PRINDE, prind, vb. III. I. 1. Tranz. A apuca ceva sau pe cineva cu mana, cu ajutorul unui instrument etc. ◊ Expr. Parca (l-)a prins pe Dumnezeu de (un) picior, se spune cand cineva are o bucurie mare, neasteptata. ♦ (Despre animale) A apuca cu dintii, cu ghearele. ♦ A fixa, imobilizand. 2. Tranz. Fig. A lua cunostinta de ceva (cu ochii, cu urechea, cu mintea); a percepe. ◊ Expr. (Intranz.) A prinde de veste = a observa, a remarca, a afla ceva, a baga de seama (din timp). 3. Refl. A-si inclesta mana sau mainile pe ceva pentru a se sprijini, pentru a se agata. 4. Refl. recipr. A se lua de mana cu cineva (pentru a forma o hora, pentru a dansa). 5. Tranz. A cuprinde pe cineva cu mainile, cu bratele. II. Tranz. 1. A ajunge din urma (si a imobiliza) pe cineva sau pe ceva care se misca, alearga; a captura (un fugar, un raufacator, un inamic). ♦ A pune mana (sau laba) pe un animal. 2. A surprinde pe cineva asupra unei fapte (reprobabile) savarsite pe ascuns; a descoperi pe cineva cu o vina, cu o neregula. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) cu minciuna = a descoperi ca cineva a mintit. ♦ A incurca pe cineva cu vorba, a-l face sa se incurce in raspunsuri (incercand sa ocoleasca adevarul). 3. A ajunge in ultima clipa spre a mai gasi o persoana, un vehicul etc. care sunt gata de plecare. ◊ Expr. A prinde momentul (sau ocazia, prilejul) = a gasi, a nu lasa sa scape momentul (sau prilejul) favorabil. A nu-l prinde pe cineva vremea in loc = a fi ocupat tot timpul, a nu sta nici o clipa neocupat. ♦ (Despre fenomene ale naturii, evenimente etc.) A surprinde. 4. Fig. (Despre stari fizice sau sufletesti) A cuprinde (pe neasteptate); a coplesi. ♦ A absorbi. III. 1. Tranz. A fixa ceva prin legare, coasere sau agatare. ♦ Refl. A ramane fixat sau agatat (de sau in ceva). ♦ Fig. A inregistra, a fixa si a reda prin mijloace artistice aspecte din lumea inconjuratoare. 2. Tranz. A inhama; a injuga. 3. Refl. A se lega, a se asocia cu cineva (in calitate de...). 4. Refl. si tranz. (Pop.) A (se) angaja, a (se) tocmi intr-o slujba. 5. Refl. A se angaja, a se invoi la ceva; a accepta, a primi. ◊ Expr. A se prinde chezas (pentru cineva) = a garanta (pentru cineva). ♦ Refl. recipr. A se lua cu cineva la intrecere, a se masura, a rivaliza. ♦ Refl. recipr. A face un pariu cu cineva, a pune ramasag. IV. 1. Refl. A se lipi de ceva sau de cineva. ◊ Expr. A nu se prinde lucrul de cineva, se spune cand cineva nu are chef sa lucreze. ♦ Fig. (Despre privire, ochi) A se opri, a se fixa, a se pironi asupra cuiva sau a ceva. ♦ Refl. si tranz. A (se) impreuna, a (se) imbina formand un tot, a (se) suda. 2. Tranz. (Despre imbracamintea cuiva; p. ext. despre gesturi, atitudini etc.) A-i sedea cuiva bine, a i se potrivi. 3. Refl. (Despre mancare; in expr.) A se prinde de cineva = a-i prii cuiva, a se asimila. V. 1. Tranz. A incepe sa... ◊ Expr. (Refl. recipr.) A se prinde (cu cineva) la vorba = a) a incepe sa discute (cu cineva); b) a se intelege (unul cu altul), a cadea de acord sa... 2. Refl. (Pop.) A se apuca de o treaba, a se porni la lucru. VI. 1. Tranz. A obtine, a capata, a dobandi. ◊ Expr. (Fam.) A prinde carne (sau seu) = a se ingrasa. A prinde minte sau (intranz.) a prinde la minte = a castiga experienta, a se face om de treaba. A prinde viata = a) a capata putere, tarie; a se inviora; b) a incepe sa se realizeze, sa fie pus in practica. A prinde inima sau (intranz.) a prinde la inima = a capata curaj, a se imbarbata. ♦ Fig. A-si insusi o cunostinta, o deprindere etc., a invata (de la altul). 2. Intranz. si refl. A se dezvolta dupa transplantare, a creste. ◊ Expr. (Tranz.) A prinde radacini (sau radacina) = a se fixa intr-un loc, a capata stabilitate, forta, putere. VII. Refl. Fig. (Fam.) A fi crezut, a fi luat drept adevarat, bun, valabil. VIII. Refl. (Despre lapte; p. ext. despre alte substante) A se coagula, a se inchega. [Prez. ind. si: (pop.) prinz. – Perf. s. prinsei, part. prins] – Lat. pre(he)ndere.

