HARTI¹ interj. (In expr.) Harti incoace (sau incolo), scarti incolo, exprima o incercare neizbutita de a urni din loc un lucru greu. – Onomatopee.

A SE OPINTI ma ~esc intranz. A-si incorda puterile (pentru a urni din loc, a ridica, a salta sau a impinge o greutate). /cf. sl. openti

A STARNI ~esc tranz. 1) (animale, pasari, frunze etc.) A face sa se urneasca (din locul in care se afla). ~ praful. 2) (fiinte) A aduce in mod intentionat intr-o stare de iritare indemnand la actiuni dusmanoase; a agasa; a provoca; a incita; a zadari; a intarata; a atata. ~ la vorba. 3) pop. A face sa se produca; a pricinui; a cauza; a provoca. ~ rasul. 4) pop. A plasmui punand in circulatie pentru prima oara (cu rea vointa); a scorni. ~ minciuni. /Orig. nec.

muzgali, muzgalesc, vb. IV (reg.) a misca din loc, a urni.

DEZAMPARA vb. intr. a-si parasi locul, a se urni din loc. (< fr. desemparer)

VASCA, vasc, vb. I. Intranz. (Reg.) 1. A se misca din loc; a se urni, a se clinti. ♦ A se foi, a forfoti. 2. Fig. A carti, a murmura. – Et. nec.

CLINTI, clintesc, vb. IV. 1. Tranz. si refl. A (se) misca putin din loc; a (se) urni, a (se) deplasa. 2. Tranz. Fig. (De obicei in constructii negative) A determina pe cineva sa renunte la (sau sa se abata de la) convingerile sau hotararile sale. – Et. nec.

CLATINA, clatin, vb. I. 1. Tranz., refl. si intranz. A (se) misca (putin, lin) intr-o parte si in alta; a (se) legana; a (se) agita (usor). ◊ Expr. (Tranz.) A clatina capul (sau, intranz., din cap) = a-si misca capul intr-o parte si in alta in semn de mirare, de indoiala, de descurajare etc. 2. Refl. A sovai in mers, in miscare; a se impletici (din cauza slabiciunii, a betiei etc.). ♦ Fig. A fi intr-o situatie critica, nesigura. 3. Tranz. si refl. A (se) misca din loc; a (se) urni, a (se) clinti, a (se) clati. – Din clati.

STARNI, starnesc, vb. IV. 1. Tranz. A face ca un animal (salbatic), o pasare etc. sa iasa din culcus, din ascunzatoare (pentru a le prinde, a le vana); a scorni. 2. Tranz. A misca, a urni ceva din loc; a face sa se ridice in sus praful, frunzele etc. 3. Tranz. A provoca pe cineva la ceva; a indemna, a atata. 4. Refl. (Despre razboaie, conflicte, fenomene ale naturii) A se porni, a se isca, a se dezlantui, a izbucni. ♦ tranz. A da nastere la ceva; a pricinui, a cauza, a provoca. 5. Tranz. (Reg.) A nascoci, a scorni, a inventa. – Et. nec.

A SE CLINTI ma ~esc intranz. 1) A se misca (putin) din loc; a se urni. 2) fig. A se abate de la convingerile si deciziile anterioare. /Orig. nec.

pisti, pistesc, vb. IV 1. (inv. si reg.; despre lichide) a curge incet, a se scurge; a se prelinge din ...; a izvori, a tisni, a iesi la suprafata. 2. (despre recipiente, terenuri, gauri etc.) a lasa sa picure, sa curga incet sau sa tasneasca un lichid. 3. (refl.; reg.; despre copii) a se scapa pe el (ea); (despre pasari) a murdari cu gainat, a se gainata. 4. (reg.) a se misca, a se urni (dintr-un loc).

DOS MOI PU STO KAI KINO TEN GHEN (Δόζ μοι πού στῶ χαί χινῶ τήυ γῆυ) (gr.) dati-mi un punct de sprijin si voi urni Pamantul din loc – Cuvinte atribuite lui Arhimede si devenite celebre ca simbol al inventivitatii si al puterii creatoare nelimitate a omului, atunci cand exista temeiuri obiective sau rationale.

