A SE PILDUI ma ~iesc intranz. inv. A lua pilda de la cineva; a trage invatatura. /pilda + suf. ~ui

INVATA, invat, vb. I. 1. Tranz. A transmite cuiva (sistematic) cunostinte si deprinderi dintr-un domeniu oarecare; a initia pe cineva intr-o meserie, stiinta, arta etc. 2. Tranz. A sfatui, a povatui pe cineva sa faca ceva (aratandu-i cum sa procedeze). 3. Tranz. A dobandi cunostinte prin studiu, a ajunge prin munca sistematica sa cunosti o meserie, o arta, o limba etc.; a studia. ♦ A-si intipari in minte ceva pentru a putea reproduce; a memora. 4. Tranz. si refl. A (se) deprinde, a (se) obisnui, a (se) familiariza. 5. Tranz. A trage o invatatura, a capata experienta. ◊ Expr. (Tranz. si refl.) A (se) invata minte = a castiga sau a face sa castige experienta, a trage sau a face sa traga invataminte dintr-o intamplare neplacuta. – Lat. *invitiare (< vitium „viciu”).

PILDUI, pilduiesc, vb. IV. (Inv.) 1. Refl. A lua model, exemplu de la cineva sau ceva; a trage o invatatura. ♦ Tranz. A invata sau a indruma pe cineva prin exemple. 2. Tranz. A aplica cuiva o pedeapsa severa (care sa serveasca drept pilda si altora). 3. Tranz. A exemplifica, a ilustra. – Pilda + suf. -ui.

MORAL, -A adj. 1. Conform principiilor moralei. ♦ Din care se trage o invatatura, didactic. 2. Referitor la psihic, spirit sau intelect; intelectual, spiritual. // s.n. Ansamblul facultatilor psihice, spirituale. ♦ Stare de spirit, dispozitie sufleteasca. ♦ Curaj. [Cf. lat. moralis, fr. moral].

MORAL, -A I. adj. 1. conform principiilor moralei. ◊ din care se trage o invatatura, didactic. 2. referitor la psihic, spirit sau intelect, intelectual, spiritual. II. s. n. 1. ansamblul facultatilor psihice, spirituale. 2. stare de spirit. ◊ curaj. (< lat. moralis, fr. moral)

INVATAMANT s. 1. instructie, invatatura, (inv.) pedeapsa. (Procesul de ~.) 2. concluzie, invatatura, (fig.) lectie. (A tras ~mintele care se impuneau.)

invatatura s. 1. v. invatamant. 2. studiu, scoala. (A plecat la ~.) 3. invatare, studiu, (inv.) deprindere. (S-a pus pe ~.) 4. carte, cultura, cunostinte (pl.), instructie, pregatire, studii (pl.), (inv. si pop.) slova, (inv. si reg.) carturarie, (reg.) scrisoare, (inv.) minte, pricopseala, pricopsire. (Om cu ~.) 5. v. stiinta. 6. doctrina, sistem, teorie. (~ economica; ~ lui Darwin.) 7. v. sfat. 8. v. pilda. 9. concluzie, invataminte (pl.), (fig.) lectie. (A tras toate ~ile care se impuneau.) 10. v. morala. 11. v. precept. 12. v. parabola.