Rezultate din textul definițiilor
LACRIMA-CHRISTI s. n. Vin muscat care provine din viile de la poalele Vezuviului. ♦ Varietate de vita de vie italiana care produce vinul cu acelasi nume. [Pr.: -cristi] – Cuv. lat.
TIZ, -A, tizi, -e, s. m. si f. Persoana care poarta acelasi nume cu alta, considerata in raport cu aceasta; omonim (2). – Din sl. tizu.
MATURA, maturi, s. f. 1. Obiect de uz casnic in forma unui manunchi, facut din tulpinile plantei cu acelasi nume sau din nuiele, paie etc., cu care se curata o suprafata. ◊ Loc. vb. A da cu matura = a matura (1). 2. Numele a doua plante erbacee intrebuintate la confectionarea maturilor (1); a) planta bogat ramificata, cu flori verzi si violete; mei-tataresc (Sorghum vulgare); b) planta inalta pana la 2 metri, cu frunza lata si cu tulpina bogata in materii zaharoase (Sorghum saccaratum). ♦ Lan de maturi (2). 3. Planta erbacee cu tulpina ramificata, stufoasa, cu frunze mici, alungite, de un verde-deschis, cu flori verzi, folosita la confectionarea maturilor (1) (Kochia scoparia). 4. (In sintagma) Maturi de vrajitoare = simptom de boala la pomii fructiferi si la unii arbori, cauzat de unele ciuperci microscopice sau de bacterii si caracterizat prin aparitia pe ramurile atacate a unor ramificatii degenerescente subtiri si dese. – Et. nec.
OMONIM, (1) omonime, s. n., (2) omonimi, s. m. 1. S. n. Cuvant care are aceeasi forma si aceeasi pronuntare cu alt cuvant sau cu alte cuvinte, de care difera ca sens si ca origine. 2. S. m. Persoana care poarta acelasi nume cu altcineva; tiz. – Din fr. h******e.
SUPRANUME, supranume, s. n. Nume adaugat la numele propriu al unei persoane in semn de cinste sau pentru a o distinge printr-o caracteristica sau printr-o circumstanta de alta persoana cu acelasi nume. ♦ Porecla. – Supra- + nume (dupa fr. surnom).
CIOCARLIE2 f. mai ales art. 1) Cantec popular care imita trilurile pasarii cu acelasi nume. 2) Dans popular, executat dupa melodia acestui cantec. [Art. ciocarlia; G.-D. ciocarliei; Sil. -li-e] /cioc + irla + suf. ~ie
KIWI2 f. invar. 1) Fruct parfumat al unei plante din familia lianelor, coaja f******a a caruia se aseamana cu penele pasarii cu acelasi nume. 2) Bautura preparata din acest fruct. /< fr. kiwi, germ. Kiwi
OMONIM1 ~i m. Fiecare dintre persoanele care poarta acelasi nume, privite in raport una fata de alta; tiz. /<fr. h******e
SUPRANUME ~ n. Nume adaugat la numele individual al unei persoane, in semn de cinste sau pentru a o distinge de altele purtand acelasi nume. /supra- + nume
TIZ ~a (~i, ~e) m. si f. Persoana luata in raport cu alta care poarta acelasi nume. /<sl. tizu
FAUSTIC, -A adj. (Liv.) In genul lui Faust, propriu lui Faust. [Pron. fa-us-. / < Faust – personaj din drama cu acelasi nume de Goethe].
NARCISA s.f. Planta erbacee cu flori albe sau galbene, placute la miros. [Var. narcis s.m. / < fr. narcisse, cf. lat. narcissus < Narcis – tanar legendar, metamorfozat in floarea cu acelasi nume].
ciuste s.f. (reg.) stergar rasucit (m*******a), innodat la un capat, cu care se loveste unul dintre jucatori la jocul cu acelasi nume sau: de-a puha, de-a mierta.
arminden (armindeni), s. m. – Sarbatoare de intii mai. Exista obiceiul de a pune atunci la poarta un brad, care se ia de acolo numai cind se face prima oara piine cu griul din acel an; acest brad poarta acelasi nume ca sarbatoarea. Sl. Jeremiinu dini „ziua sfintului Ieremia” (DAR; Tagliavini, Arch. Rom., XII).
OMONIM, -A adj. Care are acelasi nume, cu acelasi nume. // s.n. 1. (Lingv.) Cuvant asemanator ca forma (aspect grafic, pronuntare etc.) cu altul, dar deosebit ca inteles. 2. (Rar) Persoana care poarta acelasi nume cu altcineva. 3. Joc care cere dezlegatorului sa gaseasca un cuvant cu mai multe intelesuri fara a i se schimba nici grafia literala, nici accentul. // s.m. si f. (Rar) Cel care poarta acelasi nume cu altcineva. [Cf. fr. h******e, lat. h*******s, gr. h*******s < h***s – asemanator, onoma – nume].
OMONIM, -A I. adj. 1. care are acelasi nume. 2. (muz.; despre relatia dintre doua tonalitati) care au aceeasi tonica, dar mod diferit. II. s. n. 1. cuvant identic ca forma si pronuntare cu un altul, dar deosebit ca sens. 2. joc care cere dezlegatorului sa gaseasca un cuvant cu mai multe intelesuri, fara a i se schimba nici forma grafica, nici accentul. II. s. m. f. cel care poarta acelasi nume cu altcineva. (< fr. h******e)
SUPRANUME s. n. nume adaugat la numele propriu al unei persoane, in semn de cinste sau pentru a o deosebi de alta persoana cu acelasi nume. ◊ porecla. (dupa fr. surnom)
tij adv. – Idem, la fel. Pol. tez (Tiktin) sau mai bine sl. tizu (Cihac, II, 414; Conev 59), cu cons. finala alterata prin analogie cu pl. tiji. Este dubletul lui tiz, s. m. (persoana care poarta acelasi nume cu alta), a carui der. din tc. duz „egal” (Roesler 604) pare improbabila. – Din rom. provine bg. tizul (Capidan, Raporturile, 234).
AARE (AAR), riu in Elvetia, afl. stg. al Rinului La Waldshut; 294 km. Izv. din ghetarul cu acelasi nume (Alpii Bernezi) si trece prin Berna, Solothurn, Aarau. Navigabil de la Thun. Hidrocentrale. Bazinul sau ocupa 40/100 din teritoriul tarii.
ABAKAN 1. Riu in Federatia Rusa (C.S.I.), afl. stg. al fl. Enisei; 512 km. Izv. de pe pantele nordice ale M-tilor Saian de Vest si Altai. Plutarit. Irigatii. 2. Oras in Federatia Rusa (C.S.I.), pe riul cu acelasi nume, la confl. cu Enisei, centru ad-tiv al Reg. Autonome Hakassia; 154 mii loc. (1989). Nod de cale ferata. Constr. de masini, mobila, produse alim. si textile.
ABU DHABI (ABU ZABY) 1. Emirat in SE Pen. Arabia, pe tarmul G. Persic, facind parte din Emiratele Arabe Unite; 67,35 mii km2; 670 mii loc. (1985). Centru ad-tiv.: Abu Dhabi. Cultivarea legumelor in oaze. Expl. petrolului (59,4 mil. t. 1986; rezerve 1,3 miliarde t). Pescuit de perle. 2. Cap. Emiratelor Arabe Unite si centru ad-tiv al emiratului cu acelasi nume; 385 mii loc. (1984, cu suburbiile). Expl. si prelucr. petrolului. Metalurgie, ciment, mase plastice. Termocentrala (130 MW). Aeroport.
ADEN (ADAN) 1. Golf al Oc. Indian, intre coasta meridionala a Arabiei si Pen. Somalia. Ad. max.: 3.681 m. Comunica cu Marea Rosie prin str. Bab al-Mandeb. Navigatie intensa. Aici se afla ins. Socotra si Perim. 2. Oras si port la golful cu acelasi nume in Yemen; 400 mii loc. (1985, cu suburbiile). Rafinarii de petrol. Aluminiu, ingrasaminte chimice. Santiere navale. Produse alim. Port comercial pe ruta Marea Rosie-G. Persic in timpul stapinirii romane si mai tirziu al celei arabe. Cucerit de otomani (1538), apoi de britanici, care l-au alipit coloniei lor India (1839-1937). Din 1937 colonie a Coroanei. Intre 1963 si 1967 orasul si terit. inconjurator au facut parte din Federatia Arabiei de Sud. In 1967-1990, capitala R.P.D. Yemen.
AGRIJ 1. Riu, alf. stg. al Somesului la Jibou; 44 km. Izv. din M-tii Meses. Cunoscut si sub numele de Agris. 2. Com. in jug. Salaj, pe riul cu acelasi nume; 2.328 loc. (1991).
AGUASCALIENTES 1. Oras in Mexic, centru ad-tiv al statului cu acelasi nume; 359, 4 mii loc. (1980, cu suburbiile) Centru minier (argint). Izv. minerale. Ind. bumbacului, a matasii si alim. 2. Stat in Mexic; 5,6 mii km2; 614 mii loc. (1986). Expl. de min. de argint. Cereale si cresterea animalelor.
AJANTA [adʒanta], localit. in S Indiei (Mahārāshtra), in NE Pod. Deccan, in culmea muntoasa cu acelasi nume, celebra prin cele 29 de temple si manastiri rupestre ornamentate cu sculpturi si fresce (sec. 3 i. Hr. – 7 d. Hr.), chintesenta a artei vechi indiene.
AKKAD, oras antic in N Mesopotamiei. In milen. 3 i. Hr. a devenit centrul puternicului stat cu acelasi nume, intemeiat de Sargon I (2350-2295 i. Hr.).
AKSUM (AXUM), imperiu in rasaritul Africii (sec. 1-7), pe terit. Ethiopiei de N, cu capitala in orasul cu acelasi nume.
ALDAN 1. Riu in Iakutia (Federatia Rusa); 2.273 km. Izv. din M-tii Stanovoi si se varsa in Lena la Batamaj. Afl. pr.: Amga, Maia. Navigabil pe 1.753 km. 2. Podis in Siberia Orientala (C.S.I.) Intre M-tii Stavoi si riul cu acelasi nume, alcatuit din roci cristaline cu intruziuni de granite si sienite. Alt. med.: 1.300-1.600 m. Zacaminte carbonifere, de min. de fier, aur si mica. Expl. forestiere.
ALEUTINE 1. Arh. compus din 110 ins. vulcanice, insiruite pe o distanta de 2.740 km, situat intre Pen. Alaska si Pen. Kamceatka, despartind M. Bering de Oc. Pacific; 37,8 mii km2; 8,5 mii loc. Localit. pr.: Unalaska. Ins. pr.: Unalaska, Unimak, Umnak, Atka. Pescuit, vinatoare de foci. Rezervatie naturala pentru animale marine. In 1867, Rusia le-a vindut, impreuna cu Alaska, S.U.A. 2. Mare fosa in N Oc. Pacific, in lungul arh. cu acelasi nume. Lungime: c. 3.500 km. Ad. max.: 8.100 m. Descoperita in 1936.
