritoriul I. a fost leaganul unor mari civilizatii ale Orientului Antic, precum cea akkadiana, asiriana, babiloniana si caldeeana. Cucerit succesiv de persi (539 i. Hr.), de Alexandru cel Mare (331 i. Hr.), parti (sec. 2 i.Hr.- 3 d. Hr.), Sasanizi (sec. 3-7) si arabi care, dupa victoria repurtata la al-Qadisiyya (637) asupra ostilor sasanide, au intemeiat aici importante orase (Basra, 638 si al-Kufa, 639). In timpul Abbasizilor (750-1258), I. a devenit provincia centrala a Imperiului Arab, califul al-Mansur fundand, in 762, orasul Bagdad, devenit noua capitala (de aceea statul s-a numit si Califatul de Bagdad). In ciuda unei dezvoltari economice si intelectuale remarcabile, I. a avut de suferit din cauza numeroaselor tulburari si revolte, precum si a dominatiei straine care a urmat: a Buizilor (din 945), a turcilor selgiucizi (din 1056), a mongolilor (din 1258), a Sefevizilor (din 1508) si a turcilor otomani (din 1534). In sec. 16-17, in cadrul razboaielor turco-persane, I. a fost obiect de disputa pana in 1639, cand Sefevizii au recunoscut adversarilor lor stapanirea asupra I., care s-a mentinut pana in 1917. Descoperirea unor zacaminte petrolifere (sf. sec. 19) la Mossul impulsioneaza dezvoltarea tarii. Ocupat de trupe britanice in timpul primului razboi mondial, este incredintat (1920) de Societatea Natiunilor, sub mandat, Marii Britanii. In 1921, I. este proclamat regat, avand ca suveran pe Faysāl ibn Hussain, din familia Hasemitilor. Cu toate ca isi proclama independenta la 3 oct. 1932, I. ramane sub o puternica influenta politica britanica si semneaza, in 1955, Pactul de la Bagdad (I., Arabia Saudita, Iordania) de orientare prooccidentala. In urma loviturii de stat din 14 iul. 1958 se instaureaza un regim militar (condus pana in 1963, de generalul Abd al-Karim Kassem), care aboleste monarhia, scoate I. din Pactul de la Bagdad si, prin partidul Baas, aflat la putere, adopta o linie politica radicala, panislamica. Are loc nationalizarea bancilor si a societatilor de asigurare, precum si distantarea de politica externa filooccidentala. Din 1979, puterea este preluata de vicepresedintele Consiliului Comandamentului Revolutiei, Saddam Hussein. Disputa teritoriala cu Iranul provoaca un indelungat si costisitor razboi iraniano-irakian (1980-1988), soldat cu distrugeri si numeroase victime. La 2 aug. 1990, I. invadeaza emiratul Kuweit, pe care il anexeaza (28 aug.), proclamandu-l a 19-a provincie. Condamnat de O.N.U. (care-i cere printr-o rezolutie ultimativa retragerea trupelor din emirat pana la 15 ian. 1991), I. este confruntat cu actiunea fortei multinationale, condusa de S.U.A., operatiunea „Furtuna in desert” (16 ian.-28 febr. 1991), care se incheie cu totala infrangere a I., obligat sa abandoneze Kuweitul (28 febr. 1991). Sanctiunile impuse de O.N.U. I. au generat mari dificultati economice, carora Saddam Hussein le-a facut fata prin consolidarea controlului personal asupra regimului si prin hartuielile asupra corpului de inspectori O.N.U., in incercarea de a obtine ridicarea sanctiunilor (1997), Actiunile separatistilor kurzi au agravat tensiunile interne si au atras incursiuni ale trupelor turce si crearea unei zone de excludere aeriana a trupelor irakiene in nordul I., locuit de kurzi si in sud, unde populatia siita este majoritara. Anii 1997-1998 au dus la o crestere a tensiunilor si la repetarea unor momente de criza, capabile sa duca la declansarea unui nou conflict militar in zona provocat de refuzul autoritatilor irakiene de a accepta controlul neingradit al inspectorilor O.N.U. la toate obiectivele presupuse de acestia a fi baze de fabricare a armelor de distrugere in masa (nucleare, bacteriologice etc.). Plecarea inspectorilor O.N.U., ca urmare a continuelor neintelegeri, a determinat reactia fortelor militare anglo-americane, care, incepand din noaptea de 16-17 dec. 1998, au bombardat, timp de patru nopti, anumite obiective din I. (operatiunea „Vulpea Desertului”). Republica prezidentiala, potrivit constitutiei din 22 sept. 1968. Activitatea legislativa este exercitata de presedinte, de Consiliul Comandamentului Revolutiei si de Adunarea Nationala, iar cea executiva, de Consiliul Comandamentului Revolutiei si un Consiliu de ministri, care are doar functii administrative.

