Rezultate din textul definițiilor
A PREVEDEA prevad tranz. 1) A intui din timp (pe baza unor date cunoscute); a vedea in perspectiva cu mult inainte; a intrevedea. 2) A asigura drept completare necesara (pentru a intregi un ansamblu); a inzestra. 3) (despre legi) A indica cu precizie (cum trebuie sa se procedeze intr-o anumita situatie). /pre- + a vedea
PROSPECT1 s.n. 1. Brosura, afis in care sunt expuse planul, conditiile tehnice si de vanzare a unor lucruri, planul sau programul unor intreprinderi, al unor institutii etc. 2. Distanta in plan orizontal dintre fronturile a doua constructii situate fata in fata. [Pl. -te, -turi. / < germ. Prospekt, fr. prospectus, lat. prospectus – vedere, perspectiva].
INTREVAZUT, -A, intrevazuti, -te, adj. Care de-abia se vede; intrezarit. ♦ Fig. Vazut in perspectiva timpului; prevazut, banuit. – V. intrevedea.
INTREVEDEA, intrevad, vb. II. Tranz. A intrezari. ♦ Fig. a vedea in perspectiva timpului, a prevedea, a banui. – Intre1- + vedea (dupa fr. entrevoir).
SCENIC, -A, scenici, -ce, adj. 1. Care apartine scenei (1), privitor la scena. ◊ Spatiu scenic = parte a scenei expusa vederii publicului, unde se desfasoara jocul actorilor. perspectiva scenica = vedere de ansamblu a unui decor. 2. Care este adaptat teatrului, de teatru. – Din fr. scenique, it. scenico, lat. scaenicus.
PROSPECT s. v. perspectiva, priveliste, vedere.
A INTREVEDEA intrevad tranz. 1) (obiecte, fiinte) A vedea foarte vag (din cauza departarii, a intunericului); a intrezari; a ghici. 2) A vedea printre alte elemente; a intrezari. 3) fig. a vedea in perspectiva (pe baza unor date cunoscute sau intuite); a prevedea; a intrezari. /intre- + a vedea
A INTREZARI ~esc tranz. 1) (obiecte, fiinte) A vedea foarte vag (din cauza departarii, a intunericului); a intrevedea; a ghici. 2) A zari printre alte elemente; a intrevedea. 3) fig. a vedea in perspectiva (pe baza unor date cunoscute sau intuite); a prevedea; a intrevedea. /intre- + a zari
SCENIC, -A adj. 1. In legatura cu scena, referitor la scena. ♦ Spatiu scenic = partea scenei expusa vederii publicului; perspectiva scenica = vedere generala a unui decor. 2. Care este adaptat teatrului; de teatru. [Pron. sce-. / cf. fr. scenique, it. scenico, lat. scaenicus, gr. skenikos].
VEDUTA s. f. vedere, priveliste, perspectiva din care se priveste un peisaj, un oras (in pictura, desen sau grafica). (< it. veduta)
perspectiva s. 1. priveliste, vedere, (inv. si reg.) priveala, (inv.) prospect. (Avem o ~ minunata spre mare.) 2. viziune. (Are o ~ clara asupra dezvoltarii economice.) 3. viitor. (Plan de ~.) 4. (inv.) prospect, (fig.) orizont. (Ce ~ are acest tanar?)
PERSPECTIVISM s.n. Conceptie filozofica potrivit careia cunoasterea depinde de punctul de vedere personal, de perspectiva celui care cunoaste. [< fr. perspectivisme, germ. Perspektivismus].
RESTITUTIE s. f. 1. readucere in starea initiala, restabilire; restituire. ◊ inapoiere de catre un stat invins a bunurilor acaparate de el in mod ilegal in timpul razboiului de la statul invingator si de la cetatenii acestuia. 2. determinare a unui punct in spatiu pe baza uneia sau a mai multor perspective sau fotograme, punct, vazut din mai multe pozitii din spatiu. 3. (biol.) completare, regenerare a organelor sau partilor de organe distruse sau vatamate. ◊ revenire la forma initiala a fragmentelor de cromozomi rupte. (< fr. restitution, lat. restitutio)
perspectiva, perspective, s. f. 1. Reprezentare tridimensionala prin desen a unui corp din spatiu pe o suprafata plana. ◊ In perspectiva = respectand regulile de reprezentare a obiectelor in spatiu, tinand seama de departarea relativa a obiectelor. ♦ Disciplina care se ocupa cu studiul metodelor folosite pentru realizarea perspectivei (1). ♦ Fig. Fel particular de a vedea lucrurile, aspect sub care se prezinta lucrurile; punct de vedere. 2. Privire generala, aspect general asupra unui peisaj, a unei scene sau a unui obiect vazute din departare; priveliste. 3. Fig. Ceea ce se intrevede ca posibil, realizabil in viitor; posibilitate de dezvoltare, de realizare in viitor a ceva sau a cuiva. ◊ Loc. adj., adv. In perspectiva = (care este) pe cale sau cu sanse de a se implini in viitor. – Din fr. perspective.
