MACRIS s. m. Planta erbacee cu frunze alungite si acrisoare, cultivata ca planta alimentara sau medicinala (Rumex acetosa). ◊ Macris marunt = varietate de macris cu frunzele in forma de spada si cu flori rosietice (Rumex acetosella). Macrisul calului = varietate de macris cu frunzele usor incretite si cu flori verzui (Rumex conglomeratus). ◊ Compus: macrisul-iepurelui sau macrisul-caprei = planta erbacee cu frunze acrisoare acoperite cu peri, asemanatoare ca forma cu ale trifoiului, si cu flori albe, rosietice sau albastrui (Oxalis acetosella). ♦ Sare de macris = numele popular al unei combinatii de acid oxalic cu oxalat acid de potasiu. – Et. nec. Cf. acru.

OXAL(O)-/OXALI- elem. „acid oxalic, oxalat”. (< fr. oxal/o/-, oxali-, cf. lat., gr. oxalis, macris)

OXALIS s. m. planta erbacee ale carei frunze contin acid oxalic; macris. (< fr., lat. oxalis)

SARE (lat. sal) s. f. 1. Combinatie chimica care rezulta din reactia dintre un acid si o baza. S. sunt, in general, substante cristaline, solubile in apa. Se mai pot obtine in reactiile dintre un acid si o alta sare, dintre metale, oxizii lor si acizi sau prin combinarea unui metal cu un metaloid. S. pot fi: neutre, rezultate prin combinarea unor cantitati echivalente de acid si de baza, bazice, care contin mai multi echivalenti de baza la un echivalent de acid si acide, care contin mai multi echivalenti de acid la un echivalent de baza. 2. Denumire uzuala a clorurii de sodiu; se mai numeste s. de bucatarie. ◊ S. gema = clorura naturala de sodiu, cristalizata in sistemul cubic. Este incolora sau divers colorata de incluziuni, are luciu sticlos si este usor solubila. Se utilizeaza in ind. chimica pentru extragerea sodiului si a clorului, in ind. alim., in tabacarie, medicina etc. Este un aliment important cu rol fiziologic insemnat in mentinerea echilibrului osmotic al organismului uman si animal. Sin. halit. ♦ Fig. Spirit; farmec, haz. 3. S. de lamaie = substanta chimica acra, cristalizata, folosita drept condiment; acid citric, acid tartric. ◊ S. de macris = combinatie moleculara intre o molecula de acid oxalic si o molecula de oxalat acid de potasiu, folosita ca decolorant in industria textila. ◊ S. dubla = sare rezultata prin cristalizarea impreuna, in proportii definite, a doua saruri simple. ◊ Sarea lui Glauber = sulfat de sodiu; mirabilit. ◊ S. Seignette = tartrat mixt de sodiu si potasiu; este o substanta cristalina incolora, cu proprietati piezoelectrice, folosita la prepararea solutiei Fehling, ca medicament in tulburarile digestiei etc. ◊ Saruri de diazoniu = denumire generica pentru diazoderivatii aromatici. ◊ S. cuaternara de amoniu = combinatie organica cu formula generala (R₄N)X, obtinuta prin reactia dintre amine tertiare si derivati halucinogeni reactivi. 4. (La pl.) Preparat (lichid) din substante puternic mirositoare, folosit in trecut pentru trezirea din lesin.

OXALAT, oxalati, s. m. Sare sau ester al acidului oxalic, intrebuintat in medicina, in vopsitorie si in industrie. – Din fr. oxalate.

OXALIC adj. (In sintagma) acid oxalic = substanta solida, alba, cristalizata, toxica, solubila in apa, intrebuintata ca mordant in vopsitorie, la fabricarea cernelii, la scoaterea petelor de rugina, de cerneala etc. – Din fr. oxalique.

FORMIAT ~ti m. Sare sau ester al acidului formic. ◊ ~ de sodiu sare intrebuintata, mai ales, la sinteza acidului oxalic si in tabacarie. [Sil. -mi-at] /<fr. formiate

OXALAT ~ti m. Sare a acidului oxalic. /<fr. oxalate

OXALAT s.m. Sare sau ester al acidului oxalic. [< fr. oxalate].

OXALIC adj.m. acid oxalic = substanta solida, alba, cristalizata, solubila in apa si foarte toxica. [< fr. oxalique].

OXALAT s. m. sare sau ester al acidului oxalic. (< fr. oxalate)

OXALEMIE s. f. prezenta acidului oxalic in sange. (< fr. oxalemie)

OXALURIE s. f. prezenta excesiva a acidului oxalic in u***a. (< fr. oxalurie)

oxalic ~ca (~ci, ~ce): acid ~ substanta solida toxica, solubila in apa, folosita ca decolorant si ca mordant. /<fr. oxalique

oxalic, -A adj. extras din macris. ♦ acid ~ = substanta solida, alba, cristalizata, foarte toxica, folosita in vopsitorie, in tabacarie etc. (< fr. oxalique)