CONSTANTA 1. Municipiu in SE Romaniei, port la Marea Neagra, resed. jud. omonim; 358.457 loc. (1991). Cel mai mare port maritim al Romaniei cu un trafic anual de c. 50 mil. t marfuri. Aeroport international („Mihail Kogalniceanu”) situat la 27 km NV de oras. Termocentrala (Palas). Ind. constr. de masini (constr. si reparatii de nave maritime; produse metalice diverse), mat. de constr. (prefabricate din beton), celulozei si hirtiei, prelucr. lemnului (mobila), textila, conf., poligrafica, alim. (ulei, bere, produse lactate si de panificatie, conserve de legume etc.). Statiune balneoclimaterica estivala, indicata, deopotriva, pentru odihna, cit si pentru tratament. Centru cultural si artistic: Universitatea „Ovidius”, Institutul de marina civila, Institutul de marina militara „Mircea cel Batrin” si un colegiu economic, tehnic si de administratie; un teatru dramatic si unul de revista, muzeu de arta, istorie si arheologie al Dobrogei, al marinei romane; acvariu, delfinariu si planetariu; edificiul roman cu un mozaic (sec. 4) extins pe c. 2.000 m², din care s-au recuperat 700 m², reprezentind un imens covor cu motive geometrice si elemente vegetale in culorile rosu, bej, caramiziu, verde si alb, pastrat nealterat; ruinele zidului de incinta al cetatii Tomis (sec. 3-7), doua bazilici, farul genovez (inalt de 8 m) construit in anul 1300, statuia poetului latin Publius Ovidius Nato etc. Orasul este situat pe terit. fostei colonii grecesti Tomis. Avind o existenta neintrerupta, in sec. 13, genovezii au construit aici o asezare intarita si un port, care figura si in izvoarele cartografice medievale; cucerit in 1393 de sultanul otoman Baiazid I. Chiar daca asezarea nu a mai avut, in cursul ev. med., o importanta deosebita, prin portul de la C. se exportau produsele romanesti destinate Constantinopolului. Dupa o perioada de declin, C. a cunoscut o dezvoltare deosebita in sec. 19 si mai ales dupa Razboiul de Independenta (1877-1878), cind a devenit poarta maritima a Romaniei. Declarat municipiu in 1968. 2. Jud. in extremitatea de SE a Romaniei, intre Dunare (la V) si Marea Neagra (la E), la granita cu Bulgaria; 7.055 km² (2,97% din supr. tarii); 751.941 loc. (1991), din care 69,53% in mediul urban; densitate: 91,2 loc./km². Resed.: municipiul Constanta. Orase: Basarabi, Cernavoda, Eforie Hirsova, Mangalia, Medgidia, Navodari, Negru Voda, Ovidiu, Techirghiol. Comune: 52. Relief predominant de podis tabular (Pod. Dobrogei centrale si de Sud), sub 200 m alt., cu interfluvii largi, brazdate de vai bine individualizate. Relief calcaros in Pod. Dobrogei de Sud, evidentiat prin martori de eroziune, pe aliniamentul Hirsova-Crucea-Gura Dobrogei, chei, doline, pesteri. Clima temperat-continentala, cu veri calduroase si secetoase si ierni reci. Temp. medie anuala oscileaza in jurul valorii de 11ºC. Precipitatii reduse cantitativ (sub 400 mm anual) si repartizate neuniform. Vinturi dominante din N si NE. Reteaua hidrografica are cursuri scurte, care seaca in anotimpul cald, cu exceptia riurilor Casimcea si Topolog. Numeroase limane fluviatile (Bugeac, Girlita, Oltina, Dunareni), fluvio-maritime (Istria, Nuntasi, Tasaul, Siutghiol) si maritime (Mangalia, Tatlageacu Mare, Techirghiol). Resurse naturale. Min. de fier (Palazu Mare), fosforite (Pestera, Ivrinezu Mare), diatomite si argile bentonice (Adamclisi, Rasova, Urluia s.a.), creta (Basarabi, Medgidia, Nazarcea), calcar (Topalu, Medgidia, Cheia, Hirsova, Saligny, Mircea Voda, Corbu s.a.), dolomite (Ovidiu), caolin (Basarabi, Cuza Voda), sisturi