PRIVEALA s. v. aspect, cadru, cautatura, infatisare, peisaj, perspectiva, privelis-te, privire, privit, scena, tablou, uita-tura, vedere.
MIOPIE s.f. (Med.) Defect al cristalinului care nu permite formarea imaginilor obiectelor indepartate pe retina, ci inaintea ei; vedere scurta; miopism. ♦ (Fig.) Marginire, lipsa de perspectiva in judecarea situatiilor. [Pron. mi-o-, gen. -iei. / < fr. myopie].
RESTITUTIE s.f. 1. Determinare a unui punct in spatiu pe baza uneia sau a mai multor perspective sau fotograme, care cuprind acest punct vazut din mai multe pozitii din spatiu. 2. (In dreptul international) Inapoierea de catre un stat invins a bunurilor acaparate de el in mod ilegal in timpul razboiului de la statul invingator si de la cetatenii acestuia; restituire. [Gen. -iei, var. restitutiune s.f. / cf. lat. restitutio, fr. restitution].
CONCEPTIE (‹ lat. conceptio, -onem) s. f. 1. Fel de a vedea, vedere sau ansamblu de vederi, de idei cu privire la problemele filozofice, stiintifice, literare etc. ◊ (FILOZ.) C. despre lume = punct de vedere general, viziune de ansamblu asupra existentei. Din perspectiva marilor constructii ontologice clasice, filozofia este prezentata drept c. generala despre lume (Weltanschauung), vizind constituirea unui tablou ontologic complet si definitiv care sa includa o filozofie a naturii si una a omului. 2. (FIZIOL.) Proces prin care ia fiinta un nou individ animal, prin fecundarea ovulului de catre un s**********d; procreatie. ◊ (REL.) C. imaculata = dogma catolica potrivit careia Fecioara Maria a fost ferita de pacatul originar; sarbatoare prin care Biserica catolica cinsteste acest mister (8 dec.).
perspectiva ~e f. 1) Aspect agreabil al unui colt de natura vazut de la o anumita distanta. 2) Aspect al unui obiect vazut din departare. ~a portilor orasului. 3) Modalitate de interpretare; punct de vedere. Fenomen social cercetat in ~ istorica. 4) mat. Reprezentare tridimensionala a unui obiect, reprodusa la scara diferita pe o suprafata plana, pastrand proportia dintre dimensiunile obiectului. 5) fig. Posibilitate de dezvoltare sau de realizare in viitorul apropiat. ◊ In (sau cu) ~ in (sau cu) viitor. [G.-D. perspectivei] /<fr. perspective
VEDERE s. 1. v. vizibilitate. 2. ochi, vaz, (inv. si reg.) vazut, (inv.) vaza, vedeala, vedenie. (Are o ~ agera.) 3. aspect, chip, faptura, infatisare. (Frumos la ~.) 4. v. perspectiva. 5. cadru, peisaj, v. priveliste. 6. ilustrata. (I-a trimis o ~ de la mare.) 7. v. conceptie. 8. intentie, proiect. (Ce ai in ~?)
PRIVELISTE s. 1. cadru, peisaj, scena, tablou, vedere, (livr.) sit, (inv.) priveala, privire, tabel, (fig.) decor. (O incantatoare ~ de natura.) 2. v. perspectiva. 3. v. aspect.
PERSPECTIV, -A I. adj. (despre desene, proiectii etc.) care reprezinta un obiect, un peisaj etc. in perspectiva; perspectivic. II. s. f. 1. imagine prin proiectarea unui obiect pe o suprafata plana, folosind raze proiectate divergente sau paralele. ◊ disciplina care studiaza metodele pentru construirea acestor imagini. 2. aspect pe care il are un peisaj, un obiect vazut din departare; priveliste. ◊ bulevard mare in linie dreapta. 3. posibilitatea realizarii sau a desfasurarii in viitor a unei actiuni, a unui plan etc. ◊ (pl.) ceea ce poate ajunge cineva in viitor; posibilitati de viitor. ♦ in ~a = pe cale de a se infaptui in viitor. (< fr. perspectif, lat. perspectivus, /II/ fr. perspective)
perspectiva s.f. 1. Imagine obtinuta prin proiectarea unui obiect pe o suprafata plana, folosind raze proiectate divergente sau paralele. ♦ Disciplina care studiaza metodele folosite pentru construirea acestor imagini. 2. Aspect pe care il are un peisaj, un obiect etc. vazut din departare; priveliste cu un asemenea aspect. ♦ Bulevard mare in linie dreapta. 3. Posibilitatea realizarii sau a desfasurarii in viitor a unei actiuni, a unui plan etc. ♦ (De obicei la pl.) Ceea ce poate ajunge cineva in viitor; posibilitati de viitor. [< fr. perspective, cf. lat. perspectiva < per – prin, spectio – privire].