Dex.Ro Mobile
Rezultate din textul definițiilor
SUPRAVEGHERE ~i f. v. A SUPRAVEGHEA.A avea in ~ a) a tine sub control; b) a pazi. /v. a supraveghea

CONTROLA vb. I. tr. 1. A exercita un control, a supune controlului. 2. tr. A domina, a supune, a tine sub control. 3. refl. (Despre oameni) A-si stapani gesturile, miscarile. [< fr. controler].

CONTROLA vb. I. tr. 1. a exercita un control. 2. a domina, a supune, a tine sub control; a supraveghea. II. refl. (despre oameni) a-si stapani miscarile, manifestarile. (< fr. controler)

SIMPATIC, -A, simpatici, -ce, adj. 1. Care inspira simpatie; placut, atragator. 2. (Inv.) Care da dovada de simpatie, plin de simpatie. ♦ (Rar) Favorabil, avantajos. 3. (In sintagma) Cerneala simpatica = cerneala incolora, care devine vizibila numai la caldura sau prin tratarea cu diferite solutii speciale (si care se intrebuinteaza pentru a scrie texte secrete). 4. (Anat.; in sintagmele) Sistem nervos simpatic sau (substantivat) marele simpatic = sistem nervos format din ganglioni si din fibre nervoase care regleaza, sub controlul scoartei cerebrale, functiile glandelor si ale organelor interne. Ganglioni (sau nervi etc.) simpatici = ganglioni (sau nervi etc.) care fac parte din sistemul nervos simpatic. – Din fr. sympathique.

PREPUS2, -A, prepusi, -se, adj., s. m. 1. Adj. Adaugat, pus inainte; pus mai mare peste... 2. Adj. (Pop.) Banuit, suspectat. 3. S. m. (Jur.) Persoana care efectueaza acte juridice sau indeplineste o functie dupa directivele si sub controlul altei persoane. – V. prepune.

CONCORDAT, concordate, s. n. 1. Tratat incheiat de papa cu diferite state, pentru stabilirea statutului si privilegiilor bisericii catolice in respectivele state. 2. Contract incheiat sub controlul justitiei, intre un comerciant insolvabil si creditorii lui, prin care se acorda comerciantului reducerea sau amanarea platilor, spre a-i ingadui continuarea comertului. – Din fr. concordat.

NESUPRAVEGHEAT, -A, nesupravegheati, -te, adj. Care nu se afla sub supraveghere, sub control. – Ne- + supravegheat.

COMITENT, -A, comitenti, -te, s. m. si f. Persoana care incredinteaza cuiva un mandat prin care il imputerniceste sa savarseasca anumite acte sub controlul sau si dupa directivele sale. – Din it. committente, lat. commitens, -ntis.

SOCIALISM s. n. 1. Ansamblul doctrinelor social-politice care urmaresc reformarea societatilor umane prin desfiintarea proprietatii private asupra mijloacelor de productie si de schimb si punerea acestora sub controlul statului. ♦ Socialism stiintific = ansamblul conceptiilor marxist-leniniste privitoare la structura si dinamica proceselor trecerii omenirii de la oranduirea capitalista la oranduirea comunista. Socialism utopic = ansamblul conceptiilor socialiste care concep instaurarea oranduirii socialiste ca o cerinta a ratiunii, ca o concretizare a unui ideal moral. 2. (In teoria marxista) Oranduire sociala bazata pe exercitarea puterii politice de catre clasa muncitoare aliata cu celelalte clase si categorii sociale muncitoare, pe proprietatea sociala asupra mijloacelor de productie si pe realizarea retributiei potrivit principiului „de la fiecare dupa capacitati, fiecaruia dupa munca depusa”. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. socialisme, germ. Sozialismus.

SUPRAVEGHEA, supraveghez, vb. I. Tranz. A observa, a pazi cu grija, cu atentie, cu autoritate; a avea sub control. – Supra- + veghea (dupa fr. surveiller).

SUPRAVEGHEAT, -A, supravegheati, -te, adj. Care se afla sub supraveghere, sub control. – V. supraveghea.

COMPUTERIZAT, -A, computerizati, -te, adj. Cu activitate aflata sub controlul computerului. – V. computeriza.

controlAT, -A, controlati, -te, adj. Care se afla sub control. – V. controla.