verzi (Casimcea, Pantelimon, Mihai Viteazu s.a.), porfire (Istria), nisipuri cuartoase (Remua Opreanu), ape minerale sulfuroase, mezotermale (Mangalia, Topalu). Economia. In ind. se realizeaza energie electrica (termocentralele Ovidiu, Palas-Constanta, Navodari), nave maritime de mare capacitate, inclusiv tancuri petroliere pina la 150.000 t. d. w. si mineraliere pina la 65.000 t. d. w. (Constanta, Mangalia), utilaje tehnologice pentru ind. chimica si siderurgica, pentru recoltatul stufului, masini si utilaje agricole, remorci autobasculante (Medgidia), suruburi (Saligny), rafinarea titeiului, superfosfati si acid sulfuric (Navodari si Midia), celuloza si hirtie (Constanta), ciment (Medgidia, Cernavoda), prefabricate din beton (Constanta, Cernavoda), mobila (Constanta), conf. si tricotaje (Mangalia), produse alim. (preparate din carne si lapte, conserve de legume, produse zaharoase, uleiuri vegetale, produse fainoase, vinificatie, bere etc.). Agricultura dispunea, in 1989, de un fond agricol mare (563.899 ha), din care 483.760 ha terenuri arabile pe care se cultivau porumb (122.659 ha), griu si secara (128.221 ha), plante de nutret (45.420 ha), plante uleioase si floarea-soarelui, leguminoase pentru boabe, sfecla de zahar, cartofi, pepeni, legume etc. Viticultura are conditii optime de dezvoltare (podgoriile Murfatlar, Medgidia, Nazarcea, Ostrov, Oltina, Cochirleni s.a.). Livezile formeaza bazine pomicole in arealul localit. Medgidia, Basarabi (piersici), Nazarcea (caisi), Cuza Voda, Lipnita, Ostrov (pruni, meri, peri, ciresi si visini). In 1990, sectorul zootehnic, profilat in principal pe prod. de lapte, lina si carne, cuprindea 709,6 mii capete ovine (predominant rasa merinos de Palas, locul 1 pe tara), 413,7 mii capete porcine, 166,7 mii capete bovine, 25,6 mii capete caprine s.a.; avicultura; apicultura; piscicultura. Agricultura jud. C. dispunea, in 1989, de cel mai mare sistem de irigatii Carasu-Canalul Dunare-Marea Neagra, plus sistemul din zona lacului Sinoe. Cai de comunicatie (1990): lungimea retelei feroviare este de 392 km, din care 71 km electrificate, iar cea a drumurilor publice de 2.272 km, din care 507 km modernizate. Transportul fluvial este servit de porturile Hirsova, Cernavoda, Medgidia, Basarabi, cel maritim de porturile Constanta si Mangalia, iar cel aerian de aeroportul international „Mihail Kogalniceanu”. Unitatile de invatamint, cultura si arta (1989-1990): 258 scoli generale, 32 licee, o universitate, cu patru facultati, un institut de marina civila cu doua facultati si de marina militara „Mircea cel Batrin”, un colegiu, patru teatre (drama si comedie, liric, de revista, de papusi), 420 biblioteci, muzee, 115 cinematografe s.a. Turism. Prin particularitatile cadrului natural (litoralul Marii Negre, zona complexului lagunar Razim-Sinoe, cea a canalului Dunare-Marea Neagra in arealul careia se afla podgoria Murfatlar) si prin varietatea obiectivelor istorice (vestigiile cetatilor Histria, Tomis si Callatis, edificiul roman cu mozaic de la Constanta, monumentul triumfal „Tropaeum Traiani” de la Adamclisi, Complexul rupestru de la Basarabi etc.), jud. C. se inscrie printre primele zone turistice ale tarii. Litoralul Marii Negre detine o pondere de c. 60% din afluxul turistic international al tarii, aici aflindu-se 15 statiuni balneoclimaterice (Navodari, Mangalia, Constanta, Agigea, Eforie Nord si Eforie Sud, Techirghiol, Costinesti, Olimp, Neptun, Cap Aurora, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia). Indicativ auto: CT.

