sechestru (-re), s. n. – Sigilarea bunurilor debitorului, confiscare. – Mr. sucrestu. Fr. sequestre, in mr. din it. sequestro, cf. tc. sekuestro. – Der. sechestra, vb. (a pune sechestru, a confisca), din fr. sequestrer.

SECHESTRA, sechestrez, vb. I. Tranz. a pune sechestru asupra unor bunuri aflate in litigiu sau apartinand unui debitor (ca masura de asigurare sau de incasare silita a datoriei). ♦ A retine o persoana cu forta si in mod ilegal. [Var.: (inv.) secfestra vb. I] – Din fr. sequestrer, lat. sequestrare.

CUSTODE, custozi, s. m. 1. Persoana insarcinata cu paza si cu pastrarea unor bunuri (mobile). Custode de biblioteca. ♦ (Jur.) Persoana insarcinata cu paza unui obiect pus sub sechestru. 2. Cuvant sau silaba insemnata pe ultima pagina a fiecarei coli sau pe fiecare pagina, in partea dreapta sub ultimul rand, si repetata la inceputul paginii urmatoare, pentru a arata ordinea colilor si a paginilor manuscriselor. – Din fr. custode, lat. custos, -odis.

CUSTODIE, custodii, s. f. Paza, pastrare (si administrare) a unui obiect (pus sub sechestru). – Din lat. custodia. Cf. sl. kustodija.

CUSTODIE f. Pastrare sau paza a unor obiecte puse sub sechestru. [Art. custodia; G.-D. custodiei; Sil. -di-e] /<lat. custodia

SECHESTRA vb. I. tr. 1. A pune (sub) sechestru. ♦ A retine pe cineva cu forta, ilegal. 2. A izola in caz de boala infectioasa. ♦ A detasa un sechestru osos. [Var. secfestra vb. I. / < fr. sequestrer, cf. lat. sequestrare].

SECHESTRARE s.f. Actiunea de a sechestra si rezultatul ei; punere de sechestru. [< sechestra].

CUSTODE s.m. 1. Cel care pazeste sau pastreaza un lucru care i-a fost incredintat. ♦ Persoana insarcinata cu paza unui obiect pus sub sechestru. 2. Cuvant sau silaba insemnata pe ultima pagina a fiecarei coli sau pe fiecare pagina, in partea dreapta sub ultimul rand, si repetat la inceputul paginii urmatoare pentru a arata ordinea colilor si a paginilor manuscriselor. [Pl. -ozi. / cf. fr. custode, lat. custos, -odis – pazitor].

SECHESTRA vb. tr. 1. a pune (sub) sechestru. ◊ a retine pe cineva cu forta, ilegal. 2. a detasa un sechestru osos. (< fr. sequestrer, lat. sequestrare)

sechestru s. (JUR.) 1. (pop.) zalog, (inv.) zebereala. (I-a pus ~ pe bunuri.) 2. poprire. (~ pe o suma de bani.)