OM oameni m. 1) Fiinta sociala inzestrata cu ratiune si cu vorbire articulata, capabila sa-si confectioneze unelte de munca, cu ajutorul carora poate transforma realitatea in care traieste. ~ onest. ~ in varsta. ◊ Ca oamenii cum trebuie, cum se cuvine; omeneste. ~ ca toti oamenii om normal, care nu se deosebeste de altii. ~ bun (sau de omenie) om cumsecade, blajin, cinstit, ospitalier. ~ de lege jurist. ~ de stat persoana care reprezinta puterea de stat. ~ de stiinta savant. A face (pe cineva) ~ a) a da (cuiva) o educatie buna; a contribui la instruirea cuiva; b) a face (cuiva) o situatie; a aranja (pe cineva) in viata. A se face ~ a) a prinde la minte; a se cuminti; b) a deveni bogat; a imbogati; a se instari. 2) Persoana ca intruchipare a unor calitati morale si intelectuale. ◊ ~ mare a) om ilustru; personalitate marcanta; b) persoana matura. (A fi) un ~ si jumatate (a fi) inzestrat cu calitati (morale) exceptionale. A fi din oameni a-si trage originea din oameni gospodari, cumsecade. ~ de paie om fara principii de care profita cineva, pentru a-si atinge anumite scopuri; marioneta. 3) pop. Persoana de s*x masculin; barbat. 4) Persoana de s*x masculin casatorita, luata in raport cu femeia ce i-a devenit sotie; sot; barbat. 5) Persoana de incredere. ◊ A avea ~ul sau (undeva) a avea o persoana (undeva) care poate acorda un ajutor la nevoie. 6) ist. Persoana aflata intr-o slujba oficiala. ◊ ~ domnesc slujbas insarcinat cu executarea hotararilor domnitorului. 7) Constelatia boreala Hercule. [G.-D. omului] /<lat. h**o

apercep, -ut, a -cepe v. tr. (dupa fr. apercevoir, a zari, d. lat. ad, la, si percipere, a percepe, a pricepe). Pricep, prind cu mintea (o ideie).

INMUGURI, pers. 3 inmugureste, vb. IV. Intranz. A face muguri; a muguri, a incapusi. ♦ Fig. (Despre idei, solutii etc.) A lua nastere, a prinde contur in mintea cuiva. – In + mugur.

colarez si -et n., pl. inuz. uri (vgr. kollyris, -idos, dim. d. kollyra, azima, turta, kolla, clei; lat. kollyrida. V. coala). Sud (si Cov. Pt.). Taietei [!] ferti [!] in lapte. (Se poate face si cu trahana ori cu faina fearta). – Pe la Olt -arez (in Bz. -arezi), m. pl.), creier, minte (iron.): a prins colarez la cap. V. ciulama.

SESIZA vb. I. tr. 1. A prinde, a patrunde cu mintea; a observa, a descoperi. ♦ refl. A lua cunostinta, a tine seama (de ceva). 2. A incunostinta, a arata (ceva) unei autoritati; a se adresa justitiei. [Var. sezisa vb. I. / dupa fr. saisir].

comprehensiv, -a adj. (lat. comprehensivus). Care cuprinde sau prinde multe: ideie, minte comprehensiva.

INCHEGA, incheg, vb. I. 1. Refl. si tranz. A se face sau a face sa devina cheag; a (se) coagula. ◊ Expr. (Tranz.) minte de incheaga apele = minte foarte tare. ♦ Refl. (Rar) A se strange la un loc, a se uni, a se lipi trainic (cu ceva sau unul cu altul). 2. Refl. Fig. A prinde contur, a se forma, a lua fiinta. – Lat. in-coagulare.

MINCIUNA, minciuni, s. f. 1. Denaturare intentionata a adevarului avand de obicei ca scop inselarea cuiva; neadevar. ◊ Expr. A da (sau a face) (pe cineva) de minciuna sau a prinde (pe cineva) cu minciuna = a dovedi ca cineva a spus un neadevar. A purta (sau a duce, a tine) (pe cineva) cu minciuni = a promite mereu (ceva cuiva) fara a se tine de cuvant; a duce cu vorba. ♦ Deprindere de a minti. ♦ Inselaciune, viclesug. ♦ Fictiune, nascocire, plasmuire. ♦ (La pl.) Fleacuri, nimicuri. 2. Minciunica (2). – Lat. mentio, -onis.