COPSA MICA, oras in jud. Sibiu, pe stg. Tirnavei Mari; 6.454 loc. (1991). Nod feroviar. Expl. de gaz metan. Ind. chimica pe baza prelucr. gazului metan (negru de fum, acid sulfuric). Metalurgia zincului si plumbului. Fabrica de plexiglas si stiplex. Unul dintre cele mai poluate orase ale Romaniei. Mentionat documentar din 1402. Declarat oras in 1966.

celuloza f., pl. e (d. celula). Chim. Substanta care formeaza scheletu vegetalelor, precum si al animalelor numite tunicieri (si in acest caz se numeste tunicina). Celuloza e destul de curata in maduva de soc si in bumbac. M****a in acid sulfuric si spalata indata in apa, da idroceluloza [!], numita si pergament vegetal.

IRAN Republica islamica ~ (al-Jomhūrῑ-ye Eslamῑ Irān), stat in SV Asiei, in Orientul Mijlociu, cu iesire la M. Caspica, G. Persic si G. Oman; 1,6 mil. km²; 65,8 mil. loc. (1994). Limba oficiala: persana (farsi). Religia: islamica (siiti) 99%. Cap.: Teheran (Tehrān). Orase pr.: Mashhad, Esfahān, Tabrῑz, Shῑrāz, Akwāz, Bākhtārān, Qom, Rasht, Hamadān. Este impartit in 24 provincii. Relieful este reprezentat printr-un podis central (pod. Iranului) cu alt. intre 300 m si 1.800 m, ocupat de doua deserturi intinse (Dasht-e-Kavῑr si Dasht-e-Lūt) si inconjurat de munti inalti: in N, lantul M-tilor Elburz (alt. max.: 5.604 m, vf. Demavend sau Damāvand), in NE Khurasan si in V si SV lantul M-tilor Zagros, continuat cu M-tii Zaristan si Fars. In NV se afla un sector al Pod. Armeniei. Climat subtropical continental excesiv, cu precipitatii reduse. Stre M. Caspica si G. Persic clima este mai umeda (500-1.000 mm/an). Retea hidrografica saraca (raul Karun, lacul Urmia). Vegetatie cu caracter stepic si semidesertic, cu exceptia reg. tarmurilor (paduri cu aspect tropical) si a versantului nordic al M-tilor Elburz (padure temperata). Economia tarii se bazeaza, in principal, pe exploatarea si prelucr. petrolului, care asigura 20% din PNB si peste 90% din exporturi. Expl. de petrol (171,3 mil. t, 1992, locul 4 in lume; rezerve: 12,6 miliarde t, 1994, locul 5 pe glob), de gaze naturale (54,9 mil. m³, 1995; rezerve: c. 14 miliarde, 14 miliarde m³, locul 2 pe glob), min. de mangan, crom, cupru, plumb, zinc, fier, nichel, antimoniu, argint, bauxita, magnezit, sulf, azbest, sare gema si huila. Ind. prelucratoare, in care este ocupata 1/3 din totalul populatiei active, produce: energie electrica (68,4 miliarde kwh, 1992), fonta, otel, aluminiu, cupru si plumb rafinat, autovehicule, tractoare, aparate radio, televizoare, f*******e, derivate din petrol (benzina 5,9 mil. t, 1992), ingrasaminte chimice, acid sulfuric, soda caustica, anvelope, ciment, tesaturi de lana si bumbac, sticlarie, piel. si incalt., zahar (866 mii t., 1992), produse lactate, bere, tigarete. Agricultura concentreaza c. 40% din populatia activa si asigura 20% din PNB, principalul sector fiind productia vegetala. Peste 50% din supr. tarii este neproductiva; 8,6% din supr. tarii (intre care c. 6 mil. ha irigate) se cultiva cu grau (11,5 mil. t, 1994), orez (2,7 mil. t, 1994), porumb, orz, mei, sorg, cartofi (2,85 mil. t, 1994), tutun, bumbac, sfecla de zahar (4,7 mil. t, 1994), trestie de zahar, soia, floarea-soarelui, in, susan, ricin, kenaf, legume (tomate 1,94 mil. t, 1994, fasole, mazare, ceapa, naut, linte), pepeni, fructe (mere 1,69 mil. t, 1994, locul 7 pe glob, pere, caise, migdale, alune, struguri, 1,88 mil. t, 1994, locul 7 pe glob); plantatii de citrice (lamai 640 mii t, 1994, locul 5 pe glob), curmali, ceai (75 mii t, 1994), smochini, maslini, fistic (locul 1 pe glob). Se cresc ovine (45,4 mil. capete, 1994, locul 4 pe glob), caprine (23,5 mil. capete, 1994), bovine (7,1 mil. capete, 1994), bubaline, asini si catari (2 mil. capete, 1994), camile. Pescuit: 344 mii t (1993). Veche traditie mestesugareasca (covoare persane, piel., ceramica). C. f.: 5,1 mii km. Cai rutiere: 151,1 mii km. Pipe-line-uri: 3,5 mii km. Flota comerciala: 6,7 mii t. r. b. (1995). Moneda: 1 rial = 100 dinari. Turism slab dezvoltat, dar cu obiective de importanta mondiala: locurile istorice au vestigii antice (indeosebi persane) cum sunt Persepolis cu imprejurimile, Susa, Pasargada, Damghan, Bam sau din perioada postsasanida (mai ales din sec. 11-18), Esfahān, Hamadān (ambele si cu vestigii persane), Shῑrāz, Tabrῑz, Bākhtārān, Mashhad, Yazd, apoi capitala Teheran (cu monumente vechi si moderne), tarmul M. Caspice cu statiuni balneoclimaterice (Ramsar, Babolsar) si de sporturi de iarna, lantul muntor Elburz etc. Export: petrol si produse petroliere, gaze naturale, bumbac, fructe, tesaturi (covoare), lana si piei, autovehicule. Import: masini, utilaje echipament ind., bunuri de lard consum, produse chimice si alim., animale vii etc. – Istoric. In mil. 3 i. Hr., in partea de SV a teritoriului I., s-a constituit statul Elam (cu capitala la Susa), legat si influentat de civilizatia mesopotamiana. Dupa stabilirea, in milen. 