A ADORMI adorm 1. intranz. 1) A trece din starea de veghe la cea de somn. 2) bis. A inceta de a mai trai; a se stinge din viata; a muri; a raposa; a deceda; a se sfarsi. 2. tranz. 1) A face sa treaca de la starea de veghe la cea de somn. ~ un copil. 2) fig. A aduce in stare de liniste; a linisti; a potoli; a alina. ~ setea. /<lat. addormire

A APUNE pers. 3 apune intranz. 1) (despre astri) A se lasa spre sau dupa orizont; a asfinti; a cobori; a scapata. 2) fig. A ajunge intr-o stare inferioara celei precedente; a fi in declin; a decadea; a degenera; a regresa. 3) fig. A inceta de a mai trai; a se stinge din viata; a muri; a deceda; a raposa; a se sfarsi. /<lat. apponere

A CRAPA crap 1. tranz. 1) (obiecte) A desface printr-o taietura adanca si lunga; a spinteca. 2) (usi, ferestre, ochii etc.) A deschide putin. 2. intranz. 1) (despre invelisuri, textile, haine) A se rupe partial prin intindere; a pocni; a plesni. 2) (despre obiecte de piele, buze etc.) A capata crapaturi (din cauza gerului, vantului, caldurii etc.); a plesni. ◊ Crapa lemnele (sau pietrele) de ger e ger mare. A-i crapa (sau plesni) cuiva obrazul de rusine a fi cuprins de o rusine mare; a-i fi foarte rusine. 3) (despre muguri, boboci) A incepe sa se desfaca; a se despica. 4) depr. A inceta de a mai trai; a se stinge din viata; a muri; a raposa; a deceda. 5) pop. A manca repede si cu lacomie; a infuleca. /<lat. crepare

A DECEDA pers. 3 ~eaza intranz. (despre persoane) A inceta de a mai trai; a se stinge din viata; a se sfarsi; a muri; a raposa; a sucomba. /<fr. deceder, lat. decedere

A MURI mor intranz. 1) A inceta de a mai trai; a se stinge din viata; a se sfarsi; a deceda; a raposa; a sucomba. ◊ ~ dupa cineva (sau dupa ceva) a tine foarte mult la cineva (sau la ceva); a suferi foarte tare pentru cineva (sau ceva). ~ de foame a) a fi foarte flamand; b) a fi foarte sarac. ~ de dor (frica, tristete) a fi covarsit de dor (frica, tristete). ~ cu zile a muri inainte de vreme (in imprejurari nefaste sau neglijand o boala). A trage sa moara a fi in agonie; a fi pe patul de moarte. 2) (despre plante) A pierde cu totul seva (de seceta, de frig etc.); a se usca; a pieri. 3) fig. A inceta de a mai fi perceput cu organele de simt; a disparea treptat; a se pierde. 4) fig. A inceta de a mai exista (printr-o evolutie lenta); a ajunge in declin; a apune. Civilizatie, limba care moare. /<lat. moriri

A RAPOSA ~ez intranz. (despre per-soane) A inceta de a mai trai; a se stinge din viata; a se sfarsi; a muri; a deceda; a sucomba. /<lat. repausare

A SE SFARSI ma ~esc intranz. 1) A ajunge pana la capat; a se incheia; a se ispravi; a se termina. 2) A avea drept sfarsit; a se incheia; a se termina. 3) A pierde forta si energia ajungand intr-o stare de slabiciune totala; a nu avea puteri; a se epuiza; a se extenua; a se consuma; a se istovi. 4) (despre persoane) A inceta de a mai trai; a se stinge din viata; a muri; a deceda; a raposa. /<sl. suvurusiti, svrusiti

A SUCOMBA pers. 3 sucomba intranz. livr. 1) A suferi o infrangere intr-o lupta. 2) A inceta de a mai trai; a se stinge din viata; a muri; a deceda; a se sfarsi; a raposa. /<fr. succomber, lat. succumbere

