AGONISI, agonisesc, vb. IV. Tranz. A dobandi, a castiga prin munca. ♦ A strange, a pune deoparte; a economisi. – Din ngr. agonizome (aor. agonisthika) „a lupta”.

OPRI, opresc, vb. IV. 1. Tranz. A intrerupe (brusc) o miscare, o actiune, un proces, un fenomen in desfasurare, a face sa inceteze, sa stea pe loc; a stavili, a curma. ♦ Refl. A conteni, a inceta, a stagna. 2. Intranz. si refl. A sta pe loc; p. ext. a intarzia, a poposi, a zabovi. ♦ Tranz. A intrerupe din mers o fiinta, un vehicul; a face sa stea pe loc. ◊ Expr. A opri calea (cuiva) sau a-i fi oprita calea = a sta in calea cuiva; a impiedica pe cineva (din drum). ♦ Tranz. A retine (prin rugaminti) pe cineva undeva, a-l determina sa ramana. ♦ Tranz. A retine cu forta, a sechestra; a aresta. 3. Tranz. A retine pentru sine, a pune deoparte, a-si insusi un obiect, o valoare etc. ♦ A rezerva, a retine (pentru mai tarziu) locuri, bilete etc. 4. Refl. A se aseza (temporar), a se stabili, a se fixa undeva. ♦ A-si indrepta ochii, privirea, atentia etc. asupra unui lucru, asupra unei probleme etc.; a se concentra asupra unui punct, asupra unei chestiuni etc. care merita atentie; a insista. 5. Tranz. A impiedica de la o actiune, a nu ingadui, a nu permite; a interzice. ♦ Refl. A se stapani, a se infrana, a se abtine de la ceva. [Imper. sg. si: (reg.) oprea] – Din sl. opreti.

REZERVA, rezerv, vb. I. Tranz. A pastra ceva pentru cineva sau pentru ceva; a pune deoparte, a retine, a opri. (Refl.) Ma rezerv pentru banchet. ◊ Expr. A-si rezerva dreptul = a-si pastra pentru sine dreptul de a... ♦ (Mai ales la pasiv) A atribui, a destina exclusiv (sau special) unei persoane sau unui grup. ♦ A destina (exclusiv) pentru un anumit scop. ♦ Fig. A harazi, a meni. – Din fr. reserver.

REZERVA s.f. 1. Cantitate (de bunuri) pusa deoparte pentru a fi folosita mai tarziu; depozit. ◊ Rezerva succesorala = parte dintr-o avere succesorala de care testatorul nu poate dispune liber, fiind rezervata de drept unor anumiti mostenitori. ♦ (Fig.; mai ales la pl.) Posibilitati. ◊ Rezerve interne = totalitatea posibilitatilor existente intr-o intreprindere, a caror descoperire si folosire permit realizarea unor cantitati sporite de produse. ♦ Cantitate de substante minerale utile continute intr-un zacamant. 2. Camera de spital unde se interneaza un singur bolnav. 3. Parte din armata chemata sub arme numai in timp de razboi sau in mod exceptional in timp de pace; trupe neangajate in lupta, pastrate pentru a interveni la nevoie. ♦ (Sport) Jucator care poate inlocui la nevoie pe unul dintre jucatorii angajati in competitie. 4. Motiv de indoiala, obiectie. ◊ Fara rezerva = fara retinere, in intregime. ♦ (Fig.) Prudenta, cumpatare, masura; discretie; (p. ext.) raceala, indiferenta, jena. [< fr. reserve < reserver – a pune deoparte].

agonisi (-sesc, -it) vb. – 1. (Inv.) A munci, a trudi. – 2. A obtine, a cistiga. – 3. A economisi, a pune deoparte. -Mr.agunisescu, agunisire „a munci”, megl. angunises, a(n)gunisiri „ a se grabi”. Mgr. ἀγωνίξομαι, aorist ἀγώνισα „a lupta” (Roesler 563; DAR), de unde provin si it. agognare „a dori amarnic”, si in toate limbile romanice, agonia (rom. agonie, s. f., din fr.; agoniza, vb.; agonistic, adj.). – Der. agoniseala, s. f. (munca; cistig, bunuri); agonisita, s. f. (cistig, economii); agonisitor, adj. (muncitor; care cistiga bine prin munca).

noji¹, nojesc, vb. IV (reg.) 1. a lega tare, vartos. 2. (refl.; despre sange) a se inchega. 3. a pune deoparte; a economisi. 4. a prospera, a progresa. 5. a creste.

IZOLA vb. I. 1. tr. A da, a pune deoparte, a separa de ceea ce inconjura. ♦ A impiedica trecerea unei forme de energie in alta sau a unor substante dintr-un mediu (sau dintr-un corp) in altul cu ajutorul unei materii izolante. 2. tr., refl. A (se) indeparta de viata sociala. [< fr. isoler, it. isolare].