2 i. Hr., a indo-europenilor (mezii si persii), se constituie regatul mezilor (sec. 8 i. Hr.), supus de regele persilor, Cyrus II, care cucereste Media (550 i. Hr.), Lidia (547 i. Hr.) si Babilonul (539 i. Hr.) si pune bazele Imp. Persan, condus de dinastia Ahemenizilor. Sub Darius I, imperiul atinge maxima intindere teritoriala: din Tracia si Egipt pana la Ind, dar esueaza in incercarea de a supune Grecia (Razboaiele medice). Imp. Persan este cucerit (334-330 i. Hr.) de Alexandru Macedon, iar, dupa moartea acestuia, teritoriul devine o parte a Regatului Seleucid. In sec. 3 i. Hr., se constituie Regatul Partilor (240 i.Hr.-226 d. Hr.), care rivalizeaza cu Im p. Roman, apoi cu Imp. Bizantin. In urma cuceririi arabe (635-651), pe teritoriul persan se raspandeste religia islamica. Inclus in Califatul de Bagdad, a fost cucerit (1258) de catre mongoli. In perioada 1502-1736, sub dinastia Sefevizilor, se consolideaza pe teritoriul I. un stat care atinge apogeul sub Abbas cel Mare, iar siismul devine religie de stat. Sub dinastia Kajarā (1775-1925), ca urmare a declinului, Persia pierde intinse teritorii din N, ocupate de Rusia, si face obiectul Tratatului anglo-rus (1907), care delimiteaza zonele de influenta ale celor doua mari puteri. In 1908, au fost descoperite primele zacaminte petrolifere, facand din I. unul dintre cei mari exportatori de titei din lume. Un puternic curent novator si de emancipare nationala, culminand cu instituirea (1906) parlamentului (Mejlis), impiedica, dupa primul razboi mondial, transformarea tarii intr-un protectorat de facto britanic si al aduce pe tron pe Reza Khan (1925). Fondator al dinastiei Pahlavi, el schimba denumirea tarii in Iran (1935). Simpatizant al Germaniei naziste, Reza fost constrans sa abdice in favoarea fiului sau, Mohammad Reza, dupa ocuparea I. (1941) de trupe britanice si sovietice (evacuate in 1945-1946). Incercarea primului ministru M. Mossadegh de a elimina (1951-1953) capitalul strain din industria petroliera esueaza. In perioada 1965-1977, sahul lanseaza o ampla politica de modernizare (laicizarea sistemului de invatamant, drepturi egale pentru femei s.a.) si occidentalizare a I., ceea ce provoaca via nemultumire a clerului islamic, al carui exponentt devine ayatollahul Khomeini. Sub presiunea crescanda a opozitiei, care il acuza pe sah ca s-a indepartat de valorile traditionale islamice, acesta este silit sa paraseasca tara, iar puterea este preluata de Consiliul Revolutionar Islamic, in frunte cu Khomeini (1979). Noua constitutie, care intra in vigoare la 3 dec. 1979, proclama I. republica islamica. Relatiile I. cu S.U.A. cunosc o progresiva deteriorare, care culmineaza cu luarea ca ostatici a personalului ambasadei americane din Teheran (nov. 1979-ian. 1981). In I. se instaureaza un regim islamic fundamentalist, controlat de cler. Disputa teritoriala legata de posesia zonei Shatt al-Arab genereaza un lung si costisitor razboi cu Iraqul (1980-1988), soldat cu aproximativ un milion de victime. Dupa moartea lui Khomeini (3 iun. 1989), se accentueaza divergentele intre fundamentalisti si reformatori. Sprijinul acordat I. gruparilor fundamentaliste si antiisreraliene, indeosebi in Liban, a generat incordari in raporturile cu S.U.A. si Europa Occidentala. Alegerea in functia de presedinte al tarii (23 mai 1997) a lui M. Khatami, reprezentant al curentului moderat, a dus la un inceput de relaxare a relatiilor interne si internationale. Republica parlamentara, conform Constitutiei adoptate la 3 dec. 1979. Activitatea legislativa este exercitata de un parlament unicameral (Adunarea Consultativa Islamica – Mejlis) si de Consiliul pentru protectia Constitutiei numit de ayatollah, iar cea executiva, de un presedinte si un Consiliu de ministrii.