ALICANTE 1. Golf larg al M. Mediterane, pe coasta de SE a Pen. Iberice (Spania), intre Cabo de la Nao (in N) si Cabo de Palos (in S). 2. Oras in SE Spaniei (Valencia), port la M. Mediterana in golful cu acelasi nume: 258 mii loc. (1987). Ind. ingrasamintelor chimice, constr. de masini si textila. Vinuri, tigarete si uleiuri vegetale. Turism.
AMARA 1. Liman fluviatil cu apa sarata in Lunca Buzaului; c. 60 ha. Se mai numeste si Balta Amara. 2. Liman fluviatil cu apa sarata pe cursul inferior al Ialomitei, linga S******a; 156 ha. Ad. max.: 3 m. Calitatile terapeutice ale lacului (apa minerala sulfata, cloruro-sodica si magneziana si namol sapropelic) au determinat dezvoltarea statiunii balneoclimaterice cu acelasi nume. 3. Com. in jud. Ialomita, pe malul lacului cu acelasi nume: 7.314 loc. (1991). Intreprindere de panificatie. Statiune balneoclimaterica, cu functionare permanenta din anul 1900, renumita pentru valoarea curativa a namolului si a apelor traumatice, ginecologice si a unor boli asociate. Sanatoriu balnear.
ANADIR 1. Fl. in Siberia de E (Federatia Rusa, C.S.I.); 1.146 km. Izv. din Pod. Anadir si se varsa in golful cu acelasi nume (M. Bering). Navigabil pe 570 km in cursul inferior. 2. Culme muntoasa in Siberia. Alt. max.: 2.320 m. Urme glaciare. Pescuit. Se mai numeste si Culmea Ciukotsk. 3. Golf al Oc. Pacific (M. Bering) pe coastele de NE ale Siberiei, limitat la N de Pen. Ciukotsk. Ad. medie: 100-150 m.
ANJOU [ãju], familie nobiliara franceza, originara din comitatul cu acelasi nume. A format dinastii regale in Anglia (sub numele de Plantagenet, 1154-1399), in S Italiei (1268-1442), in Sicilia (1268-1282, in mod nominal intre 1266 si 1302). In Ungaria (1308-1387), precum si in Polonia (1370-1382 si 1384-1385).
ANTALYA, oras in SV Turciei, port la M. Mediterana, in golful cu acelasi nume; 261,1 mii loc. (1985). Santiere navale, ind. textila si alim., prelucr. lemnului. Centru comercial (fructe). Moschee (sec. 13), azi muzeu. Vechiul nume: Adalia.
ANTIOHIA, oras in Siria antica. Fundat in 300 i. Hr., de Seleucos I Nicator, a fost una dintre capitalele Regatului Seleucizilor. Mare centru mestesugaresc, comercial, cultural si religios. Capitala a prov. romane Siria. Stapinit succesiv de bizantini (sec. 6-7 si 10-11), arabi (637-969), cruciati, fiind centrul principatului cu acelasi nume (1098-1268), mameluci (sec. 13-15), iar din 1516 de turci. Azi Antakya (Turcia).
ATHABASKA [æθətæscə]. 1. Fluviu in Canada; 1.231 km. Izv. din M-tii Stincosi, trece prin parcul national Jasper si si se varsa in lacul cu acelasi nume, de unde iese sub numele de Riul Sclavilor. Navigabil vara in cursul inferior. 2. Lac navigabil in partea central-vestica a Canadei, la alt. de 212 m; 8,08 mii km2. Ad. max.: 60 m. Pescuit.
AYMARA ({i}) s. m. Denumire a amerindienilor din Peru si din Bolivia, care traiesc in jurul L. Titicaca si pe versantele estice ale Anzilor; a. fac parte din familia de limbi cu acelasi nume; sint de religie crestina (catolica).
BABILON, oras antic in Mesopotamia, in reg. cursului inferior al Eufratului. Important centru economic, politic si cultural in milen. 2-1 i. Hr. Capitala a statului cu acelasi nume, a cunoscut perioada de inflorire sub Hammurabi (sec. 18 (i. Hr.) si Nabucodonosor II (sec. 6 i. Hr.).
BAHIA BLANCA [baia] 1. Golf al Oc. Atlantic, pe coasta de SE a Argentinei, la S de Rio de la Plata. Se mai numeste El Rincon. 2. Oras in Argentina, port la golful cu acelasi nume; 223,8 mii loc. (1980). Nod de comunicatii. Ind. carnii; morarit; produse din piele. Rafinarie de petrol. Hidrocentrala. Centru agricol. Universitate.
BAMIAN, masiv muntos in Afghanistanul central (Masivul Hindukush). Alt. max.: 5.143 m (vf. Shafuladi din culmea Koh-i-Baba). Pasul cu acelasi nume (3.700 m alt.) leaga Turkestanul afghan de Kabul.
BANGKA, ins. indoneziana in Arh. Sondelor Mari, la SE de Sumatera, de care este despartita prin str. cu acelasi nume; 11,6 mii km2; c. 350 mii loc. Expl. de cositor si aur. Paduri tropicale. Arbori de piper.
BARINAS 1. Oras in Venezuela, la poalele C*********i Merida, centru ad-tiv al statului cu acelasi nume; 172,6 mii loc. (1989). Prelucr. cafelei. Piata pentru animale. Expl. de petrol. Universitate. 2. Stat in S Venezuelei; 35,2 mii km2; 454,5 mii loc. (1989). Centru ad-tiv: Barinas. Expl. de petrol si forestiere. Cresterea animalelor (de pasuni naturale). Vechiu nume: Zamora.
BASILAN 1. Arh. in Filipine, in SV ins. Mindanao, alcatuit din c. 50 ins.: 1,3 mii km2; c. 201 mii loc. Orez. Cocotieri si arbori de cauciuc. Paduri tropicale. Pescuit. 2. Oras si port in Filipine, situat in ins. cu acelasi nume; 200 mii loc. (1980, cu suburbiile). Centru comercial si agricol (copra). Vechiu nume: Isabela.
BAILESTI 1. Cimpia Bailestilor, cimpie in partea central-sudica a Olteniei, intre Jiu si Dunare, limitata de Platforma Strehaiei (la N), de C. Blahnitei (la NV) si strabatuta de Desnatui. Alt. descresc de la 200 m (in N) la 15-20 m (in S). Cereale. 2. Oras in jud. Dolj, in cimpia cu acelasi nume; 22.915 loc. (1991). Constr. de masini si utilaje agricole, de aparate electrice; piese turnate din fonta; mat. de constr.; mobila; produse textile (conf.) si alim. (lactate, panificatie, bauturi alcoolice); ateliere de reparatii. Fabrica de nutreturi combinate. Complex zootehnic (bovine, porcine). Atestat documentar in 1536 sub denumirea de Baiulesti. Declarat oras in 1921.
BENGUELA [benghela] 1. Golf larg al Oc. Atlantic, pe coasta Angolei, strabatut de apele curentului cu acelasi nume. 2. Curent rece in Oc. Atlantic, ramura de N a Curentului Vinturilor de Vest, care scalda coastele Africii Occidentale. Viteza: 0,9 km/h. Temp. apei: 15-22ºC (iarna) si 19-26ºC (vara). 3. Oras in V Angolei, port. la Oc. Atlantic; 155 mii loc. (1983). Expl. de argint. Ind. alim. (conserve de peste). Ciment. Export de fildes, cauciuc, cafea, animale, piei. Fundat in 1617.
BILEA, lac glaciar in M-tii Fagaras, la 2.034 m alt.; 0,46 km2. Ad. max.: 11 m. Din el izv. riul cu acelasi nume (22,5 km). Punct turistic. Cabana. Pe aici trecea soseaua transfagarasana (inaugurata in 1974). Linie de teleferic (804 m diferenta de nivel) intre Bilea-lac si Bilea-cascada (inaugurata in 1975). In jurul lacului B., exista rezervatia naturala complexa omonima (120,40 ha), cu vegetatie variata, constituita din tufarisuri de smirdar (Rhododendron kotschyi) si merisor (Vaccinium vitis-idaea) si numeroase alte plante, printre care rogozuri (Carex pyrenaica, C. dacica), garofita de munte (Dianthus compactus), floarea de colti (Leontopodium alpinum).
BLAHNITA 1. Riu, afl. stg. al Dunarii; 55 km. Izv. din Platforma Strehaiei. Se mai numeste Rogova. 2. Cimpia Blahnitei, cimpie in SV Olteniei, intre marele cot al Dunarii (la V) si riul Drincea (la E), drenata de riul cu acelasi nume si limitata la N de Platforma Strehaiei. Alt. max.: 123 m. Cereale. Pasuni.
BOHOL, ins. in Arh. Visayan (Filipine) la N de ins. Mindanao, separata de ins. Cebu prin str. cu acelasi nume: 3,9 mii km2; 806 mii loc. (1980). Oras pr.: Tagbilaran. Relief de platou. Paduri tropicale si savane. Cafea, trestie de zahar, orez, porumb si tutun.
BOOTHIA [bu:θiə], pen. in N Canadei, separata prin golful cu acelasi nume, de ins. Tara lui Baffin. Alt. max.: 573 m. Tundra. Pina in 1970, aici se afla localizat Polul Magnetic Nordic al Pamintului (la 70º40’ lat. N si 96º50’ long. V), care s-a deplasat spre N Oc. Inghetat. Vechiul nume: Boothia Felix.
BORIS GODUNOV, Fiodorovici, tar al Rusiei (1598-1605). A dus o politica de centralizare a statului si de inasprire a dependentei taranilor si holopilor. Relatii cu Mihai Viteazul. Personajul operei cu acelasi nume de Mussorgski.
BORSEC 1. Depr. intramontana in Carpatii Orientali, intre M-tii Giurgeu (la V-SV) si Bistritei (la E-NE), drenata de Valea Vinului, afl. al Bistricioarei. Supr.: 30 km2. Relief colinar si de terase joase. Clima racoroasa (media termica anuala 4ºC). Paduri de rasinoase. Expl. de feldspat si lignit (Borsec). Izv. minerale. Zona turistica. 2. Oras in jud. Harghita, in depr. cu acelasi nume; 3.242 loc. (1991). Expl. de lignit, travertin si feldspat. Ve che statiune balneoclimaterica (din 1804), cu izv. de ape carbogazoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, alcalino-feroase (renumite si ca ape de masa), indicate in tratamentul afectiunilor tubului digestiv, ale rinichilor si cailor u*****e, ale celor endocrine, hepato-biliare etc.; namol terapeutic. Imbutelierea apelor minerale. Declarat oras in 1956.
BREMEN [bremən] 1. Oras in N Germaniei, port. (29,8 mil. t, 1985) pe Weser, centru ad-tiv al landului cu acelasi nume; 535,1 mii loc. (1988, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Aeroport. Mari antrepozite. Constr. navale. Ind. siderurgica, constr. de masini (electrotehnica), chimica, textila, alim. Domul (sec. 11-13), primarie (sec. 15-17). Muzee. Universitate. Arhiepiscopie din 787. 2. Land in N Germaniei; 404 km2; 662 mii loc. (1988). Cuprinde zona orasului Bremen si avanportul sau Bremerhaven.