A CONTROLA ~ez tranz. 1) A supune unui control. ~ camera. ~ caietul. 2) a tine sub control; a avea in dominatie. Statul ~eaza fortele armate. 3) (emotii, reactii, pasiuni etc.) A stavili printr-un efort de vointa; a infrana; a inabusi. /<fr. controler

PREPUS2 ~si m. jur. Persoana care efectueaza acte juridice sau indeplineste o functie sub controlul sau directivele altei persoane. /v. a prepune

A SCAPA scap 1. tranz. 1) (obiecte, lucruri) A lasa involuntar sa cada din mana. ◊ ~ din mana (pe cineva sau ceva) a) a pierde de sub control; b) a rata o ocazie sigura. ~ haturile din mana, a pierde initiativa intr-o actiune. 2) A lasa din neatentie sa iasa de sub control. ~ mieii din tarc. 3) A lasa sa se duca fara a fi folosit; a nu reusi sa prinda. ~ terenul. ~ momentul.~ ceva din vedere a uita, a neglija ceva. A nu ~ pe cineva (sau ceva) din ochi a tine sub continua observatie. A-i ~ cuiva ceva din vedere a nu observa. 4) (persoane, obiecte, lucruri) A scoate dintr-o situatie complicata; a salva; a izbavi. ~ de la moarte. 2. tranz. 1) A reusi sa se elibereze (de ceva jenant); a se debarasa; a se descotorosi; a se dezbara. ◊ ~ cu fuga a se salva fugind. ~ cu viata (sau cu zile) a-si salva viata dintr-o mare primejdie; a supravietui. ~ ca prin minune a scapa intr-un mod de necrezut. 2) A iesi din campul vizual sau din memorie. Titlul cartii imi scapa. /<lat. excappare

subprovincie, subprovincii, s.f. (inv.) diviziune administrativa a unei provincii aflata sub controlul fiscal si sub conducerea unui procurator.

ABATOR, abatoare, s.n. Loc special amenajat unde se sacrifica animalele in vederea obtinerii carnii, sub control sanitar-veterinar. – Din fr. abattoir.

ALUNECA, alunec, vb. I. Intranz. 1. A-si pierde echilibrul, calcand pe o suprafata lucioasa; (prin exagerare) a cadea, a se prabusi. Unul din caii trasurii aluneca si cazu (REBREANU). 2. A se deplasa de la locul unde era asezat. Paltonul i-a alunecat de pe umeri. 3. A se misca lin, fara a intampina vreo rezistenta; a se strecura, a patrunde. Aluneca garla intre salcii (IOSIF). ◊ Expr. A aluneca printre degete = a fi greu de prins, de gasit; a scapa de sub control. – Lat. lubricare.

MAGNA CHARTA LIBERTATUM, denumire a actului semnat de regele Angliei, Ioan Fara de Tara, la 15 iun. 1215. Impusa regelui de baronii, cavalerii si orasenii rasculati, M.C.L. stipula, in 63 de articole, limitarea autoritatii regale, care era trecuta sub controlul marii nobilimi si garantarea de privilegii pentru participantii la rascoala.

RICORDI, editura muzicala italiana, fondata la Milano (1808) din initiativa lui Giovanni Ricordi (1785-1855). A ingrijit aparitia integralelor Vivaldi, Rossini, Verdi si Puccini. Din 1994 a intrat sub controlul grupului german Bertelsmann.

BENEFICIU, beneficii, s. n. Castig, profit sau folos pe care-l are cineva din ceva; profit financiar al unei intreprinderi, reprezentand diferenta dintre veniturile realizate si cheltuielile ocazionate de acestea. ◊ Expr. sub beneficiu de inventar = in mod provizoriu, sub rezerva controlului ulterior. – Din fr. benefice, lat. beneficium.

SUPRAVEGHERE s. 1. v. pazire. 2. v. paza. 3. ur-marire. (Pus sub ~.) 4. observatie. (Pacient aflat sub ~ medicala.) 5. control. (Medicamentele se iau sub ~ medicala.) 6. v. monitorizare.

BENEFICIU, beneficii, s. n. Castig, profit sau folos pe care-l are cineva din ceva; venit net al unei intreprinderi socialiste. ♦ Beneficiu de inventar = dreptul mostenitorului de a nu-si lua raspunderea pentru datoriile unei succesiuni decat in limita averii mostenite. ◊ Expr. sub beneficiu de inventar = in mod provizoriu, sub rezerva controlului ulterior.- Fr. benefice (lat. lit. beneficium).

COMANDA s. 1. v. ordin. 2. conducere, sefie, (inv.) povata, povatuire. (Unitatea se afla sub ~ lui ...) 3. (TEHN.) control, reglaj. (~ intr-un sistem tehnic.)

NEcontrolAT, -A, necontrolati, -te, adj. 1. Care nu este supus controlului. 2. Care nu se afla sub dominatia, stapanirea cuiva. 3, (Despre gesturi, actiuni ale oamenilor) Care nu este sau nu poate fi dirijat. – Ne- + controlat.