ROUBAIX [rube], oras in N Frantei (Flandra), situat in C. Flandrei, pe canalul Roubaix, la 210 km NNE de Paris, 11 km NE de Lille si la 9 km de granita cu Belgia; 96,9 mii loc. (2002). Ind. siderurgica, a constr. de masini (automobile, masini textile), chimica (mase plastice, cauciuc, acid sulfuric, ingrasaminte), textila (tesaturi din lana, bumbac si matase), hartiei, mat. de constr. (ciment), alim. Rafinarie de petrol. Medicamente. Mentionat documentar in 1469 ca centru manufacturier.

SANTANDER, oras in N Spaniei, centrul ad-tiv al comunitatii autonome Cantabria, situat pe o pen. stancoasa din G. Santander al G. Biscaya, la 64 km NV de Bilbao si 341 km N de Madrid; 180,7 mii loc. (2001). Port pentru exportul de carbune, cereale s.a. Aeroport. Nod feroviar. Constr. navale, aeronautice si de automobile. Rafinarie de petrol. Ind. siderurgica, chimica (mase plastice, acid sulfuric), textila, sticlariei, hartiei si alim. (prelucr. pestelui). Pescuit. Centru turistic; statiune balneoclimaterica estivala. Muzeu de istorie. Universitate (1972). Catedrala in stil gotic (sec. 12, reconstruita in sec. 20). Colonie romana cu numele Portus Vistoriae. Orasul a fost reconstruit dupa numeroase distrugeri provocate de marele incendiu din 1941. La 27 km SV de S. se afla celebra pestera Altamira.

BISULFAT, bisulfati, s. m. Sare a acidului sulfuric in care un atom de hidrogen e inlocuit cu un atom de metal; sulfat acid. – Din fr. bisulfate.

CLORHIDRIC, adj. (In sintagma) acid clorhidric = gaz incolor cu miros intepator, rezultat din combinarea clorului cu hidrogenul sau prin actiunea acidului sulfuric asupra sarii de bucatarie, cu numeroase intrebuintari in industria chimica. – Din fr. chlorhydrique.

PERSULFAT, persulfati, s. m. Sare a acidului sulfuric, folosita ca agent oxidant in industria vopselelor si a medicamentelor, in galvanoplastie, in panificatie etc. – Din fr. persulfate, germ. Persulfat.

PIRITA, pirite, s. f. Sulfura de fier naturala, de culoare galbena, cristalizata in sistem cubic, folosita mai ales ca materie prima la fabricarea acidului sulfuric. – Din fr. pyrite.

VITRIOL, vitrioluri, s. n. (Pop.) acid sulfuric (in solutie concentrata). ♦ (Inv.) Nume dat unor sulfati. [Pr.: -tri-ol] – Din fr. vitriol.

SULFAT, sulfati, s. m. Sare a acidului sulfuric cu un metal sau cu un radical. ◊ Sulfat de cupru = sare de cupru a acidului sulfuric, de culoare albastra, cristalizata, solubila in apa, intrebuintata in industrie si in agricultura pentru combaterea parazitilor; piatra-vanata. Sulfat de magneziu = sare de magneziu a acidului sulfuric, sub forma de praf alb, cristalizat, solubil in apa, care se intrebuinteaza in industrie si in medicina (ca purgativ); sare-amara. Sulfat feros = sare de fier a acidului sulfuric, de culoare verde deschisa, cristalizata, solubila in apa, care se intrebuinteaza in industrie la fabricarea cernelii de scris etc.; calaican. Sulfat de sodiu = sare de sodiu a acidului sulfuric, intrebuintata in medicina ca purgativ. Sulfat de aluminiu si de potasiu = sare dubla de aluminiu si de potasiu a acidului sulfuric, de culoare alba, cristalizata, solubila in apa, cu gust astringent, care se foloseste in industrie, in medicina etc.; alaun, piatra-acra. – Din fr. sulfate.

SULFATAT, -A, sulfatati, -te, adj. (Chim.; despre baze) Transformat in sulfat prin combinarea cu acidul sulfuric. – Din fr. sulfate.

SULFURA, sulfuri, s. f. Compus al sulfului cu un metal, cu un metaloid sau cu un radical organic; sare sau ester al acidului sulfuric. ◊ Sulfura de carbon = combinatie de carbon cu sulf, in forma de lichid incolor si toxic, cu miros neplacut, folosita in industrie si in agricultura. – Din fr. sulfure.