BRETAGNE [bretan] 1. Pen. in NV Frantei, cuprinsa intre Oc. Atlantic si M. Minecii; c. 24 mii km2. Tarm jos fragmentat de golfuri de tip rias. Relief hercinic (Masivul Armorican). Clima umeda oceanica. Strabatuta de canalul Brest. Pr. porturi: Brest si Nantes. 2. Prov. istorica in pen. cu acelasi nume. Oras pr.: Rennes. Griu, cresterea bovinelor. Pescuit. Turism.
BRIONI (BRIJUNI), ins. in arh. cu acelasi nume, in M. Adriatica, la SV de Pen. Istria, pe coasta Dalmatiei; 7,4 km2. Statiune climaterica si balneara. Cariere de marmura.
BUHAESCU, cascada in masivul Rodna (Carpatii Orientali), pe riul cu acelasi nume la iesirea sa din circul glaciar omonim. Are o diferenta de nivel de 110 m (1.800-1.690 m alt.).
BUREIA 1. Riu in Federatia Rusa (C.S.I.), in E Siberiei, afl. stg. al Amurului; 752 km. Izv. din masivul cu acelasi nume. Partial navigabil. 2. Culme muntoasa granitica in Siberia Orientala. Intre riul B. si Amur. Lungime: 700 km. Alt. max.: 2.295 m (vf. Gorod Makit).
CAGLIARI [caλari], oras in Italia insulara (S Sardiniei), port la golful cu acelasi nume; 305 mii loc. (1987, cu suburbiile). Santiere navale; ind. chimica si a mat. de constr. Export de plumb, zinc si sare. Amfiteatru roman, biserica (sec. 5-11), fortificatii (sec. 14). Universitate (1606). Muzeu. Intemeiat de fenicieni. A cunoscut stapinirea carrtaginezilor, romanilor (sub numele de Caralis) si sarazinilor; independent in evul mediu, a fost cucerit de Casa de Savoia in 1718.
CAMPECHE [campece] 1. Golf care constituie partea de SV a G. Mexic, la V de Pen. YUcatan. Ad. max.: 2.836 m. Latime max.: 750 km. 2. Oras in SE Mexicului, port la golful C., centru ad-tiv al statului cu acelasi nume; 151,8 mii loc. (1980). Nod de comunicatii. Piata agricola (bumbac, lemn). Ind. tutunului. Universitate (1756). Fundat in 1540. 3. Stat in SE Mexicului; 50,8 mii km2; 613,1 mii loc. (1989). Centru ad-tiv: Campeche. Expl. forestiere. Trestie de zahar, sisal. Cresterea animalelor.
CARAIBI (CARIBI) (‹ fr.) s. m. pl. Amerindieni din familia de limbi cu acelasi nume care traiesc in Antilele Mici, in N Braziliei (probabil patria lor initiala), in E Venezuelei si in Guyana, iar in triburi izolate in regiunile rasaritene ale Columbiei, Boliviei si Ecuadorului, precum si in Honduras.
CASIMCEA 1. Riu in Dobrogea; 60 km. Izv. din pod. cu acelasi nume si se varsa in L. Tasaul. 2. Com. in jud. Tulcea, pe riul Casimcea; 3.314 loc. (1991). Expl. de sisturi verzi. Asezare rurala romana (sec. 2).
CALDARUSANI, liman fluvial pe valea Ialomitei, la 40 km N de Bucuresti; 2,24 km2. Ad. max.: 4 m. Datorita vegetatiei acvatice in exces, in special macrophyte. Lacul se afla intr-o faza avansata de eutrofizare. Pe malul sau se afla manastirea cu acelasi nume, a carei biserica a fost ridicata de Matei Basarab in anii 1637-1638 si refacuta de mai multe ori. In sec. 18 si 19 a functionat aici o scoala de pictura religioasa („scoala de zugravie”). Muzeu.
CEBU [sebu] 1. Ins. in grupul Visayan (Arh. Filipine), intre ins. Negros si Bohol; 5,1 mii km2; 2,1 mil. loc. (1980). Relief muntos. Porumb, tutun, orez, zahar, copra. Expl. de carbune. 2. Oras in Filipine, port in ins. cu acelasi nume; 623,6 mii loc. (1989, cu suburbiile). Aeroport international. Ind. zaharului si a tutunului. Rafinarie de petrol. Universitate.
CHEJO-DO [tʃedʒu], ins. in S Rep. Coreea (M. Chinei de Est), de care apartine, despartita de continent prin str. cu acelasi nume: 1,8 mii km2; 505 mii loc. (1989). Relief muntos. Bumbac. Cresterea animalelor. Sericultura. Pescuit. Parc national.
CHENAF (‹ germ.) s. m. Planta anuala din familia malvaceelor, cu tulpina inalta de c. 2 m, acoperita cu tepi, frunze palmat-compuse, flori mari, galbene, cu pete rosietice la baza (Hibiscus cannabinus). Din ea se extrag fibrele textile cu acelasi nume. Sin. cinepa de Bombay.
CHIHUAHUA [ciuaua] 1. Oras in N Mexicului, centru ad-tiv al statului cu acelasi nume, in Sierra Madre Occidental, la 1.423 m alt.; 520 mii loc. (1981, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Centru minier (aur si argint). Prelucr. lemnului. Catedrala baroca (sec. 18). Muzee. Universitate (1954). Intemeiat in 1709. 2. Stat in Mexic; 244,9 mii km2; 2,25 mil. loc. (1989). Expl. forestiere si de min. auroargentifere, plumb si zinc. Porumb, trestie de zahar, batate etc. Cresterea animalelor.
CHILIA, oras in Delta Dunarii, pe malul stg. al bratului cu acelasi nume al Dunarii; 24,3 mii loc. (1980). Vestigiile cetatii medievale; Biserica Sf. Nicolae (1648), ctitorita de Vasile Lupu, cu o frumoasa pisanie sculptata in piatra cu stema Moldovei. Veche asezare, cu un important rol comercial, a fost transformata, in 1479, de Stefan cel Mare intr-o ampla si puternica cetate: in 1484 a fost cucerita de turci. Prin Pacea de la Bucuresti, incheiata in urma Razboiului Ruso-Turc (1806-1812), C. impreuna cu Basarabia, a fost anexata de Rusia; intre 1918 si 1940, a facut parte din statul roman. In 1940, in urma notelor ultimative sovietice, a fost din nou anexat de U.R.S.S. Eliberat de armata romana (1941), orasul a fost din nou ocupat de trupele sovietice (1944) si reanexat de U.R.S.S.
CHURCHILL [tʃə:tʃil] 1. Fl. in Canada centrala; c. 2.000 km (de la izvoarele riului Beaver). Izv. din lacul cu acelasi nume din M-tii Stincosi; dupa ce strabate o serie de lacuri, formind numeroase cascade, se varsa in G. Hudson, la N de capul cu acelasi nume. Ingheata 8 luni pe an. Hidrocentrale. 2. Fl. in Canada, in E Pen. Labrador; 560 km. Se varsa in Oc. Atlantic printr-un estuar de 248 km lungime, dupa ce formeaza cascada Grand Falls de 110 m inaltime. Hidrocentrale. Vechiu nume: Hamilton.
CIOCLOVINA USCATA, pestera in NV M-tilor Sureanu, la 775 m alt., pe terit. satului cu acelasi nume (jud. Hunedoara). Lungime: 450 m. Constituita dintr-o galerie orizontala, fosila, cu portiuni concretionare; locuita in epoca paleolitica (Paleoliticul superior). In stratul de cultura aurignaciana, in care apar si elemente musteriene, a fost descoperita o cutie craniana de tip „homo sapiens fosilis” (c. 60.000-10.000 i. Hr.).
CIOROGIRLA, com. in Sectorul Agricol Ilfov, pe riul cu acelasi nume; 5.008 loc. (1991). Statie de c. f.
CIUKOTSK 1. Mare in bazinul Oc. Inghetat, intre ins. Vranghel, pen. cu acelasi nume si Pen. Alaska. In N comunica cu Oc. Inghetat, iar in S, prin str. Bering, cu Oc. Pacific; 595 mii km2. Ad. medie: 88 m; ad. max.: 1.256 m. Ins. pr.: Vranghel. Salinitate: 24-32‰. Pescuit. Acoperita de gheturi in perioada oct.-mai. 2. Pen. in extremitatea NE a Asiei, traversata de Cercul Polar de N, limitata de marea cu acelasi nume la N si M. Bering, la S. In NE se termina cu capul Dejnev, cel mai estic punct al Asiei. Supr.: 49 mii km2. Relief muntos; climat polar; vegetatie de tundra. Cresterea renilor. Vinat.
CIMPENI, oras in jud. Alba, in depr. cu acelasi nume, pe stg. Ariesului, in Tara Motilor; 8.801 loc. (1991). Combinat de expl. si prelucr. lemnului (mobila stil, cherestea, dogarie); produse textile (tricotaje) si alim. Mentionat documentar in 1565; la 24 mai 1782, la C. a avut loc o revolta taraneasca, preludiu al rascoalei conduse de Horea, Closca si Crisan. Ocupat de taranii rasculati (nov.-dec. 1784); in timpul Revolutiei de la 1848-1849 din Transilvania a fost cartier general al lui Avram Iancu. Declarat oras in 1968.
CIMPULUNG MOLDOVENESC 1. Depr. intramontana de eroziune, in N Carpatilor Orientali, pe cursul superior al riului Moldova, marginita de Obcinele Feredeului la N si de masivul Rarau la S. Relief specific de terase si coline (impadurite). Climat racoros, cu ierni lungi (temp. medie anuala: 6,4ºC) si frecvente inversiuni termice. 2. Oras in jud. Suceava, in depr. cu acelasi nume, pe cursul superior al riului Moldova, la poalele masivului Rarau; 22.971 loc. (1991). Fabrici de var, de mobila si cherestea, de incalt., ind. blanariei si alim. (panificatie, lapte praf). Filatura de bumbac. Statiune climaterica. Atestat documentar in 1411; din 1774, tirg; impreuna cu satele din jur, populate de tarani liberi, a constituit o formatiune teritoriala cu regim administrativ si fiscal aparte, respectat de domnii Moldovei. Devine oras in 1806.
CIRTISOARA, com. in jud. Sibiu, pe riul cu acelasi nume; 1.235 loc. (1991). Muzeu etnografic. Casa memoriala „Badea Cirtan”.
DODONA (in Grecia antica), celebru sanctuar si oracol, situat in orasul cu acelasi nume din zona centrala a Epirului (NV Greciei). Dedicat lui Zeus, rivaliza ca importanta cu cel din Delfi.
TITAN5, serie de rachete purtatoare americane pentru lansarea navelor cosmice „Gemini”, a satelitilor artificiali ai Pamantului si a statiilor automate interplanetare; acelasi nume il are si programul de elaborare a acestora, in continua perfectionare (TI-TIV). Masa de start: c. 850 t, masa incarcaturii utile: c. 10 t.
ITACA (ITHACA, ITHAKI), insula greceasca in grupul de ins. Ionice, separata de ins. Cefalonia prin str. cu acelasi nume: 96 km2. Orase pr.: Ithaki, Vathy. Relief muntos vulcanic. Viticultura, maslini. Cresterea animalelor. Mare cutremur in 1953. Patria legendara a lui Ulise.