A SMINTI ~esc tranz. 1) A face sa se sminteasca; a scoate din minti. 2) (obiecte statatoare) A misca din loc; a clinti; a urni. 3) pop. (persoane) A face sa ia un neadevar drept adevar; a amagi; a insela. 4) (persoane) A impiedica sa faca ceva. 5) A face sa-si piarda integritatea (lovind, sfaramand); a strica; a vatama. ◊ ~ in bataie a bate tare. /<sl. sumensti, sumenton

A STRAMUTA stramut tranz. (obiecte) A misca (putin) din loc; a clinti; a urni. /<lat. extramutare

DISlocA vb. I. tr., refl. A (se) urni, a (se) misca din loc, a (se) stramuta. ♦ A scoate sau a face sa iasa din incheieturi, a (se) dezarticula, a (se) luxa. ♦ (Mil.) A (se) misca, a (se) porni dintr-un anumit loc. ♦ refl. (Despre terenuri) A se deplasa. [P.i. disloc, 3,6 -ca. / cf. it. dislocare, fr. disloquer].

DISlocA vb. I. tr., refl. a (se) urni, a (se) misca din loc, a (se) stramuta, a (se) desprinde din intreg. ◊ (despre oase) a scoate, a face sa iasa din incheieturi, a (se) dezarticula, a (se) luxa. ◊ (despre trupe) a (se) misca, a (se) porni dintr-un anumit loc. ◊ a separa doi termeni dintr-un grup sintactic prin introducerea de cuvinte intre determinat si determinant. II. refl. (despre straturi geologice) a se deplasa sub actiunea miscarilor tectonice. (< fr. disloquer, lat. dislocare)

CLINTIRE s. clatinare, deplasare, miscare, mutare, urnire, (inv. si reg.) clatire. (~ din loc a unui bolovan.)

imbutusi, imbutusesc, vb. IV (reg.) a urni cu forta pe cineva din loc.

SCORNI, scornesc, vb. IV. 1. Tranz. A plasmui, a inventa; a concepe, a crea. 2. Tranz. A lansa (cu rea-credinta) o minciuna, un zvon (pentru a insela); a urzi, a ticlui. 3. Refl. A se isca, a se ivi, a se porni, a se declansa, a se starni, a se dezlantui. 4. Tranz. (Pop.) A face sa se miste din locul unde se afla, sa iasa din adapost; a starni, a urni. [Var.: (reg.) zgorni vb. IV] – Din bg. skorna, ucr. skornjaty.

A urni ~esc tranz. 1) (obiecte imobile) A misca (putin sau cu greu) din loc; a clinti; a stramuta. ◊ Nu-l ~esti cu una cu doua e greu de miscat din loc. 2) (masini, sisteme tehnice etc.) A face sa functioneze; a scoate din starea de inactivitate. ◊ ~ carul din loc a incepe realizarea unei actiuni (care trebuia facuta demult). /<sl. urinonti

A SE urni ma ~esc intranz. A se pune in miscare, deplasandu-se (putin) din locul initial; a se clinti. /<sl. urinonti

urni, urnesc, vb. IV. Tranz. si refl. A (se) misca, a (se) deplasa (cu greu) din locul unde se afla. ♦ Tranz. A pune in functiune o masina, un sistem tehnic etc. – Din sl. urinonti.

CLINTI vb. a (se) clatina, a (se) deplasa, a (se) misca, a (se) muta, a (se) urni, (inv. si pop.) a (se) sminti, (inv. si reg.) a (se) clati, (Mold. si Transilv.) a (se) vasca. (N-a putut ~ piatra de la locul ei.)

DEPLASA vb. 1. v. merge. 2. v. muta. 3. a se da, a se duce, a merge. (Se ~ cu doi pasi inapoi.) 4. v. duce. 5. a (se) clatina, a (se) clinti, a (se) misca, a (se) muta, a (se) urni, (inv. si pop.) a (se) sminti, (inv. si reg.) a (se) clati, (Mold. si Transilv.) a (se) vasca. (N-a putut ~ piatra de la locul ei.) 6. a duce. (A ~ lingura la gura.) 7. a misca, a muta, a plimba. (~ bomboana prin gura.) 8. v. circula. 9. v. trece. 10. a impinge, a mana. (Vantul ~ departe frunzele cazute.) 11. a aluneca. (Un strat de roci s-a ~.) 12. v. luxa. 13. v. actiona. 14. v. schimba.