SULFURIC, -A, sulfurici, -ce, adj. 1. Combinat sau compus cu sulf. ◊ acid sulfuric = acid anorganic obtinut prin combinarea trioxidului de sulf cu apa, in forma de lichid incolor, uleios, cu gust acrisor, fara miros si foarte corosiv, care se inrebuinteaza in industria chimica; vitriol. 2. Privitor la sulf. – Din sulfurique.

BISULFAT ~ti m. Sare a acidului sulfuric. /<fr. bisulfate

PIRITA ~e f. Mineral cristalizat de culoare galbena, avand luciu metalic si fiind intrebuintat ca materie prima (la fabricarea acidului sulfuric, sulfatului de fier etc.). /<fr. pyrite

SULFAT ~ti m. Sare a acidului sulfuric. ◊ ~ de calciu sare cristalina, de culoare alba, care conditioneaza duritatea apei. ~ de cupru sare albastra, cristalizata, folosita la combaterea daunatorilor agricoli; piatra-vanata. ~ de magneziu sare cristalizata, incolora, intrebuintata in industrie si medicina; sare amara. ~ de sodiu sare cristalizata, incolora, avand diferite intrebuintari (in industria sticlei, in vopsitorie, in medicina etc.). ~ de potasiu sare incolora, cristalizata, intrebuintata ca ingrasamant. ~ feros sare de culoare verde-deschisa, cristalizata, intrebuintata ca materie coloranta; calaican. ~ de zinc sare incolora cristalizata, avand diferite intrebuintari (ca mordant, la conservarea pielii, a lemnului etc.). /<fr. sulfate

SULFURA ~i f. 1) Sare sau ester al acidului sulfuric. 2) Combinatie a sulfului cu un metal, cu un metaloid sau cu un radical organic. ◊ ~ de fier combinatie a sulfului cu fierul, intrebuintata, mai ales, la obtinerea acidului sulfuric. ~ de carbon combinatie a sulfului cu carbonul, foarte inflamabila si toxica, intrebuintata, mai ales, la fabricarea unor insecticide. /<fr. sulfure

VITRIOL n. pop. acid sulfuric concentrat. [Sil. vi-tri-ol] /<lat. vitriolum, germ. Vitriol, fr. vitriol

SELENIC, -A adj. Care contine seleniu. ◊ acid selenic = acid foarte tare, foarte avid de apa, asemanandu-se in multe privinte cu acidul sulfuric. [< fr. selenique].

VITRIOL s.n. acid sulfuric. [Pron. -tri-ol, var. vitrion s.n. / < fr. vitriol, cf. lat.t. vitriolum].

BISULFAT s.m. Sare a acidului sulfuric, in care un singur atom de hidrogen este inlocuit cu un metal. [< fr. bisulfate].

CLORHIDRIC adj.m. acid clorhidric = acid incolor, coroziv, cu miros intepator, care se obtine prin combinarea clorului cu hidrogenul sau prin actiunea acidului sulfuric asupra clorurii de sodiu. [< fr. chlorhydrique].

OLEUM s.n. acid sulfuric concentrat, continand in solutie anhidrida sulfurica, care nu ataca fierul. [Pron. -le-um. / < fr. oleum, cf. lat. oleum – ulei].

SULFAT s.m. Sare a acidului sulfuric. [< fr. sulfate].

SULFURIC, -A adj. Referitor la sulf, de sulf. ♦ acid sulfuric = acid anorganic in forma de lichid incolor, foarte corosiv, care innegreste materia organica; vitriol. [Cf. fr. sulfurique].

BISULFAT s. m. sare a acidului sulfuric, in care un atom de hidrogen este inlocuit cu un metal. (< fr. bisulfate)

CLORHIDRIC adj. acid ~ = gaz incolor, coroziv, cu miros intepator, obtinut prin sinteza direct din elemente sau prin actiunea acidului sulfuric asupra clorurii de sodiu. (< fr. chlorhydrique)

DESULFONA vb. tr. a elimina, prin hidroliza, acidul sulfuric din molecula unei substante organice. (< de¹ – + sulfona)

ETENA s. f. hidrocarbura nesaturata gazoasa, incolora, inflamabila, obtinuta prin deshidratarea alcoolului de catre acidul sulfuric; etilena. (< fr. ethene)

PERSULFAT s. m. sare a acidului sulfuric. (< fr. persulfate, germ. Persulfat)

SELENIC, -A adj. care contine seleniu. ♦ acid ~ = acid foarte tare, avid de apa, asemanandu-se cu acidul sulfuric. (< fr. selenique)