KARPATHOS, insula greceasca in SE M. Egee, in arh. Sporadele de Sud (Dodecanez), despartita de ins. Rodos prin str. cu acelasi nume; 303 km2. Relief muntos (alt. max.: 1.215 m). Orase pr.: Karpathos, Olimbos.
HICORI (‹ fr. {i}) s. m. Arbore subtropical din familia juglandaceelor, asemanator cu nucul (Carya ovata). Din nuci de h. se prepara, in India, bautura cu acelasi nume. Lemnul de h. tare, dens, foarte elastic, este folosit la fabricarea schiurilor si a altor materiale sportive.
COLIMA 1. Oras in Mexic, in Sierra Madre, centru ad-tiv al statului cu acelasi nume; 86 mii loc. (1980). Pielarie. Centru comercial (bumbac, trestie de zahar, orez, tutun). Universitate (1850). Fundat in 1522. 2. Stat in Mexic, pe coasta Oc. Pacific; 5,2 mii km2; 426,2 mii loc. (1989). Expl. forestiere. Cafea, tutun, cresterea animalelor.
COMO 1. Lac navigabil, de baraj morenic in N Italiei, la poalele Alpilor, la 203 m alt., traversat de riul Adda; 145,9 km2. Ad. max: 410 m. Pescuit. Zona turistica si de sporturi nautice. 2. Oras in N Italiei (Lombardia) pe tarmul lacului cu acelasi nume; 165 mii loc. (1987, cu suburbiile). Ind. matasii si prelucr. lemnului. Statiune climaterica. Catedrala (sec. 14-16).
COMPIEGNE [copien], oras in N Frantei (Ile-de-France), pe Oise; 62,8 mii loc. (1982, cu suburbiile). Conf., produse alim. si chim. Biserica Saint-Jacques (sec. 13-15), primarie (sec. 16), castel (sec. 18). Muzeu. In apropierea orasului, in padurea cu acelasi nume, linga localit. Rethondes, s-au semnat armistitiul dintre purerile Antantei si Germania (11 nov. 1918) si cel dintre Germania si Franta (22 iun. 1940).
HIC RHODOS, HIC SALTA! (lat.) aici e Rodosul, aici sa sari! – Esop, „Fabule”, 51. Indemn adesat laudarosului din fabula cu acelasi nume, care invoca martori pentru a fi crezut ca a executat un salt urias pe insula Rodos. Faptele constituie cea mai buna dovada despre adevarul afirmatiilor.
CONSTANTA (KONSTANZ) 1. Lac alpin in Europa Centrala, intre Germania, Elvetia si Austria, la 395 m alt., strabatut de Rin; 538 km2. Lungime: 64 km; latime max.: 14 km. Ad. max.: 252 m. Navigatie. Pescuit. Turism. Pe malurile sale sint situate orasele Konstanz, Bregenz si Friedrichshafen. Se mai numeste Bodensee. 2. Oras in S Germaniei (Baden-Wurttemberg), pe malurile lacului cu acelasi nume; 70,5 mii loc. (1987). Electrometalurgie, constr. de masini; produse textile si chimice; echipament electronic; prelucrarea lemnului. Statiune balneoclimaterica. Universitate. Catedrala (sec. 11-16), biserica gotica (sec. 15). Aici a avut loc un conciliu ecumenic (1414-1418) cu scopul de a pune capat schismei din Biserica catolica, de a o organiza si a condamna ca eretici pe John Wycliffe, Jan Hus si Ieronimus din Praga.
HADRAMAUT (HADRAMAWT, HADHRAMAUT), regiune haturala in S Pen. Arabia (Yemen), in lungul coastei G. Aden; 155,4 mii km2. Podis calcaros, cu alt. medie de 500-1.500 m, limitat la N de desertul Rub’al Khālῑ si strabatut de uedul cu acelasi nume (645 km). Tutun, grau, mei, orez, curmale si bumbac. Cresterea nomada a ovinelor si caprinelor. Pescuit de sardele. Localit. pr.: Al-Mukallā, Tarim, Ash-Shihr. Pe terit. H. a existat un vechi stat, care, in sec. 3, a intrat in componenta Regatului Saba, iar din sec. 7 a facut parte, succesiv, din mai multe formatiuni statale arabe. Protectorat britanic (din 1888). Din 1967 alipit Yemen-ului.
HAINAN 1. Insula in Marea Chinei de Sud, in apropierea tarmului de SE al R.P. Chineze, formand o prov. a Chinei (din 1988); 34 mii km2; 7,3 mil. loc. (1997). Orase pr.: Haikou (centrul ad-tiv al prov.), Wuzhi Shan, Baoting. Relief muntos (alt. max.: 1.867 m). Clima tropical-musonica. Expl. de min. de fier, auro-argentifere, tungsten, huila si forestiere. Cafea, bumbac, orez, trestie de zahar, banane si piper. Sericicultura. 2. Stramtoare intre insula cu acelasi nume si continent, unind Marea Chinei de Sud cu Golful Bac Bo. Lungime: 93 km; latime: 18,5 km; ad.: 36-108.
NEREJU, com. in jud. Vrancea, situata in depresiunea cu acelasi nume, pe raul Zabala; 4.196 loc. (2000). Expl. de gresii. Prelucr. artistica a lemnului. Centru de cusaturi si tesaturi populare. Pomicultura. Biserica Sfintii Voievozi (ante 1809, reparata in 1888 si 1934), in satul N.
NESS, Loch [lok] ~, lac tectono-glaciar in N Scotiei, in depr. Glen More, legat prin raul cu acelasi nume de G. Morey Firth (in NE), iar spre SV comunica cu Canalul Caledonian; 56,4 km2. Lungime: 36 km; ad. max.: 230 m. Potrivit legendelor, aici s-ar adaposti un monstru acvatic cu aparitii scurte si intermitente la suprafata.
CORFU (KERKYRA) 1. Ins. greceasca in M. Ionica; 593 km2; c. 100 mii loc. (1981). Oras pr.: Corfu. Relief muntos (906 m). Climat mediteranean cu vegetatie de maquis. Maslini, migdale, griu, citrice. Viticultura. Cresterea animalelor. Pescuit. Turism. – Declaratia de la ~, acord semnat la 20 iul. 1917 intre Comitetul iugoslav, reprezentat de A. Trumbic, si guvernul sirb din exil, reprezentat de N. Pasic, privind constituirea unui stat iugoslav (viitorul „Regat al Sirbilor, Croatilor si Slovenilor”), avind ca forma de guvernamint monarhia constitutionala, in fruntea cu dinastia Karagheorghevic. 2. Str. care separa ins. cu acelasi nume de coasta greco-albaneza. Lungime: 48 km. Latime: 10 km.
SERENGETI, parc national in N Tanzaniei, in campia cu acelasi nume, aflat in cea mai mare parte in zona de savana; 14,8 mii km2. Fundat in 1959. Inclus (din 1981) in Patrimoniul natural universal. Renumit pentru varietatea animalelor salbatice (35 specii de mamifere -intre care numeroase specii de antilope, zebre, lei, leoparzi, elefanti, rinoceri, hipopotami, girafe, maimute – 200 specii de pasari etc.).
COSTISA 1. Com. in jud. Neamt, pe Bistrita; 3.711 loc. (1991). Hidrocentrala. Statie de c. f. Pe terit. acesteia a fost descoperita o asezare fortificata, cu santuri de aparare, datind din epoca Bronzului (sec. 19-14 i. Hr.). 2. Cultura din Bronzul mijlociu raspindita in NE Moldovei. Denumita astfel dupa asezarea descoperita in com. cu acelasi nume. Cultura a populatiei autihtonice romanice, de la E de M-tii Carpati, dezvoltata in sec. 5-7. Denumita si C.-Botosana.
COTMEANA 1. Riu, afl. stg. al Vedei, in C. Boianului; 82 km. Izv. din platforma cu acelasi nume. 2. Com. in jud. Arges; 2.550 loc. (1991). Cherestea. Fosta manastire (astazi biserica), constructie caracteristica sfirsitului sec. 14 (c. 1387-1389); fatada decorata cu firide, marcate la partea superioara cu discuri de ceramica smaltuita. Pridvorul deschis a fost surmontat in 1777 de un turn-clopotnita.
IANCA 1. Lac clastocarstic (de crov) cu apa sarata, in C. Brailei, langa oratul cu acelasi nume; 3,32 km2. Seaca in anii secetosi. 2. Oras in jud. Braila, in C. Brailei; 12.826 loc. (1998). Aerodrom. Expl. de titei. Fabrici de zahar si de branzeturi; morarit si panificatie. Abator de pasari. Centru viticol si de vinificatie. Declarat oras in 1989. Bisericile Sf. Treime (1834) si Sf. Ioan Botezatorul (1885). Statie de c. f. 3. Com. in jud. Olt; 4.620 loc. (1998). Centru viticol. Biserica Adormirii Maicii Domnului (ante 1834), in satul Potelu; in satul Ianca, mentionat documentar in 1560, se afla bisericile Sf. Ioan Botezatorul (1842) si Sf. Nicolae (1848-1858).
HALLSTATT [halʃtat], numele conventional al prime perioade a fierului, denumita astfel dupa statiunea cu acelasi nume din S Austriei, unde, in sec. 19, a fost descoperita o mare necropola (peste 2,000 de morminte). Cuprinde intervalul de timp intre anii 1.200 si 400 i. Hr. Pe terit. Romaniei a cunoscut trei etape: H. vechi sau timpuriu (1150-850 i. Hr.), H. mijlociu (850-650 i. Hr.) si H. tarziu (650-450/400 i. Hr.).
HAMLET, personajul principal al dramei cu acelasi nume de Shakespeare, inspirat de legendarul print danez Amletus, mentionat in sec. 12-13 de Saxo Grammaticus. Drama si personajele au constituit motive de inspiratie pentru numeroase ecranizari, compozitii muzicale si picturi.
Achelous 1. Cel mai mare riu al Greciei, situat in Aetolia. Izvora din muntii Pindului si se varsa in Marea Ionica. 2. Zeul apei cu acelasi nume. Era fiul lui Oceanus si al lui Tethys si cel mai mare dintre alti trei mii de frati-riuri. Era de asemenea, considerat parintele sirenelor. Achelous a intrat in ciclul lui Heracles: metamorfozindu-se in taur, a luptat cu eroul pentru mina Deianirei, fiica lui Oeneus. A fost insa invins de Heracles, care i-a rupt, in lupta, un corn. Dupa unele versiuni, acest corn a fost transformat mai tirziu de catre naiade in Cornul Abundentei. Tot de figura lui Achelous este legata si existenta insulelor Echinade, situate in Marea Ionica. Legenda spune ca patru nimfe aduceau sacrificii zeilor pe malul riului Achelous. Uitind sa-l invoce si pe zeul riului, acesta, minios, le-a metamorfozat in insule.
Acidalia, denumire data Aphroditei dupa o fintina cu acelasi nume, situata in Boeotia si care-i era consacrata.
Aea (sau Ea) 1. Nimfa urmarita de zeul apei, Phasis, si metamorfozata intr-o insula, cu acelasi nume. 2. Cetatea de scaun a lui Aeetes, regele Colchidei.
Albunea, o nimfa (sau o sibila vestita) care-si avea salasul intr-o dumbrava sacra, cu acelasi nume, situata in apropiere de Tiber.
