GOGOASA ~osi f. 1) Invelis protector din fire matasoase, rezultate din secretia unor insecte; cocon. ◊ ~ de matase invelis format din firul produs de viermele de matase. 2) Excrescenta sferica, aparuta pe frunzele sau crengile stejarilor sau ale altor plante. ◊ ~ de ristic excrescenta bogata in tanin, aparuta pe frunzele de stejar ca urmare a intepaturilor unor insecte. 3) Produs de patiserie, de forma sferica, preparat din aluat dospit si prajit in grasime sau in ulei. 4) mai ales la pl. fig. Vorba goala lipsita de temei real; minciuna. ◊ A insira la ~osi a spune verzi si uscate; a indruga. [G.-D. gogosii; Pl. si gogoase] /Orig. nec.

INSIRA, insir, vb. I. 1. Tranz. si refl. A (se) aseza in sir, a (se) alinia. 2. Tranz. A trece un fir prin margele, pentru a face un sirag; a face sirag. ◊ Expr. (Refl.) Insira-te (sau insir'te) margarite, formula prin care se arata ca un basm continua. 3. Refl. Fig. A se succeda, a se perinda. 4. Tranz. Fig. A expune, a povesti urmand un anumit sir de idei, de fapte etc.; a enumera. ◊ Expr. A insira mosi pe grosi (sau verzi si uscate) = a spune tot felul de lucruri fara importanta si fara o succesiune logica; a palavragi. 5. Tranz. A trece, rand pe rand, prin diferite locuri, situatii etc.; a lua la rand, la sir. – Din loc. adv. in sir.

A INDRUGA¹ indrug tranz. pop. 1) (cuvinte, propozitii etc.) A pronunta nedeslusit, confuz; a ingaima. 2) A vorbi mult si fara rost; a trancani; a palavragi; a flecari. ◊ ~ (la) verzi si uscate a spune baliverne. [Sil. in-dru-] /in + druga

A INSIRA insir tranz. 1) (diferite obiecte) A aseza in sir, in rand; a randui. ~ rufele (la uscat). 2) (margele, frunze de tutun) A pune pe un fir de ata, facand sirag. 3) (idei, fapte, evenimente) A numara sau a expune pe rand a enumera. ◊ ~ verzi si uscate a spune lucruri fara rost; a palavragi. 4) (obiecte) A imprastia in dezordine. /in + sir

A TURNA¹ torn tranz. 1) (substante lichide, pulverulente, granuloase) A face sa curga prin rasturnarea unui recipient (in, pe sau peste ceva); a varsa. ~ apa in pahar. ◊ ~ ulei pe rana a alina durerea cuiva. ~ gaz in foc a atata si mai tare spiritele. ~ cu galeata (sau ca din galeata) a ploua torential. 2) tehn. (obiecte) A obtine, varsand un amestec special intr-un tipar. ~ o statuie de bronz. 3) fam. A compune la repezeala. ~ o scrisoare. ◊ ~ la gogosi (sau verzi si uscate) a spune minciuni.4) fam.(persoane) A invinui de lucruri considerate reprobabile si tinute in taina, dandu-le in vileag cu intentii rele (in fata unor persoane sau a unor organe oficiale); a denunta; a pari; a declara. /<lat. tornare

BARFI, barfesc, vb. IV. Tranz. si refl. A (se) vorbi de rau; a (se) calomnia, a (se) defaima. ♦ Tranz. A scorni, a spune minciuni. Barfeau verzi si uscate (ISPIRESCU).

INDRUGA, indrug, vb. I. Tranz. 1. A toarce lana sau canepa in fire groase si putin rasucite, necesare pentru anumite tesaturi; p. ext. a toarce grosolan si in graba. 2. (Fam.) A pronunta nedeslusit cuvintele, a ingaima; a exprima prost ceva; a fi fara sir la vorba; p. ext. a vorbi fara rost, nimicuri. ◊ Expr. A indruga (la) verzi si uscate = a insira, a spune fleacuri, minciuni, vrute si nevrute. ♦ (Rar) A face ceva in pripa; a injgheba. – In + druga.

A TALALAI ~iesc intranz. pop. 1) A vorbi mult si fara rost; a spune vrute si nevrute; a indruga verzi si uscate; a flecari; a palavragi; a trancani; a liorbai. 2) A umbla fara nici un rost; a umbla brambura; a hoinari; a vagabonda. 3) A merge nesigur; a se balabani. /Din tala

TOCA, toc, vb. I. 1. Tranz. A taia in bucati foarte marunte. 2. Tranz. Fig. (Fam.) A cheltui fara chibzuiala, a risipi bani, averi. ♦ A duce pe cineva la ruina, obligandu-l la cheltuieli nechibzuite; a face pe cineva sa saraceasca. 3. Intranz., Tranz. A bate, a ciocani, a lovi. ♦ Fig. A flecari, a sporovai. ◊ Expr. A-i toca cuiva la ureche (sau la cap) sau a toca pe cineva la cap = a spune mereu acelasi lucru, a bate pe cineva la cap cu acelasi lucru, a plictisi. A toca la verzi si uscate sau a toca cate-n luna si-n soare = a vorbi mult si fara rost. 4. Intranz. A bate toaca. ◊ Expr. Unde popa nu toaca = foarte departe. ♦ (Despre o arma) A bubui la intervale dese; a pacani. ♦ (Despre pasari) A produce un zgomot caracteristic prin lovirea repetata a celor doua parti ale ciocului. – Din lat. *toccare.

verde¹ (~zi) adj. 1) Care este de culoarea frunzelor (ierbii, arbustilor, copacilor). ◊ A visa (a vedea sau a spune) cai ~zi pe pereti a-si imagina (sau a spune) lucruri neverosimile. 2) (in opozitie cu uscat) (despre plante) Care este proaspat; plin de seva. 3)(despre legume, fructe) Care inca nu s-a copt; neajuns la maturitate; necopt; crud; agurid. 4) (despre lemne) Care este taiat de curand; plin de seva inca; umed. 5) (despre piei) Care n-a fost inca prelucrat; netabacit; nedubit. 6) fig. (despre persoane) Care este bine facut; plin de puteri; voinic; viguros; puternic; robust; rezistent. /<lat. vir[i]dis