BAT, bete, s. n. 1. Bucata de lemn lunga si subtire. ◊ Expr. A pune (cuiva) bete in roate = a face (cuiva) dificultati pentru a zadarnici o actiune, un plan. (Reg.) A da (ca cainele) prin bat = a fi extrem de insistent, de obraznic. A ramane cu traista-n bat = a saraci. A-si lua traista-n bat = a porni la drum, a pleca. ♦ (Adverbial) Drept teapan, rigid. Sta bat. 2. Fig. Lovitura cu batul (1). 3. Piesa in forma de vergea, care intra in alcatuirea diferitelor unelte, masini etc. Batul itelor. - Et. nec.

ASTERNE, astern, vb. III. 1. Tranz. A intinde un covor, o panza etc. pe o suprafata. ♦ (Adesea fig.) A (se) imprastia, a (se) raspandi pe jos, incat sa formeze un strat (care se niveleaza). 2. Tranz. A pregati (si a intinde) asternutul sau, p. ext., patul pentru culcare. ♦ A pregati pe masa toate cele necesare pentru a manca. 3. Tranz. A scrie, a compune. 4. Refl. si tranz. A (se) intinde (orizontal) pe jos, a (se) culca la pamant. ♦ (Fig.) A se apuca temeinic sau in tihna de o treaba. ◊ Expr. A se asterne la drum = a porni la drum lung. A se asterne drumului (sau campului etc.) = A fugi sau a merge foarte repede. 5. Tranz. A tranti, a culca pe cineva la pamant (printr-o lovitura). ◊ Expr. (Inv.) A asterne (pe cineva) la scara = a intinde (pe cineva) pe jos pentru a-l bate. – Din lat. asternere.

PURCEDE, purced, vb. III. Intranz. (Pop.) A pleca, a porni la drum. ♦ Intranz. si refl. (Despre lucruri si despre fenomene vazute in miscare, in evolutie) A incepe, a (se) porni, a (se) dezlantui. ◊ Expr. (Intranz.) A purcede grea (sau ingreunata) = a ramane insarcinata. ♦ A intreprinde, a incepe o actiune. ♦ A proceda, a actiona (intr-un anumit fel). ♦ (Despre actiuni, stari) A izvori, a proveni, a lua nastere. [Perf. s. purcesei, part. purces] – Lat. procedere.

A SE ASTERNE ma astern intranz. 1) A se lasa (pe o suprafata) formand un strat. Frunzele s-au asternut pe sub copaci. 2) (despre fiinte) A se intinde pe jos; a se culca la pamant. 3) fig. A se apuca serios de ceva. ~ pe scris. ~ la vorba. ◊ ~ la drum a porni la drum lung. 4) A se intinde in fata ochilor; a se deschide; a se desfasura. /<lat. asternere

saneca vb. I (inv. si reg.) a porni la drum dis-de-dimineata.

toiegi, toiegesc, vb. IV (reg.) 1. a bate rau. 2. a porni la drum, a calatori pe jos, cu toiagul.

ASTERNE, astern, vb. III. 1. Tranz. A intinde un covor, o panza etc. pe o suprafata. ♦ Tranz. si refl. (Adesea fig.) A (se) imprastia, a (se) raspandi pe jos, asa incat sa formeze un strat. 2. Tranz. A pregati asternutul sau, p. ext., patul pentru culcare. ◊ Expr. Cum iti vei asterne asa vei dormi = dupa cum stii sa-ti oranduiesti viata asa vei trai. ♦ A pune masa. 3. Tranz. A scrie; a compune. ♦ (Rar) A expune in fata cuiva o para, un plan etc. Si din gura ce-i spunea, Para cum isi asternea? (TEODORESCU). 4. Refl. si tranz. A (se) intinde orizontal pe jos, a (se) culca la pamant. Se asternea de-a lungul, in marginea sesului (VLAHUTA). ◊ Expr. (Refl.) A se asterne la drum = a porni la drum lung. A se asterne drumului (sau campului etc.) = a fugi sau a merge foarte repede. ♦ Refl. Fig. A se apuca temeinic sau in tihna de ceva; a se pune, a se aseza pe... Si unde nu s-au asternut pe mancate si pe baute (CREANGA). 5. Tranz. A tranti, a culca pe cineva la pamant (printr-o lovitura). ◊ Expr. (Inv.) A asterne (pe cineva) la scara = a intinde (pe cineva) pe jos pentru a-l bate. – Lat. asternere.

