EXAMEN, examene, s. n. 1. Mijloc de verificare si de apreciere a cunostintelor dobandite de elevi, de studenti, de candidati pentru ocuparea unui loc, a unui post etc. ◊ Examen de diploma = examen sustinut in fata unei comisii speciale, dupa absolvirea unei institutii de invatamant superior, in vederea obtinerii diplomei. ♦ Proba, incercare prin care se verifica trainicia, temeinicia unui lucru, a unei situatii etc. 2. Cercetare amanuntita a unui lucru sau a unei fiinte, in vederea ajungerii la o justa cunoastere a lor. ◊ Examen medical = cercetare de catre medic a unui bolnav pentru a pune diagnosticul si pentru a stabili tratamentul. [Pr.: eg-za-] – Din fr., lat. examen.

EXAMINA, examinez, vb. I Tranz. 1. A cerceta, a studia amanuntit ceva sau pe cineva. ♦ A cerceta un bolnav pentru a pune diagnosticul si pentru a stabili tratamentul. 2 A supune un elev, un student, un candidat la un post etc., la o proba de verificare si de apreciere a cunostintelor; a asculta; a chestiona, a intreba. [Pr.: eg-za-] – Din fr. examiner, lat. examinare.

A EXAMINA ~ez tranz. 1) (elevi sau studenti) A supune unui examen oral; a intreba; a interoga; a asculta. 2) (lucruri, situatii etc.) A privi cu atentie (pentru a cunoaste mai bine); a cerceta; a studia. 3) (bolnavi) A cerceta pentru a pune diagnosticul si pentru a stabili tratamentul. /<fr. examiner, lat. examinare

CONSULT¹, consulturi, s. n. Consfatuire intre doi sau mai multi medici, pentru a pune diagnosticul unui bolnav si a stabili tratamentul indicat. – Lat. lit. consultum.

HEMOdiagnostic, hemodiagnostice, s. n. diagnostic pus in urma studierii analizelor sangelui. [Pr.: -di-ag-] – Din fr. hemodiagnostic.

PATOGNOMONIC, -A, patognomonici, -ce, adj. (Despre simptome, semne) Care este caracteristic unei boli, pe baza caruia se poate pune diagnosticul. – Din fr. pathognomonique.

BOALA s. 1. (MED.) afectiune, maladie, (rar) rau, suferinta, (livr.) morb, (pop.) betesug, patima, vatamare, (inv. si reg.) neputinta, (reg.) betegie, betejeala, (inv.) lancezime, langejune, langoare, morbiciune, patimire. (a pune diagnosticul unei ~.) 2. (MED.) boala lui Addison = diabet bronzat; boala lui Bazedow = bazedov, gusa exoftalmica; boala lui Hodgkin v. limfogranulomatoza maligna; boala lui Nicolas-Favre = limfogranulomatoza inghinala subacuta; boala lui Pierre Marie si Marinescu v. acromegalie; boala lui Recklinghausen v. osteoza fibrochistica; boala papagalilor = psitacoza; boala Rustitki-Kahler v. mielom; boala somnului = encefalita letargica; boala mintala v. nebunie; boala venerica = (pop.) boala lumeasca. 3. (MED. VET.) boala lui Carre = (pop.) jigaraie, jigodie, rapan.

A diagnosticA ~chez tranz. (boli) A recunoaste punand diagnosticul. [Sil. di-ag-] /<fr. diagnostiquer

DIAGNOSTICA vb. I. tr. a pune diagnosticul unei boli. [Pron. di-ag-. / < fr. diagnostiquer].

HEMOdiagnostic s.n. diagnostic pus in urma studierii analizelor de sange. [< fr. hemodiagnostic].

AUTODIAGNOZA s. f. diagnostic pus de bolnavul insusi. (dupa engl. autodiagnosis)

RADIOdiagnostic s.n. diagnostic medical pus pe baza de examinare radiologica. [Cf. fr. radiodiagnostic].

diagnosticA cv. tr. a pune un diagnostic (1). (< fr. diagnostiquer)

RADIOdiagnostic s. n. diagnostic medical pus pe baza de examinare radiologica. (< fr. radiodiagnostic)

AUTOdiagnosticA, autodiagnostichez, vb. I. Refl. A-si pune singur un diagnostic. [Pr.: a-u-to-di-a-] – Auto¹- + diagnostica.

FIXARE s. 1. fixat, imobilizare, intepenire, pironire, prindere, tintuire, (rar) pecetluire. (~ in cuie a unui obiect.) 2. v. asamblare. 3. agatare, prindere. (~ vitei de vie de araci.) 4. v. amplasare. 5. v. stabilire. 6. (fig.) gravare, imprimare, intiparire, pecetluire, sapare. (~ acestor cuvinte in memorie.) 7. v. stabilizare. 8. hotarare, precizare, punere, stabilire. (~ unui nou termen.) 9. determinare, precizare, stabilire, statornicire. (~ datei exacte a evenimentului.) 10. precizare, punere, stabilire. (~ unui diagnostic.) 11. v. calculare. 12. v. consfintire.

PRECIZARE s. 1. v. stabilire. 2. v. mentionare. 3. v. indicare. 4. v. indicatie. 5. v. prevedere. 6. v. determinare. 7. fixare, punere, stabilire. (~ unui diagnostic.) 8. v. stabilire. 9. v. profilare. 10. v. lamurire.

AUTOdiagnosticA vb. I. intr. A-si pune singur un diagnostic. [Et. incerta].

FIXA vb. 1. a imobiliza, a intepeni, a pironi, a prinde, (reg.) a protapi. (A ~ ceva in cuie.) 2. a prinde, a pune. (~ olanele pe casa.) 3. a intepeni, a pecetlui. (~ piatra pe mormant.) 4. v. asambla. 5. a se agata, a se prinde. (Vita de vie se ~ de araci.) 6. v. amplasa. 7. v. stabili. 8. v. posta. 9. v. atinti. 10. a-i ramane, (fig.) a se grava, a se imprima, a se intipari, a se pecetlui, a se sapa, (inv. fig.) a se tipari. (Cuvintele lui i s-au ~ in constiinta.) 11. v. ordona. 12. v. alege. 13. v. institui. 14. v. stabiliza. 15. a determina, a hotari, a preciza, a stabili, a statornici, (inv.) a defige, a insemna, a statori. (A ~ un nou termen.) 16. a preciza, a pune, a stabili. (A ~ un diagnostic.) 17. v. calcula. 18. a determina, a preciza, a stabili, a statornici. (Cum ati ~ concentratia vinului?) 19. v. consfinti.

PRECIZA vb. 1. v. arata. 2. v. indica. 3. v. mentiona. 4. a consemna, a inregistra, a mentiona, a specifica. (Cronica ~ acest eveniment.) 5. v. prevedea. 6. v. marca. 7. v. determina. 8. v. fixa. 9. a fixa, a pune, a stabili. (A ~ un diagnostic.) 10. v. stabili. 11. v. profila. 12. v. lamuri.

SEROdiagnostic s.n. (Med.) diagnostic al unor boli infectioase, constand in a pune in contact serul bolnavului cu microbul respectiv. [< fr. serodiagnostic].