RASCA, com. in jud. Suceava, situata in zona de contact a Subcarpatilor Neamtului cu prelungirile NE ale m-tilor Stanisoarei, pe cursul superior al raului Rasca; 5.245 loc. (2005). Expl. si prelucr. lemnului (cherestea). In satul R. se afla manastirea cu acelasi nume (de calugari), cu biserica Sf. Nicolae, ctitorie din 1540-1542 a domnului Petru Rares, cu fresce executate in 1551-1552 de pictorul grec Stamatello Cotronas. In interior se pastreaza un valoros tablou votiv infatisandu-l pe ctitor cu familia lui. Chiliile actuale dateaza din 1821-1842. iar pridvorul bisericii a fost adaugat in perioada 1611-1617. Ansamblul monahal a fost renovat in 1972 si 1991. In 1844, la aceasta manastire a fost trimis in surghiun de catre domnul Mihail Sturdza, timp de sase luni, Mihail Kogalniceanu. Biserica Sf. Gheorghe (1790, renovata in 1898 si 1925), in satul Buda.
Alpheus, zeul apei cu acelasi nume, care izvora din Arcadia si se varsa in mare. Indragostit de nimfa Arethusa, Alpheus a urmarit-o pina in insula Ortygia, unde fugara a fost transformata de Artemis intr-un izvor.
CUGIR 1. Riu, afl. stg. al Muresului; 54 km. Izv. din M-tii Sureanu, de sub Virful lui Patru. 2. Oras in jud. Alba, la poalele M-tilor Sureanu, pe riul cu acelasi nume; 34.208 loc. (1991). Vechi centru siderurgic (din 1799); fabrici de masini si utilaj agricol, de masini de cusut si masini de spalat rufe. Conf. Panificatie. Atestat documentar din 1330. Declarat oras in 1960.
CUMBERLAND [cambəlænd] 1. Pen. in Marea Britanie, pe coasta de NV a Angliei. Relief muntos cristalin, cuartitic si vulcanic (alt. 978 m – vf. Scafell Pikes), cu vai adinci si numeroase lacuri glaciare. Expl. de huila min. de fier si plumb. Cresterea animalelor. Parc national. 2. Masiv muntos in SV Apalasilor, cu culmi paralele (500 – 1.200 m alt.), taiat de numeroase defilee. Expl. de carbuni. 3. Pen. in E ins. Tara lui Baffin, la N de golful cu acelasi nume, scaldata de curentul Groelandei. 4. Riu in E S.U.A., afl. stg. al riului Ohio; 1.109 km. Izv. din platoul omonim, formeaza un canion adinc de 100 m si trece prin Nashville. Navigabil pe 728 km.
LUNCA BRADULUI, com. in jud. Mures, situata in depresiunea cu acelasi nume, la poalele de N ale M-tilor Gurghiu si cele de S ale M-tilor Caliman, pe cursul superior al Muresului, in defileul Toplita-Deda; 2.472 loc. (2000). Statie de c. f. (in satul L.B.). Expl. forestiere si de andezit. Prelucr. primara a lemnului.
SBURATORUL, revista literara, aparuta in doua serii (19 apr. 1919 – 22 dec. 1922 si mart. 1926 – mai/iunie 1927), la Bucuresti, sub conducerea lui E. Lovinescu. Apare (17 sept. 1921 – 22 dec. 1922) cu titlul „Sburatorul literar”. A promovat literatura modernista, impunand scriitori si critici de valoare: Ion Barbu, L. Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, T. Vianu s.a. In jurul ei s-a constituit cenaclul cu acelasi nume, a carei activitate (cu referiri si la revista) e consemnata de E. Lovinescu in „Agende literare” (1923-1943).
LANAI, insula in arh. Hawaii (Oc. Pacific), in statul Hawaii (S.U.A.), situata la 11,5 km V de ins. Maui, de care este separata prin canalul Auau; 365 km2. Relief predominant muntos, cu alt. max. in vf. Lanaihale sau Palawai (1.027 m). Plantatii de ananas. In 1922, plantatorii de ananas au intemeiat orasul cu acelasi nume si au construit portul Kaulamapau.
LANGENSCHEIDT KG., holding al grupului de edituri cu acelasi nume, fondat in 1856, la Berlin, de Gustav Langenscheidt (1832-1895), care a elaborat o serie de de invatare a limbilor straine fara profesor si, impreuna cu Ch. Toussaint, o metoda cu sistem propriu de transcriere fonetica. Programul editorial este axat in special pe dictionare si lucrari de lingvistica (in 32 de limbi), casete audio si video, soft-uri cu materiale didactice si program de training.
Capitolinus, denumire purtata de Iupiter, care avea un templu pe muntele cu acelasi nume.
Celeus, fiul lui Eleusis si rege in tinutul cu acelasi nume. Avea doi fii: pe Demophon si pe Triptolemus (v. si Demopho(o)n, Triptolemus). Atit Celeus cit si sotia sa, Metanira, au primit-o si au gazduit-o bine pe Demeter atunci cind zeita ratacea, cuprinsa de desperare, in cautarea fetei ei Persephone, rapita de catre Pluto. Se spunea ca inainte de a se intoarce in Olympus, Demeter l-ar fi initiat pe Celeus in tainele cultului sau.
LACHLAN [laklən], rau in SE Australiei, afl. dr. al lui Murrumbidgee in aval de Oxley; 1.484 km. Izv. din M-tii Marii Cumpene de Ape (Great Dividing Range) si strabate campia Murray. Pe cursul superior s-a construit barajul Wyangala (58 m inaltime si 305 m lungime), datorita caruia s-a format lacul cu acelasi nume. Seaca partial vara. Primul rau din Australia, descoperit si explorat intre 1815 si 1817 de catre George William Evans si numit astfel in onoarea lui Macquarie L., guvernator al statului New South Wales.
Daphne, nimfa, fiica lui Peneus, zeul apei cu acelasi nume, dupa o versiune, dupa o alta a riului Ladon. Facea parte din ceata de vinatoare a zeutei Artemis, alaturi de care cutreiera muntii si padurile. Ca sa scape de urmarirea lui Apollo, care se indragostise de ea, Daphne isi implora tatal s-o metamorfozeze in dafin. Acesta ii implineste vrerea. De atunci, se spunea, dafinul a ramas planta favorita a lui Apollo.
SOFONIE (SOFONIA, TEFANIA), profet evreu al „Vechiului Testament” din timpul regelui Iudeei Iosia (640-609 i. Hr.). Cartea, cu acelasi nume, care-i contine mesajul, vesteste ziua lui Iahve, o catastrofa de va lovi toate neamurile, inclusiv pe iudei, vinovati de orgoliu si revolta.
Daulia (sau Daulis), nimfa de la care-si tragea denumirea cetatea cu acelasi nume din Phocis. Acolo isi avea resedinta regele Tereus si tot acolo s-a desfasurat episodul tragic cu Philomela si Procne (v. si Philomela). Metamorfozata in privighetoare, Philomela era numita si Daulias avis.
Eridanus, zeul fluviului cu acelasi nume. Era fiul lui Oceanus si al lui Tethys.
SAVALAS, Telly (Aristotie) (1924-1994), actor american de film. Notorietate internationala datorata politistului Theo Kojak interpretat in serialul TV cu acelasi nume, personaj ce isi pune amprenta asupra prestatiilor sale cinematografice („Pancho Villa”, „Comoara din Atena”, „Detectiv la Hollywood”).
SAVANNAH [səvānə] 1. Fl. in ESE S.U.A.; 505 km. Izv. din Blue Ridge Mountains (m-tii Apalasi) prin doua rauri (Tugaloo si Seneca) care conflueaza in lacul de acumulare Hartwell, curge pe directie NV-SE si Sse varsa in Oc. Atlantic, printr-un estuar, la 30 km aval de orasul Savannah. Hidrocentralele Hartwell si Clark Hill. Navigabil pentru vase mici pe 357 km, pana la Augusta si pentru vase oceanice pe 8 km. 2. Oras in ESE S.U.A. (Georgia), port pe fl. cu acelasi nume; 131,5 mii loc. (2000). Aeroport. Santier naval. Rafinarie de petrol. Constr. de avioane. Ind. chimica (ingrasaminte, vopsele), a mat. de constr., de prelucr. a lemnului, hartiei, textila, incaltamintei, alim. (ulei, zahar). Universitati (1890, 1935). Muzeul Marii; Muzeu de stiintele naturii. Fortul Pulaski. Fundat la 12 febr. 1733 de generalul James Edward Oglethorpe. Cap. statului Georgia (1754-1786).
SAREK, parc national in NNV Suediei, in muntii cu acelasi nume, declarat in anul 1909; 1.931 km2 (unul dintre cele mai mari din Europa de V). Include varfuri inalte (cel mai inalt este sarek, 2.089 m, al doilea varf din Suedia, dupa Kebne care are 2.123 m alt.), vai adanci, platouri intinse si ghetari. Vegetatie de tundra si padure de conifere; ursi, lupi, rasi.
SAN BERNARDINO 1. Culme si pas de altitudine in SSE Elvetiei, in Alpii Lepontini la izv. Rinului, la 2.065 m alt., strabatuta de un tunel rutier (6,6 km lungime) la 1.400 m, deschis pentru trafic in 1967; are pe versantul de S statiuni pentru sporturi de iarna. 2. Oras in VSV S.U.A. (California), situat la poalele m-tilor cu acelasi nume, pe valea San Bernardino, la 96 km E de Los Angeles. 185,4 mii loc. (2000). Nod feroviar. Ind. siderurgica, chimica, a cimentului, mobilei, textila si alim. Constr. de rachete (Kaiser Steel Corporation) si de aparataj electronic. Piata agricola (cereale, portocale, struguri). Plantatii de citrice si vita de vie. Cresterea pasarilor si a bovinelor. Universitate (1960). Festival anual national al portocalelor (din 1915). Statiune climaterica. Fundat de misionarul spaniol Francisco Dumez, in 1810, poarta numele Sf. Bernardino din Siena. In 1851, o colonie de mormoni s-a stabilit aici, dar a plecat in 1857 in statul Utah pentru a intemeia asezarea Salt Lake City.
OBLOMOVISM (‹ n. pr. Oblomov) s. n. Totalitatea trasaturilor de caracter specifice eroului scriitorului rus I.A. Goncearov, Oblomov (din romanul cu acelasi nume), care, desi inzestrat cu reale insusiri intelectuale, le risipeste din cauza pasivitatii, a inertiei si apatiei.