BAT, bete, s. n. 1. Bucata de lemn lunga si subtire avand diverse intrebuintari. ◊ Bat de chibrit = chibrit. ◊ Expr. A pune (cuiva) bete in roate = a face (cuiva) dificultati, pentru a zadarnici o actiune, un plan. A da (ca cainele) prin bat = a fi extrem de indraznet, de obraznic. A ramane cu traista-n bat = a saraci. A-si lua traista-n bat = a porni la drum. ♦ (Adverbial) Drept, teapan. Sta bat in fata lui. 2. Fig. Lovitura sau bataie cu batul (1). 3. Piesa in forma de vergea, care intra in alcatuirea diferitelor unelte, masini etc. Batul itelor.

INdrumA, indrumez, vb. I. Tranz. 1. A arata cuiva drumul, a indrepta in directia potrivita; a calauzi. ♦ Refl. (Reg.) A se indrepta spre o tinta, a pleca la drum, a porni. 2. A calauzi pe cineva intr-un domeniu, in viata. [Prez. ind. si: indrum] – In + drum.

PORNEALA, porneli, s. f. (Pop.) 1. pornire (la drum); plecare. 2. Loc de pasune rezervat oilor cu lapte. – porni + suf. -eala.

PURCEDERE, purcederi, s. f. (Pop.) Actiunea de a purcede si rezultatul ei; plecare, pornire (la drum). – V. purcede.

PURCES, purcesuri, s. n. (Inv. si pop.) Plecare, pornire (la drum). ♦ Incepere, inceput. – V. purcede.

poarna, poarne. s.f. 1. (inv. si reg.) pornire, curgere navalnica; suvoi. 2. (reg.) pornire, plecare (la drum). 3. (reg.) tuica tare care curge la inceput pe teava cazanului; frunte.

DEVIA vb. I. intr., tr. a (se) abate de la directia data. II. intr. (fig.) a se departa de la subiect; (p. ext.) a incepe sa faca lucruri necorecte, a porni pe un drum gresit. (< fr. devier, lat. deviare)

TULI, tulesc, vb. IV. Tranz. 1. (In expr.) A o tuli la (sau de) fuga sau la sanatoasa = a fugi, a o sterge. Tule-o sau tulea! = fugi! sterge-o! intinde-o! 2. (Rar) A conduce, a duce. ♦ Intranz. A porni pe un drum. [Imper. si: (in expr.) tule, tulea] – Bg. tulja, sb. tuliti.

Helios (sau Helius), „Soarele”, era o divinitate solara, asemanatoare – si uneori identificata – cu Apollo. Apartinea generatiei preolimpiene; era fiul lui Hyperion si al Theiei si frate cu Selene si cu Eos. Helios, inchipuit ca un tinar frumos si puternic, este zeul care aude si vede totul. Vestit de Aurora, care-l preceda, el strabate zilnic bolta cereasca pe carul sau tras de patru cai iuti. Seara Helios coboara in apele oceanului, unde-si scalda si-si racoreste caii infierbintati, el insusi odihnindu-se intr-un palat de aur, de unde o porneste din nou la drum in ziua urmatoare. Cu oceanida Perse, Helios are mai multi copii: Circe, Aeetes regele Colchidei, Pasiphae si Perses. Cu oceanida Clymene, una dintre surorile sotiei lui, are mai multe fiice (v. Heliades). Acestea din urma ii pazesc faimoasele cirezi de boi din care s-au infruptat tovarasii lui Odysseus (v. si Odysseus). In mitologia romana Helios se numea Sol.

sumutui, sumutui, vb. IV (reg.; despre cai) a indemna prin vorbe, prin emiterea unor sunete si prin gesturi sa porneasca sau sa mearga la drum.