PETRECANIE ~i f. inv. 1) Conducere a unui mort la groapa; inmormantare. 2) stingere din viata; moarte. ◊ A-i face cuiva de ~ a) a omori pe cineva; b) a bate tare pe cineva. 3) reg. fam. Petrecere mare si vesela; chef. [G.-D. petrecaniei] /petrecere + suf. ~anie

A SE SAVARSI ma ~esc intranz. inv. a se stinge din viata; a muri. /<sl. suvrusiti

SFARSIT ~uri n. 1) Partea cu care se termina sau se incheie ceva. ~ul drumului. ◊ In ~ in cele din urma. La ~ la urma. A se apropia de ~ a fi aproape pe terminate. Fara ~ a) care nu se termina niciodata; b) mereu; intruna; tot timpul. 2) Element morfologic variabil care se adauga la tema cuvintelor flexibile pentru a exprima forme sau paradigme flexionare; terminatie; desinenta. 3) stingere din viata; moarte. ◊ A-si da obstescul ~ a muri. /v. a sfarsi

EXTINCTIE s. f. stingere, slabire (a unei actiuni, oscilatii etc.) ◊ micsorare, anulare a intensitatii unui fascicul de lumina. ◊ (fig.) stingere a vietii, moarte. (< fr. extinction, lat. exstinctio)

SOMNOROS, -OASA, somnorosi, -oase, adj., s. f. I. Adj. 1. Caruia ii este somn; ametit, toropit de somn; adormit. ♦ (Adesea substantivat) Caruia ii place sa doarma mult. 2. Fig. Lipsit de vioiciune, de vigoare, de intensitate, de stralucire; fara viata, slab, sters, stins. II. S. f. (Bot.) 1. Planta erbacee cu flori albe, cu frunzele si fructele acoperite cu peri aspri (Laserpitium prutenicum). 2. Pidosnic. [Var.: (reg.) somnuros, -oasa adj.] – Somn² + suf. -uros.

PETRECANIE s. v. benchetuiala, chef, dece-dare, deces, disparitie, existenta, ingropare, ingropat, inhumare, inmor-mantare, moarte, ospat, petrecere, pieire, praznic, prapadire, praznuire, raposare, sfarsit, stingere, sucombare, trai, viata, zile.

PETRECERE s. v. comportament, comportare, conduita, decedare, deces, disparitie, existenta, ingropare, ingropat, inhumare, inmormantare, moarte, pieire, prapadire, purtare, raposare, sfarsit, stingere, sucombare, trai, viata, zile.

MOCNIT, -A, mocniti, -te, adj. 1. (Despre foc; adesea adverbial) Care arde inabusit, infundat, fara flacara; care este pe punctul de a se stinge. 2. Fig. Care lancezeste, care este fara viata, inactiv. 3. Fig. Retinut vreme indelungata (dar gata oricand sa izbucneasca); tacut, posomorat. 4. Care (pare ca) ascunde o amenintare (gata sa se declanseze). 5. (Despre vreme, atmosfera) Innorat, mohorat. ♦ (Despre ploaie) Incet si potolit, dar persistent. – V. mocni.

MURI, mor, vb. IV. Intranz. 1. A inceta de a mai trai, de a mai fi in viata; a raposa, a deceda, a sucomba, a expia. ◊ Expr. A muri cu zile = a deceda in urma unei boli insuficient ingrijite sau in imprejurari^[1] neprevazute. ♦ (Prin exagerare) A suferi foarte tare, a se simti covarsit de o durere, de un sentiment etc. ♦ (Cu determinari introduse prin prep. „dupa”) A tine foarte mult la cineva sau la ceva, a-i placea nespus, a iubi cu patima. 2. (Despre plante) A se usca, a se vesteji. 3. Fig. A inceta de a mai fi vazut sau auzit; a se pierde treptat, a se stinge. – Lat. moriri.