ADUNA, adun, vb. I. 1. Tranz. A strange la un loc ceea ce se afla raspandit, imprastiat, risipit; a ridica de pe jos. 2. Tranz. A aduna din toate partile; a strange, a concentra. 3. Tranz. A culege (alegand de ici si de acolo). 4. Tranz. a pune deoparte bani sau alte bunuri materiale; a agonisi. 5. Tranz. (Mat.) A totaliza mai multe numere intr-unul singur. 6. Tranz. si refl. A (se) strange la un loc, formand un grup. ◊ Expr. (Tranz.) Parca a tunat si i-a adunat, se zice despre oameni foarte deosebiti unii de altii stransi la un loc. ♦ A (se) ingramadi, a (se) ghemui. – Lat. adunare.

A ADUNA adun tranz. 1) A face sa se adune. 2) A aduce din mai multe parti punand laolalta; a strange. ~ lemne. ~ mere. 3) (bani, avere) A dobandi prin munca asidua (punand deoparte); a agonisi; a strange. 4) mat. (numere) A supune operatiei de adunare. /<lat. adunare

A AGONISI ~esc tranz. (bani, avere) A dobandi prin munca asidua (punand deoparte); a aduna; a strange. /<gr. agonizo

A OPRI ~esc tranz. 1) A face sa se opreasca. 2) a pune deoparte (pentru sine sau pentru altcineva). 3) (despre legi, reguli, dispozitii etc.) A pune sub interdictie; a interzice. [Sil. o-pri] /<sl. opreti

REZERVAT, -A adj. 1. Oprit, pastrat, pus deoparte. 2. (Despre oameni; despre sentimente etc.) Retinut, discret, prudent. [Cf. fr. reserve].

ADUNA, adun, vb. I. I. 1. Tranz. A strange la un loc ceea ce se afla raspandit, imprastiat, risipit; a ridica de pe jos. 2. Tranz. A aduce din toate partile; a strange, a concentra. 3. Tranz. si refl. A (se) ingramadi, a (se) ghemui. In ochii mei lacrimi s-aduna (COSBUC). 4. Tranz. A culege (alegand de ici si de colo). Merg s-adune Mure fetele (COSBUC). 5. Tranz. a pune deoparte bani sau alte bunuri materiale; a agonisi. II. Tranz. A totaliza mai multe numere intr-unul singur. III. Tranz. si refl. A (se) apropia unii de altii; a (se) strange formand un singur grup. ◊ Expr. (Tranz.) Parca a tunat si i-a adunat, se zice despre oameni foarte deosebiti unii de altii stransi la un loc. ♦ Refl. A se intalni, a veni deseori in contact cu altii. – Lat. adunare.

PASTRA, pastrez, vb. I. Tranz. 1. A tine la loc sigur, pazind cu grija, a pune bine; a tine in buna stare, a avea grija, a pune bine; a tine in buna stare, a avea grija de...; a tine in posesiunea sa. ♦ Spec. A conserva alimentele in buna stare, ferindu-le de alterare. ♦ A respecta, a nu calca, a nu viola (legi, norme de conduita, angajamente etc.) 2. A mentine, a face sa dureze. ◊ Loc. vb. A pastra tacere(a) = a tacea; a nu se destainui. ◊ Expr. A (-si) pastra calmul (sau sangele rece) = a ramane calm. A pastra amintirea (cuiva sau a ceva) sau a pastra (pe cineva sau ceva) in amintire (sau in inima, in minte, in suflet) = a) a nu uita niciodata (pe cineva sau ceva); b) a oglindi, a reflecta (ceva din trecut). ♦ Refl. A ramane, a se mentine. 3. A nu divulga, a nu destainui (secrete, taine etc.). 4. A pune ceva deoparte, a-si rezerva pentru alta ocazie sau pentru un anumit scop. – Din bg. pastrja.

OCOLI, ocolesc, vb. IV. 1. Tranz. si intranz. A strabate o distanta facand un ocol; a merge de jur-imprejur, a inconjura. ♦ (Pop.) A cutreiera, a colinda. ♦ Tranz. A evita sa atingi sau sa lovesti pe cineva sau ceva, ferindu-te intr-o parte, facand un mic ocol. ♦ Intranz. Fig. A spune ceva cu inconjur, a divaga. ◊ Loc. adv. Pe ocolite = pe departe, indirect. ♦ Tranz. A evita sa intalnesti pe cineva sau ceva. ♦ Tranz. Fig. A lasa ceva (in mod intentionat) deoparte; a ignora. 2. Tranz. (Inv. si pop.) A pune gard imprejurul unui loc; a imprejmui, a ingradi. ♦ Fig. (Inv. si reg.) A apara, a proteja, a ocroti. ♦ (Inv. si reg.) A incercui din toate partile, a impresura, a asedia. – Din ocol.