OBOGA, com. in jud. Olt, situata pe dr. raului Oltet, in zona de contact a campiei Romanati cu piemontul Oltetului; 3.630 loc. (2003). Renumit centru de ceramica populara (vase cu motive fitozoomorfe, stilizate, cu o cromatica in tonuri vii). In satul Calui se afla manastirea (de calugari) cu acelasi nume, cu biserica Sf, Nicolae, terminata in 1588 de fratii Buzesti (renovata in anii 1650, 1828; amplu refacuta si restaurata in perioada 1932-1937). In pronaos se afla mormintele lui Preda si Radu Buzescu. In satul O. exista bisericile Sf. Nicolae (1808, cu adaugiri din 1846) si Sf. Dumitru (1814), iar in satul Gura Calui, biserica Sfintii Ingeri (1866).
catrinta (catrinte), s. f. – Sort, fusta din doua bucati. – Var. catrinta, cotrinta. < Origine expresiva, ca in alte cuvinte care inseamna „cirpa”, cf. treanta, fleoarta, hanta, buleandra etc. si var. cotreanta „cirpa” femeie de moravuri usoare; cu acelasi semantism ca toate cuvintele din aceasta clasa. A fost interpretat ca un der. dim. al numelui feminin Catrina (Scriban); lipseste insa explicatia semantica. Mag. katrinca, kotroncz (DAR) provine probabil din rom., ca si tig. katrinka. Cihac, II, 488, creeaza o legatura cu pol. katan(k)a „fusta”, lituan. katenka „corsaj”, care par a fi si ele dim. ale aceluiasi nume. – [1561]
PREnume, prenume, s. n. nume care se da unui om la nastere si care distinge pe fiecare dintre membrii aceleiasi familii; nume de botez. – Din fr. prenom, lat. praenomen (dupa nume).
GENERIC1 ~ca (~ci, ~ce) Care tine de un gen; propriu unei categorii, unui gen. Termen ~. 2) Care cuprinde toate lucrurile sau fenomenele de acelasi fel. nume ~. /<fr. generique
birsan (barsana), adj. – Se spune despre oile de Birsa, regiune din sud-estul Trans., si de lina lor lunga si aspra. De la Birsa, nume al regiunii a carei capitala este Brasovul; ambele nume au probabil aceeasi origine. Cihac, II, 490, se gindeste mai curind la numele mag. al orasului respectiv, Brasso, ceea ce este de fapt acelasi lucru. – Der. birsanesc, adj. (din Birsa).
cracoviana (cracoviene), s. f. – Dans polonez la moda la inceputul sec. XIX. – Var. cracauana. De la Cracovia, numele rom. pentru Krakow, oras din Polonia; var., direct din numele polonez. De aceeasi origine este cracovita, s. f. (manta).
PATRONIM ~e n. nume purtat de membrii aceleiasi familii si transmis de la parinti la copii; nume de familie. /<fr. patronyme
CONSTANTA s.f. 1. (Mat.) Marime cu valoare invariabila, neschimbata. 2. (Fiz.) Marime care caracterizeaza un fenomen, un material, un aparat etc. 3. Element al limbajului formalizat, reprezentand un nume socotit fix pentru acelasi denotat. [< fr. constante].
CONSTANT, -A I. adj. care ramane neschimbat; invariabil. ♦ capital ~ = parte a capitalului investita in mijloacele de productie, care nu-si schimba marimea valorii in procesul de productie. II. s. f. 1. (mat.) marime avand o valoare invariabila. 2. (fiz.) marime care caracterizeaza un fenomen, material, aparat etc. 3. element al limbajului formal reprezentand un nume socotit fix pentru acelasi denotat. (< fr. constant, lat. constans)
PATRONIMIC I. adj., s. n. (ant.) (nume) comun tuturor descendentilor aceluiasi stramos (ilustru). II. s. n. patronim. (< fr. patronymique, lat. patronymicus)
JANSSEN [ʒāsen], Jules (1824-1907), astronom si fizician francez. Intemeietorul Observatorului de astrofizica de la Meudon (1876). Contributii in analiza spectrala stelara si in studiul protuberantelor solare. A realizat, printre primii, fotografii ale Soarelui si cometelor; in 1904, a publicat „Atlasul fotografiilor solare”, cu peste 6.000 de imagini. Unul dintre craterele Lunii ii poarta numele. A descoperit (1868), in acelasi timp cu J.N. Lockyer, heliul, depistandu-i existenta in atmosfera solara.
ALT, ALTA, alti, alte, adj. (Arata ca fiinta sau lucrul al carui nume il determina nu este aceeasi sau acelasi cu fiinta sau lucrul despre care a fost vorba, care este de fata sau este cel obisnuit) Alt om. Alt obiect. ◊ Expr. (Pop.) Cate alte = multe. [Gen.-dat. sg.: altui, altei, gen.-dat. pl.: altor] – Lat. alt[(e)rum].
EPICEN, epicene, adj.n. (Despre substantive nume de fiinte) Care are aceeasi forma pentru indicarea ambelor sexe. – Din fr. epicene, lat. epicoenus.
EPICEN ~a (~i, ~e) gram. (despre substantive nume de fiinte) Care are aceeasi forma pentru indicarea ambelor genuri. /<fr. epicene, lat. epicoenus
UNIVOC, -A adj. 1. (Fil.) Care poate fi definit intr-un singur fel; care poate fi denumit intr-un singur fel sau cu un singur nume. ♦ (Despre cuvinte) Care pastreaza acelasi sens sau aceeasi valoare in intrebuintari diferite. ♦ Omonim. ◊ Rima univoca = rima care consta din repetarea aceluiasi cuvant. 2. (Mat.; despre elementele unei multimi; op. biunivoc) Care corespunde unui singur element din alta multime. [Cf. fr. univoque, lat. univocus < unus – un, vox – voce].
AUTONIMIE s. f. 1. faptul, insusirea de a fi autonim. 2. creare in taxonomia biologica a numelui unui alt taxon de acelasi rang, care include tipul taxonului imediat superior. (< fr. autonymie)
ALT, ALTA, alti, alte, adj. (Arata ca fiinta sau lucrul al carui nume il determina nu este aceeasi sau acelasi cu fiinta sau lucrul despre care a fost vorba, care este de fata sau este cel obisnuit) Alt om. Alt obiect. ◊ Expr. (Pop.) Cate alte = multe. ♦ Un nou..., altfel de... [Gen.-dat. sg.: altui, altei, gen.-dat. pl.: altor] – Lat. alt[(e)rum].
tugu interj. – Chemare, serveste mai ales pentru porci. – Var. Trans. tugule. Creatie expresiva, cf. tiugu (var. tiucu), interj. (chemare pentru pasari), cica, cicio, interj. (chemare pentru porci). Se pronunta cu virful buzelor, de unde der. tuguia, vb. (a ascuti, a face virf; a face buzele ca pentru a suge; refl., a se subtia, a avea virf), pe care Cihac, II, 537, il lega de mag. csucsozni „a face virf”; tugui, s. n. (mot, virf; pisc, culme). Tuhai, vb. (a maltrata) in Mold. pare sa fie acelasi cuvint. Tugulea, s. m., este numele unui personaj fictiv din unele povesti pentru copii.
CAPITALUTA, capitalute, s. f. nume dat literelor de tipar majuscule care au aceleasi dimensiuni cu literele obisnuite din corpul respectiv. – [Litera] capitala + suf. -uta.
TRIPTIC s. n. 1. (ant.) ansamblu de trei tablite prinse intre ele cu balamale, care se inchideau ca o carte. ◊ tablou din trei parti prinse cu balamale pe care sunt pictati sfinti sau sunt scrise numele donatorilor etc. 2. document din trei foi cuprinzand aceleasi indicatii, care ofera posibilitatea de a se face mai multe calatorii intr-o tara straina. 3. (fig.) ansamblu din trei parti distinctive. (< fr. triptyque)
toiag (-iege), s. n. – 1. Par, baston. – 2. Cirja. – 3. Bita de cioban. – 4. Cirja pastorala. – 5. Baston ca insemn de autoritate. – 6. Sceptru. – 7. Sprijin, reazem. – 8. Lovitura cu bastonul. – 9. Luminare de morti care se face de aceeasi lungime cu cel raposat. – 10. (S. f. pl.) numele a trei stele din constelatia Orion. – Mr. tuiag(a), megl. tuiaga. Sl. (sb.) toiaga, cf. bg. tojag (Miklosich, Slaw. Elem., 49; Cihac, II, 416; Conev 65; Byck-Graur, BL, I, 14); pare cuvint oriental, cf. tc. toyaka. – Der. to(i)egi, vb. (a umbla, a cutreiera; a bate cu ciomagul).
CANON, canoane, s. n. 1. Lege sau regula bisericeasca. ♦ Norma morala. 2. Pedeapsa data la incalcarea unui canon (1). ♦ Fig. Suferinta, chin. 3. Regula facand parte dintr-un ansamblu de procedee artistice dintr-o epoca; p. ext. regula rigida, formalista. 4. Compozitie muzicala in care doua sau mai multe voci, intrand succesiv, executa impreuna aceeasi melodie. ♦ Cantare bisericeasca; p. ext. cantec; glas. 5. nume dat cartilor Vechiului si Noului Testament. – Slav (v. sl. kanonu < gr.).
CAPITALUTA, capitalute, s. f. nume dat literelor de tipar majuscule, care au aceeasi inaltime cu litera mica din acelasi corp. – Din [litera] capitala + suf. -uta.
CIUNISM s. n. Curent latinist extremist in lingvistica si filologia romaneasca legat de numele lui Aron Pumnul, care preconiza supunerea neologismelor romanice acelorasi transformari fonetice suferite de cuvintele mostenite din latina; pumnism. – Din terminatia lexicalizata -ciune + suf. -ism.
ALTUL ~ta (~tii, ~tele) pron. nehot. (tine locul unui nume de fiinta sau de lucru care nu este aceeasi sau acelasi cu fiinta sau cu lucrul despre care s-a vorbit sau care este de fata). ◊ Unul ca ~ la fel; deopotriva. Pana una ~ta deocamdata. Nici unul, nici ~ nimeni. /<lat. alter
COPULATIV, -A adj. 1. (Despre conjunctii) Care uneste parti de propozitii sau propozitii de acelasi fel. ◊ Verb copulativ = verb auxiliar care leaga subiectul de numele predicativ; propozitie copulativa = propozitie coordonata care exprima asocierea fata de coordonata ei. 2. (Log.; despre judecati afirmative) Care are mai multe subiecte unite de acelasi predicat. [Cf. lat. copulativus, fr. copulatif].
BREASLA, bresle, s. f. 1. (In societatea medievala) Asociatie de mestesugari de aceeasi bransa, creata pentru apararea intereselor comune; organizatie inchisa a mesterilor. 2. nume dat organizatiilor profesionale formate din muncitori si patroni; corporatie. 3. Meserie; p. ext. profesiune. 4. (Inv.) Trupa de soldati recrutata din breslasi (1) si din diferite categorii ale burgheziei. – Din sl. bratĩstvo.
COPULATIV ~a (~i, ~e) 1): Conjunctie ~a conjunctie care leaga parti de propozitie sau propozitii de acelasi fel. 2): Verb ~ verb lipsit de functie semantica independenta, care, impreuna cu numele predicativ, formeaza predicatul nominal al propozitiei; verb de legatura; copula. 3) Care are cateva subiecte pe langa un singur predicat. /<fr. copulatif, lat. copulativus
IDEM adv. (se foloseste pentru a evita repetarea unui nume sau a unei referinte) In mod identic; la fel; tot asa; acelasi. /Cuv. lat.
TRIPTIC s.n. (Ant.) Trei tablite prinse intre ele cu balamale, care se inchideau ca o carte. ♦ Tablou format din trei parti prinse cu balamale (cele laterale inchizandu-se peste cea din mijloc), pe care sunt pictati sfinti sau sunt scrise, ca intr-un pomelnic, numele donatorilor etc. ♦ (Fig.) Trei idei, puncte sau articole ale uneia si aceleiasi teorii, dogme etc. [Pl. -ce, -curi. / cf. fr. triptyque, gr. triptychos].