A SE RAMIFICA pers. 3 se ramifica intranz. (despre arbori, drumuri, conducte etc.) A se desparti in ramuri; a porni dintr-un punct in mai multe directii. /<lat. ramificare, fr. ramifier

ANGAJA vb. I. 1. tr. A contracta un angajament. ♦ A inchiria ceva. 2. refl. A se obliga la ceva, a-si lua un angajament. 3. tr. A atrage dupa sine o obligatie, o raspundere. ♦ A antrena intr-o actiune. ♦ A incepe, a porni (o discutie, o activitate etc.). 4. refl. A apuca pe un anumit drum. ♦ (Despre avioane) A intra (fara voia pilotului) intr-o pozitie nedorita, provocata de pierderea sau de excesul de viteza, de o comanda gresita etc. ♦ A pune pucul sau mingea in joc (la hochei si la baschet). [P.i. 3 -jeaza, 4 -jam, ger. -jand. / < fr. engager, cf. en gage – in gaj].

porni vb. I. 1. a pleca, (inv.) a (se) clati, a purcede. (Au ~ la drum.) 2. a trimite. (I-a ~ cu greu la drum.) 3. v. pleca. 4. v. apuca. 5. v. demara. II. 1. v. incepe. 2. v. starni. 3. a se apuca, a incepe, a se pune. (Se ~ sa manance.) 4. a incepe, (prin Transilv.) a aradui. (Au ~ sa se certe.) 5. a incepe, (inv. si pop.) a rupe. (Se ~ a canta.) 6. a incepe, a prinde. (Se ~ sa tipe, sa fuga.) 7. v. dezlantui.

INDEMNA, indemn, vb. I. Tranz. 1. A convinge pe cineva sa faca ceva, a chema la o actiune; a imboldi, a stimula, a impulsiona; a imbia. ♦ Refl. A se apuca de ceva (in urma unei stimulari); a se hotari la ceva. ♦ Refl. recipr. Fig. A se lua la intrecere, a se imboldi unul pe altul. 2. A sili un animal sa porneasca sau sa mearga mai repede. ♦ Intranz. (Reg.; despre animale) A se sili la drum, a inainta tragand. – Lat. *indeminare.

Archemorus (sau Opheltes), fiul lui Lycurgus, regele Nemeei. Cind cei sapte eroi porniti impotriva cetatii Thebae au trecut Nemea, ei au silit-o pe Hypsipyle, doica lui Archemorus, sa le arate drumul. Punind un moment copilul jos linga o fintina, pe iarba, ca sa-i poata indruma, Hypsipyle l-a gasit la intoarcere mort, muscat de un sarpe. Grecii au vazut in moartea copilului un semn funest trimis de zei. Cu toate acestea, dupa ce l-au plins pe Archemorus si au instituit in amintirea lui Jocurile Nemeiene, ei si-au continuat expeditia.

APUCA vb. 1. v. lua. 2. v. inhata. 3. v. cuprinde. 4. v. agata. 5. v. prinde. 6. v. surprinde. 7. a se indrepta, a o lua, a merge, a se orienta, a pasi, a pleca, a porni, (rar) a se indruma, (pop.) a purcede, a se purta, (inv. si reg.) a nazui, (Transilv.) a aradui. (A ~t-o pe drumul acela.) 8. v. incepe. 9. a prinde, a trai, a vedea. (Simtea ca nu va mai ~ ziua de maine.) 10. a cuprinde, a-i veni. (L-a ~ ameteala.) 11. v. mosteni. 12. v. nimeri. 13. v. nazari.

DUCE vb. 1. v. cara. 2. v. transporta. 3. a deplasa. (~ lingura la gura.) 4. v. merge. 5. v. deplasa. 6. a se deplasa, a se transporta. (S-a ~ la fata locului.) 7. v. pleca. 8. a merge, a pleca, a porni, (pop.) a (se) misca, (inv. si reg.) a pasa. (Unde te ~?) 9. v. merge. 10. v. trece. 11. a colinda, a cutreiera. (Se ~ prin muzee.) 12. a aduce. (Mi-a ~ pachetul acasa.) 13. v. ghida. 14. v. insoti. 15. a conduce, a purta. (O ~ de mana.) 16. v. transmite. 17. a se indrepta, a merge. (Acesta e drumul care ~ spre ...) 18. v. trasa. 19. v. raspandi. 20. v. desfasura. 21. v. purta. 22. a intretine, a purta. (A ~ o corespondenta vie cu ...) 23. v. suporta. 24. v. rezista. 25. a trai, a vietui. (O ~ rau.) 26. a-i merge. (Stiu ca o ~ bine!) 27. v. sfarsi. 28. v. muri.