FARMACEUTICA ~ci f. Ramura a medicinei care se ocupa cu studiul sub- stantelor medicamentoase (prepararea, pastrarea, controlul si distribuirea lor). [Sil. -ce-u-] /<fr. pharmaceutique

FRONTAL3 ~a (~i, ~e) mil. Care tine de front; propriu frontului. ◊ control ~ control efectuat pe un front larg (sub toate aspectele). /<fr. frontal

TRAPA s.f. 1. Usa orizontala cu care se acopera o deschizatura in podeaua unei scene etc. ♦ Capac rabatabil sau culisant care acopera o deschizatura in podeaua unei nave, a unui avion etc., permitand controlul diverselor piese si instalatii dispuse sub podea. ♦ Deschizatura pe care o acopera un asemenea capac. 2. Falsa acoperitura pusa la o capcana pentru prinderea in stare vie a animalelor. [< fr. trappe].

AGENT, -A I. s. m. f. reprezentant al unui stat, al unei institutii, intreprinderi etc. care indeplineste anumite insarcinari. ♦ ~ diplomatic = reprezentant al unui stat in alt stat in relatiile politice cu acesta; ~ economic = persoana fizica sau juridica care participa la viata economica a unei societati comerciale; ~ secret = cel care indeplineste o misiune secreta de informare; spion; ~ de circulatie = (sub)ofiter de politie cu indrumarea, supravegherea si controlul circulatiei pe drumurile publice. II. s. m. factor activ ce determina un anumit proces fizic, chimic etc. ♦ ~ patogen = microorganism care determina aparitia unui proces patologic; nume de ~ = substantiv, adjectiv care indica autorul actiunii unui verb; complement de ~ = subiectul logic al actiunii unui verb pasiv; propozitie completiva de ~ = propozitie care arata actiunea exprimata printr-un verb pasiv. (< fr. agent, lat. agens)

EXTAZ, extaze, s. n. 1. Stare psihica de mare intensitate, caracterizata prin suspendarea aparenta a contactului cu lumea inconjuratoare, imobilitate, scaderea controlului asupra propriei persoane, euforie, halucinatii etc., care apare sub influenta unor ritualuri si practici religioase. ♦ (Med.) Stare nervoasa in care bolnavul, urmarit de idei fixe si de exaltare mintala, este lipsit de senzatii si incapabil de miscari voluntare. 2. Admiratie profunda, netarmurita; adoratie, veneratie. – Din fr. extase.

DEFLATIE (‹ fr. {i}) s. f. 1. (EC.) Modalitate (cea mai drastica) de combatere a inflatiei prin reducerea masei monetare in circulatie, in scopul diminuarii cererii de consum. ◊ D. monetara = restrangere a circulatiei biletelor de banca. ◊ D. financiara = practicarea politicii excedentelor bugetare, achitarea datoriei publice fata de banca centrala. ◊ D. de credit = ridicare a nivelului dobanzilor si limitare a acordarii creditelor, controlul preturilor si al salariilor, sporirea nivelului impozitelor. 2. (GEOMORF.) Proces de indepartare, sub actiunea vantului, a materialului fin rezultat in urma coraziunii.

control ~oale f. 1) Examinare a unei activitati pentru a asigura buna ei desfasurare. A tine sub ~.Lucrare de ~ lucrare scrisa prin care se verifica periodic cunostintele elevilor sau ale studentilor. 2) Organ care are insarcinarea de a controla. ◊ Punct de ~ loc unde organele autorizate supravegheaza indeplinirea formalitatilor legale. 3) Verificare a propriilor manifestari; autocontrol. /<fr. controle

CORPORAL ~a (~i, ~e) Care tine de corp; propriu corpului; trupesc. ◊ Perchezitie ~a control efectuat asupra unei persoane pentru a descoperi daca nu ascunde ceva in haine sau sub ele. Pedeapsa ~a sanctiune prin care vinovatul era batut sau torturat. /<fr. corporel, lat. corporalis

LINOTIP (‹ fr. {i}; lat. linea „linie” + typos „caracter”) s. n. (Inv.) Masina de cules si turnat caractere tipografice sub forma de randuri monolite, cu suprafata de imprimare in relief. Este compus din: magazie de matrite, claviatura, mecanism de transport al matritelor, dispozitiv de turnare, pompa, roata de turnare si mecanisme de actionare, siguranta, control. L. a fost inventat de Ottwar Mergenthaler (S.U.A., 1884).

CAMERA ~e f. 1) Incapere in interiorul unei case; odaie. ~ mobilata. ◊ Muzica de ~ compozitie muzicala, executata de un numar redus de instrumente. 2) Incapere cu destinatie speciala. ~ de comanda. 3) Incapere speciala din care se efectueaza in mod automat controlul si conducerea functionarii unei centrale sau statiuni electrice. 4) Spatiu dintr-un dispozitiv, instalatie asemanatoare cu o odaie sau insasi instalatia, in care se produce un proces tehnic. ~ de luat vederi. ~ de combustie. 5) Tub de cauciuc in care se introduce aer sub presiune, avand diferite intrebuintari. ~a unei mingi. ~ de bicicleta. 6) Organ legislativ al parlamentului. /<it. camera, engl. camera, fr. camera