NEWTON [nju:tn], Sir Isaac (1642-1727), fizician, matematician si astronom englez. Prof. univ. la Cambridge. Presedinte al Societatii Regale din Londra (din 1703). A fundamentat mecanica clasica (newtoniana), definindu-i notiunile de baza si enuntand cele trei principii ale dinamicii, precum si mecanica cereasca prin descoperirea legii atractiei universale (1687). A inventat telescopul (1668). Contributii importante in optica („Optica”), in studiul fenomenelor de dispersie si interferenta; a emis teoria corpusculara a luminii. In matematica a pus bazele calcului infinitezimal, in acelasi timp cu Leibniz si a dat formula binomului care-i poarta numele („Principiile matematice ale filozofiei naturale”). Desi a inaugurat o noua paradigma a metodei stiintei, a fost interesat si de alchimie, profetie, intelepciune gnostica si teologie, dezvoltand o conceptie voluntarista despre Dumnezeu (stiinta trebuie folosita pentru a demonstra prezenta continua a Creatorului in natura). Ampla corespondenta, datorata, in parte, controverselor in care a fost angajat.
COPULATIV, -A adj. 1. (despre conjunctii) care leaga (parti de) propozitii de acelasi fel. ♦ verb ~ = verb in alcatuirea predicatului nominal, facand legatura intre subiect si numele predicativ; copula (1); propozitie ~a = propozitie coordonata legata prin asociere de coordonata ei. 2. (log.; despre judecati afirmative) care are mai multe subiecte legate de acelasi predicat. (< fr. copulatif, lat. copulativus)
BIBLIOTECA, biblioteci, s. f. 1. Dulap sau mobila speciala cu rafturi de tinut carti. 2. Incapere, sala in care se pastreaza si se citesc cartile. 3. Colectie de carti, periodice, foi volante, imprimate etc. ♦ Institutie care colectioneaza carti, periodice etc. spre a le pune in mod organizat la dispozitia cititorilor. 4. nume dat unei serii de carti care prezinta caractere comune si sunt publicate de aceeasi editura. – Din fr. bibliotheque, lat. bibliotheca.
REGESTE s. f. pl. 1. nume dat in evul mediu actelor, documentelor etc. emanate in serie cronologica de la aceeasi cancelarie si de la acelasi personaj, insotite de note explicative si de extrase din cronici. 2. repertorii, rezumate ale documentelor, date in ordine cronologica (la volumele de documente, bibliografii etc.). (< fr. regeste, lat. regesta)
MASCULIN, -A, masculini, -e, adj. 1. De s*x barbatesc; p. ext. care este propriu masculului (1), barbatului; barbatesc. ♦ Alcatuit din barbati, de barbati. ♦ Gen masculin (si substantivat, n.) = gen gramatical care cuprinde numele de fiinte de s*x barbatesc, precum si nume de lucruri care, prin traditie sau prin analogie cu cele dintai, sunt socotite de acelasi s*x. ♦ (Gram.) Care apartine genului masculin. Adjective masculine. ♦ (Bot.) Mascul (2). 2. (Despre rime; p. ext. despre versuri) Care rimeaza pe ultima silaba accentuata. – Din lat. masculinus, fr. masculin.
DECLINARE s. f. 1. actiunea de a declina. 2. totalitatea modificarilor suferite de un nume pentru a exprima cazurile gramaticale; flexiune nominala. ◊ clasa sau grupa de substantive care au aceleasi forme de flexiune ori care folosesc aceleasi mijloace de realizare a flexiunii. 3. (jur.) ~ de compententa = hotarare prin care care o instanta isi constata incompetenta si trimite cazul unei instante competente. (< declina)
COPULATIV, -A, copulativi, -e, adj. 1. (Despre conjunctii) Care leaga parti de propozitie sau propozitii de acelasi fel. ◊ Verb copulativ = verb care intra in alcatuirea predicatului nominal, facand legatura dintre subiect si numele predicativ. Propozitie copulativa = propozitie coordonata, legata de coordonata ei printr-un raport de asociere in interiorul unei fraze. 2. (Log.; despre judecati afirmative) Care are mai multe subiecte legate de acelasi predicat. – Din fr. copulatif, lat. copulativus.
UNIVERSALII s.f.pl. (Fil.) 1. nume dat de scolastici in evul mediu notiunilor generale. 2. Ceea ce poate fi spus despre toti indivizii aceleiasi clase. [Sg. -ie. / < lat. universalia].
ALELA (< fr. {i}; {s} gr. allelon „reciproc”) s. f. (GENET.) nume dat oricarei gene dintr-o pereche sau dintr-o serie de gene alternative care pot ocupa acelasi locus si care controleaza diferitele expresii (de ex. nuantele de rosu, alb, galben etc. ale trandafirului) ale aceluiasi caracter (in cazul exemplificat, culoarea). Se mai numeste alelomorf.
GENERIC, -A, generici, -ce, adj. Care apartine unei categorii intregi, privitor la o categorie intreaga (de fiinte, obiecte, fenomene); care cuprinde toate cazurile de acelasi fel. ♦ (Substantivat, n.) Partea de la inceputul sau de la sfarsitul unui film, in care sunt indicate numele principalilor realizatori ai filmului respectiv. – Din fr. generique.
DECLINARE s.f. 1. Trecerea unui nume (substantiv, adjectiv etc.) prin toate cazurile gramaticale. ♦ Clasa sau grupa de substantive sau de adjective care au aceleasi forme de flexiune. 2. Hotarare prin care o instanta isi constata incompetenta si trimite cazul unei instante competente. [< declina].
PROPRIU, -IE, proprii, adj. 1. Care apartine in mod exclusiv cuiva; personal. ◊ nume (sau substantiv) propriu = nume care se da unui lucru sau unei fiinte spre a le deosebi de alte lucruri sau fiinte din aceeasi categorie si care se scrie cu initiala mare. 2. Caracteristic, specific. 3. Care este bun pentru...; indicat, potrivit, adecvat. 4. (Despre cuvinte, despre termeni) Care reda exact ideea ce trebuie exprimata. ◊ Expr. Propriu-zis = de fapt, la drept vorbind. ♦ (Despre sensuri) De baza, prim. – Din lat. proprius, fr. propre.
REGESTE s.f. pl. nume dat in evul mediu registrului in care erau trecute in ordine cronologica actele, documentele etc. emanate de la aceeasi cancelarie si de la acelasi personaj, insotite de note explicative si de extrase din cronici. [< fr. regeste, cf. lat. regesta – registru].
IARA, com. in jud. Cluj, in depresiunea omonima, la poalele de E ale Muntelui Mare; 4.875 loc. (1998). Expl. de nisip cuartos, calcar, dolomit, dacit, min. de fier si de mangan. Centru de ceramica populara. In satul Iara, mentionat documentar in 1288 cu numele Zara, se afla o biserica din sec. 13 (cu refaceri din sec. 18), azi biserica unitariana; biserici de lemn, cu acelasi hram – Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil -, in satele Magura Ierii (1783), Surduc (sec. 18) si Ocolisel (1852); biserica de zid Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil (sec. 18), in satul Borzesti.
leanca (lenci), s. f. – 1. Manta. – 2. Haina uzata. – 3. Femeie neglijenta. Rut. ljanka „haina de pinza de in”, din sl. lininu „de in” (Cihac, II, 167; Iordan, Dift., 78; DAR), cf. pol. lnjanka. Scriban deriva ultimul sens din numele de femeie (I)leana; cf. totusi, pentru evolutia semantica, buleandra, treanta, hanta, etc. Leanca, s. f. (urzitoare) pare sa fie acelasi cuvint (sensul ar fi de „alergatoare” si expresia a umbla leanca „a hoinari”). Skok 71 si DAR pleaca de la sb. lijenka „prajina de intins rufele spalate”; dar semantismul nu este convingator.
samca s. f. – 1. nume popular al diavolului. – 2. Boala de copii, atribuita unei interventii malefice. Origine incerta. Pare sa fie sl. (bg.) samu, sama, samo „acelasi, aceeeasi” in forma dim., caz in care ar un eufemism, cf. iele, dinsele. Der. din sl. samuka „femeie” (Scriban) nu pare convingatoare. Cf. Samodiva, s. f. (duh rau, dragaica), din acelasi cuvint sl., si bg. diva „zina”; pentru comp., cf. samavolnic, samodirjet. – Der. samcuta, s. f. (nasturel, Nastartium officinale).
faraon (-ni), s. m. – 1. Titlu purtat de vechii regi ai Egiptului. – 2. Tigan. – 3. nume al unui joc de carti. Gr. φαραῶ, prin intermediul sl. faraonu, si modern din fr. pharaon (Tagliavini, Arch. Rom., XVI, 370). Explicatia sensului 2 este aceeasi cu a cuvintului tigan; cu sensul 3 are pl. faraoane. – Der. faraoana, s. f. (tiganca); faraonit, s. m. (inv., egiptean).
PURTATOR, -OARE, purtatori, -oare, adj., s. m. si f. (Persoana) care poarta, care duce sau aduce ceva cu sine. ◊ Purtator de cuvant = persoana fizica sau juridica imputernicita sa difuzeze in tara si in strainatate stiri si textele documentelor oficiale sau ale unor organizatii, institutii etc. Unda purtatoare = unda electromagnetica de inalta frecventa, care, fiind modulata de un semnal de mesaj, serveste la transmiterea acestuia. (Fin.) Obligatie la purtator = obligatie care nu poarta numele proprietarului. Purtator de germeni = organism uman sau animal care adaposteste microbi patogeni, de obicei intr-una din cavitatile naturale ale corpului, constituind, in acelasi timp, o sursa permanenta de infectie. – Purta + suf. -ator.
CEAPA, cepe, s. f. 1. Planta erbacee comestibila cu miros puternic, specific, cu tulpina aeriana dreapta, cilindrica si verde si cu cea subterana in forma de bulb (Allium cepa). ◊ Ceapa de apa = ceapa care se recolteaza in acelasi an in care s-a semanat. ◊ Expr. A nu face nici cat o ceapa degerata = a nu avea nici o valoare. ◊ Compus: ceapa-ciorii = numele a trei plante erbacee din familia liliaceelor, una cu flori galbene (Gagea pratensis), alta cu flori albastre (Muscari comosum), iar a treia cu flori albe-verzui sau violete (Muscari tenuiflorum). 2. Bulb. O ceapa de lalea. – Lat. caepa.
COANDA 1. Constantin C. (1857-1932, n. Bucuresti), general si om politic roman. Ministru de mai multe ori si prim-min. (oct.-nov. 1918). 2. Henri C. (1886-1972, n. Bucuresti), inginer si savant roman. Fiul lui C. (1). Acad. (1970). Pionier al aviatiei mondiale. A conceput si a construit in 1910 primul avion cu reactie din lume, incercat de el, in zbor, in acelasi an. In perioada 1911-1914 a construit mai multe tipuri de avioane de conceptie proprie, cunoscute sub denumirea de „Bristol-Coanda”. A descoperit efectul care-i poarta numele (1934) cu aplicatii in numeroase domenii ale tehnicii.