SULFAT s. m. sare sau ester al acidului sulfuric. (< fr. sulfate)

SUPERFOSFAT s. m. 1. ingrasamant agricol pe baza de fosfat, continand, in principal, fosfat de calciu. 2. produs prin descompunerea apatitelor si fosforitelor cu ajutorul acidului sulfuric sau fosforic. (< fr. superphosphate)

AZOTIC (‹ fr. {i}) Adj. acid ~ = acid anorganic, oxigenat al azotului, lichid incolor, corosiv, puternic agent oxidant; acid nitric; (pop.) apa-tare. La concentratia de 98 la suta aprinde lemnul, hirtia; distruge tesuturile; se intrebuinteaza la fabricarea ingrasamintelor, a explozibililor, a fibrelor artificiale, a acidului sulfuric, a colorantilor etc.

BISULFAT, bisulfati, s. m. Sare a acidului sulfuric in care un singur atom de hidrogen e inlocuit cu un metal. – Fr. bisulfate.

CLORHIDRIC (‹ fr.) Adj. acid ~ = gaz incolor, foarte usor solubil in apa (p. f. -84,9ºC, p. t. -114,8ºC), cu miros intepator, corosiv, mai greu decit aerul, care se obtine prin actiunea acidului sulfuric asupra clorurii de sodiu, si prin sinteza direct din elemente. In solutie apoasa este un acid puternic. Se intrebuinteaza la decapare, la fabricarea clorurilor, a clorhidratilor etc.

SULF (‹ lat.) s. n. Element chimic (S; nr. at. 16, m. at. 32,06), din grupa a VI-a a sistemului periodic al elementelor; nemetal de culoare galbena. Prezinta mai multe modificatii alotropice (s. rombic, s. monoclinic, s. amorf) si se gaseste in natura in stare nativa si sub forma de combinatii: sulfuri (blenda, pirita), sulfati (gips, baritina) etc. Este foarte reactiv din punct de vedere chimic. In combinatii este bivalent, tetravalent si hexavalent. Se obtine, prin extractie, din zacamintele de sulf nativ. Se intrebuinteaza la fabricarea acidului sulfuric, a sulfurii de carbon, a unor coloranti, in industria cauciucului, in viticultura (pentru combaterea criptogamelor), in fabricarea chibriturilor si in farmacie. Este cunoscut din Antic. Sin. pucioasa. ◊ Floare de s. = sulf sub forma de pulbere fina.

SELENIU (‹ fr. {i}; {s} n. pr. Selene „luna”) s. n. Element chimic (Se; nr. at. 34, m. at. 78,96) negru-cenusiu din grupa a VI-a a sistemului periodic. Se gaseste in natura in combinatie cu sulful. Se intrebuinteaza in industria sticlei, a ceramicii si la fabricarea celulelor fotoelectrice. Descoperit si izolat (1817) de J.J. Berzelius, impreuna cu chimistul suedez J.G. Gahn (1745-1818), in reziduurile prepararii acidului sulfuric.

TALIU (‹ fr. {i}; {s} gr. thallos „ramura”) s. n. Element chimic (Tl; nr. at. 81, m. at. 204,38, p. t. 303,6ºC, p. f. 457ºC, gr. sp. 11,85). Este un metal alb-albastrui, moale. Se extrage din minereurile de sulfuri si este folosit, intre altele, alaturi de staniu si plumb, pentru producerea unor aliaje cu grad ridicat de rezistenta. A fost descoperit de W. Crookes in 1861 prin analiza spectrala in reziduurile de fabricatie a acidului sulfuric. Izolat de Claude Lany in 1862.

CONDROIDE (‹ fr.; {s} gr. khondros „cartilaj” + eidos „aspect”) s. n. pl. Substante complexe, compuse din proteine conjugate cu un anumit tip de mucopolizaharide (acizi condroitin sulfurici) si care intra in structura cartilajelor.

NITROCELULOZA s. f. substanta obtinuta prin tratarea celulozei cu acid azotic si sulfuric, folosita ca exploziv; nitrat de celuloza. (< fr. nitrocellulose)

sulfuric, -A adj. referitor la sulf, care contine sulf. ♦ acid ~ = acid oxigenat al sulfului hexavalent, sub forma de lichid uleios, incolor, foarte corosiv, care innegreste materia organica; vitriol. (< fr. sulfurique)

sulfuric ~ca (~ci, ~ce) 1) Care tine de sulf; propriu sulfului. 2) Care este combinat sau compus cu sulf. ◊ acid ~ acid anorganic, incolor, oxidant puternic, foarte corosiv, avand numeroase intrebuintari in industria chimica; vitriol. /<fr. sulfurique