MIJLOCAS, -A, mijlocasi, -e, adj., subst. 1. Adj., s. m. si f. (Iesit din uz) (Taran sau taranime) care poseda pamant si alte mijloace de productie cu ajutorul carora isi asigura existenta. II. S. m., adj. 1. (nume dat unor obiecte, fiinte sau unor parti ale lor) care, intr-un anumit ansamblu, ocupa locul din centru sau care sunt situate intre obiecte, fiinte de acelasi fel. 2. (La unele jocuri cu mingea) (Fiecare dintre jucatorii) care actioneaza intre inaintarea si apararea unei echipe. – Mijloc + suf. -as.
ceaus, ceausi, s.m. (inv.) 1. functionar inferior al Sultanului turcesc (usier, curier, aprod). 2. functionar inferior in tarile romane cu aceleasi functii: usier, curier, aprod. 3. capetenie, comandant, sef, vataf al slugilor. 4. grad vechi in armata (caprar). 5. mijlocitor intre plutasi si expeditorul plutelor; dragoman. 6. varietate de struguri albi. 7. numele unei hore.
danac (danaci), s. m. – Tinar, flacau, june. – Megl. danac. Bg. danak „tauras” (Candrea; Scriban), din tc. dana „tauras”. Este gresita der. de la d’an ‹ de (un) an, propusa de Puscariu 1186. Probabil acelasi cuvint, prin intermediul tig., l-ar fi dat pe danciu, s. m. (flacau, baiat tigan), care s-a incercat sa se explice plecindu-se de la numele propriu Danciu (Seineanu; Candrea), din tig. den ci „donnez-moi quelque chose” (Graur 147), sau din mag. dancs „murdar” (Draganu, Dacor., IV, 1553); ultimele explicatii nu se potrivesc cu folosirea acestui cuvint chiar de tigani.
DERMATITA, dermatite, s. f. 1. Inflamatie a pielii; (la pl.) nume generic dat unei grupe de maladii inflamatorii ale pielii; dermita. 2. Boala de piele periodica, la cabaline, ce se manifesta sub forma de rani care apar vara, se inchid iarna si reapar, in acelasi loc, la revenirea caldurilor. – Din fr. dermatite.
MUTATO NOMINE DE TE FABULA NARRATUR (lat.) schimband numele, despre tine este vorba in povestire – Horatiu, „Satirae”, I, 1, 69-70. Vorbind despre chinurile la care a fost supus Tantal in Infern, poetul se adreseaza unui interlocutor imaginar, pe care avaritia il pune in aceeasi situatie.
SINONIM, -A adj. (Despre cuvinte sau expresii) Care are acelasi inteles cu un alt cuvant sau cu alta expresie. // s.n. 1. Cuvant care are (aproape) acelasi inteles cu un altul. 2. Joc care cere dezlegatorului sa gaseasca pentru un anumit cuvant unul sau mai multe cuvinte cu inteles comun sau foarte apropiat. [< fr. synonyme, cf. gr. synonymos < syn – cu, onoma – nume].
ROMANASI, com. in jud. Salaj, pe raul Agrij, la poalele M-tilor Meses; 2.960 loc. (2005). In satul Romita, atestat documentar in 1408, au fost descoperite (1969) urmele unui castru roman (130 x 158,5 m) datand de la inceputul sec. 3, cunoscut sub numele de Largiana. Satul R. apare mentionat documentar in 1310. In satul Pausa se afla biserica de lemn cu dublu hram – Sf. Nicolae si Nasterea Domnului (1730), cu picturi pe peretii interiori si exteriori din 1800. Bisericile cu acelasi hram – sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, in satele Chichisa (sfarsitul sec. 17), Poarta Salajului (1670) si Ciumarna (1771, cu picturi pe peretii interiori din 1801). In arealul satului Poarta Salajului se afla o poiana naturala cu lalele pestrite (Fritillaria meleagnis).
CANON, canoane, s. n. 1. Regula, dogma bisericeasca; tipici. ♦ Norma, regula de conduita. ♦ Lista de texte sacre care se bucura de autoritate deplina in cadrul unei religii. 2. Pedeapsa data de biserica la calcarea unui canon (1). ♦ Fig. Suferinta, chin. 3. nume dat cartilor Vechiului si Noului Testament. 4. Regula care face parte dintr-un ansamblu de procedee artistice specifice unei epoci; p. ext. regula rigida, formalista. 5. Compozitie muzicala in care doua sau mai multe voci, intrand succesiv, executa impreuna aceeasi melodie. ♦ Cantare bisericeasca; p. ext. cantec; glas. 6. Litera de tipar, avand corpul de 36 de puncte tipografice, cu care se tipareau in trecut cartile canonice. – Din sl. kanonu, fr. canon, germ. Kanon.
BREASLA (‹ sl.) s. f. 1. (In evul mediu) Asociatie de mestesugari de aceeasi bransa, care se supun unei discipline colective in scopul apararii si promovarii intereselor lor economice si de alta natura. B. au aparut in Europa apuseana in sec. 9-10, iar pe teritoriul Romaniei mai tirziu (in Transilvania in sec. 14, in Tara Romaneasca si Moldova in sec. 16). 2. nume dat organizatiilor profesionale, formate din muncitori si patroni, in timpul dictaturii regale (1938-1940). 3. Meserie.
CEAPA, cepe, s. f. 1. Planta erbacee legumicola, bienala, din familia liliaceelor, comestibila, cu miros puternic, specific, cu tulpina aeriana dreapta, cilindrica si verde si cu cea subterana in forma de bulb, cu frunze cilindrice si cu flori albe numeroase, dispuse in inflorescente dese (Allium cepa). * Ceapa de apa = ceapa care se cultiva prin rasad si se recolteaza in acelasi an in care s-a semanat. Ceapa de samanta = arpagic. ♦ Bulbul cepei (1), cu miros specific si cu continut bogat de vitamine, folosit in alimentatie; p. gener. orice bulb al unei plante. ◊ Expr. Nu face (sau nu valoreaza nici cat) o ceapa degerata, se spune despre cineva (sau despre ceva) fara nici o valoare. 2. Compus: ceapa-ciorii = numele a trei plante erbacee bulboase din familia liliaceelor, una cu flori galbene (Gagea pratensis), alta cu flori albastre (Muscari comosum), iar a treia cu flori albe-verzui sau violete (Muscari tenuiflorum). – Lat. caepa.
PRIMITIV, -A I. adj. 1. de la inceputul omenirii, stravechi. ◊ aflat pe cea dintai treapta a dezvoltarii societatii umane. 2. necultivat, necivilizat, salbatic. 3. nume dat pictorilor si sculptorilor care preceda epoca Renasterii. 4. primar, de baza. ♦ cuvant ~ = cuvant-baza de la care, cu ajutorul afixelor, sunt derivate alte cuvinte; culori e = cele sapte culori ale spectrului solar. II. s. f. 1. (mat.) ~a (a unei functii) = functie a carei derivata este egala cu functia initiala. 2. (inform.) operatie elementara indivizibila, neinterferabila cu alta operatie de aceleasi gen. (< fr. primitif, lat. primitivus)
HALLYDAY [hælidei], Johnny (pe numele adevarat Jean-Philippe Smet) (n. 1943), cantaret francez. A debutat (1959) ca sansonetist, apoi a devenit un promotor al rock-and-roll-ului francez, in perioada in care in S.U.A., genul se apropia de apus. Contestat de miscarea muzicii alternative, dupa un deceniu mai dificil, la inceputul anilor ’80 revine in forta cu albume mai complexe („Rock’n’roll Attitude”, 1985) si o cariera cinematografica de acelasi nivel. Roluri in filme („Detectivul”).
FAMILIE, familii, s. f. 1. Forma sociala de baza, intemeiata prin casatorie, si care consta din sot, sotie si din descendentii acestora. ◊ Aer de familie = fizionomie caracteristica, trasaturi comune unui grup de persoane inrudite prin sange. nume de familie v. nume. 2. Totalitatea persoanelor care se trag dintr-un stramos comun; neam, descendenta. ♦ Familie de albine = totalitatea albinelor dintr-un stup, alcatuita din matca, albine lucratoare si trantori. 3. Fig. Grup larg de oameni, de popoare etc. cu interese si idealuri comune. 4. Categorie sistematica in botanica si in zoologie, inferioara ordinului, care cuprinde mai multe genuri de organisme cu caractere comune. 5. Grup de cuvinte, derivate si compuse, formate de la acelasi cuvant de baza. ♦ Grup de limbi care provin dintr-o limba comuna initiala. – Din lat. familia, it. famiglia (cu unele sensuri ale fr. famille).
ATATA2 pron. nehot. 1. (Inlocuieste un nume sau o propozitie exprimand o masura, o cantitate etc.) Cum dai maslinele...? – Atata ! (DELAVRANCEA). ◊ Expr. Atata-ti trebuie! = ai s-o patesti! va fi vai si amar de tine! Atata mi-a (sau ti-a etc.) trebuit = asta asteptam (sau asteptai etc.), nu am (sau nu ai etc.) mai putut rabda. Nici atata = si mai putin. Atata(-i) tot sau atata si nimic mai mult = asta e ! cu asta am incheiat ! sa nu astepti mai mult ! Cat... atata sau atat cat = acelasi grad, numar, pret etc. 2. Acest singur lucru, numai acesta. [Var.: atat pron. nehot.] – Lat. eccum-tantum.
STRUNA, strune, s. f. 1. Fir elastic confectionat din metal, din intestine de animale etc. care se intinde pe unele instrumente muzicale si produce, prin vibrare, sunete; coarda. ◊ Expr. A canta (sau a bate) cuiva in struna (sau in struna cuiva) = a fi de aceeasi parere cu cineva pentru a-i castiga simpatia, favoarea; a lingusi pe cineva. 2. Sfoara bine intinsa, facuta din fire elastice si rasucite, destinata sa tina intinsa panza ferastraului. ◊ Expr. (Adverbial) A merge struna = a merge foarte bine. ♦ Fir plastic sau metalic de care se leaga carligul unei unelte de pescuit. 3. Parte a fraului care inconjura barbia calului si se prinde de cele doua capete ale zabalei. ◊ Expr. A tine (pe cineva) in struna = a infrana, a tine din scurt (pe cineva). 4. Compus: struna-cocosului = numele a doua plante erbacee cu frunzele ovale si flori albe (Cerastium). – Din sl. struna.
TUN, tunuri, s. n. 1. Arma de artilerie care arunca proiectile la distanta mare; p. gener. nume dat tuturor armelor de artilerie. ◊ Expr. A scapa ca din (gura de) tun, se spune cand cineva reuseste sa fuga (scapand de o situatie neplacuta). (Poti) sa dai cu tunul, se spune despre cineva care doarme adanc si nu se trezeste usor sau despre un loc unde nu se afla nici o fiinta vie. ◊ (Pus pe langa un verb, ii intensifica actiunea; pe langa un adjectiv, ii da valoare de superlativ; adverbial) A inghetat tun. Sanatos tun. 2. (In sintagma) Tun electronic = parte a unor tuburi electronice care produce un fascicul filiform de electroni cu aceeasi viteza. 3. (Inv. si pop.) Tunet. – Lat. tonus.
